Timişoara, 23 nov /Agerpres/ - Chirurgii universitari din Timişoara susţin că se impune reluarea activităţii de transplant din municipiu, cu atât mai mult cu cât la Spitalul Judeţean există o activitate de prelevare de organe suficient de susţinută, rectorul UMF, prof.dr. Marius Raica, susţinând că o strategie în acest sens ar putea fi pusă la punct în maximum doi ani.
În acelaşi timp, pacienţii din zona de vest a ţării aşteaptă pe listele altor spitale din ţară, iar unii decedează între timp.
Primul care ar urma să fie reluat este transplantul renal, iar medicii de la Spitalul Judeţean susţin că specialiştii există şi echipa este formată.
''Vizavi de transplantul renal, noi suntem acum în plină procedură de renovare a Blocului operator pe secţia de Urologie. Este un proiect care a început în urmă cu peste un an, banii (circa 1 milion de euro, n.r.) au fost alocaţi de Consiliul Judeţean Timiş şi ne apropiem de finalizarea licitaţiei la faza de secţie. La etajul V, unde este secţia de Urologie, vor fi şi paturile de transplant renal. Noi sperăm să finalizăm licitaţia (pentru lucrări de modernizare a structurii şi a infrastructurii, reabilitări şi modernizare, n.r.) şi să semnăm contractul până la sfârşitul acestui an. Zilele trecute am discutat cu colegi din Colegiul de la Urologie şi am căzut de acord ca în momentul în care se semnează contractul şi începe renovarea secţiei să începem şi toate demersurile pentru obţinerea acreditării (de transplant, n.r.), pentru că obţinerea autorizaţiei de transplant va fi o perioadă cel puţin la fel de dificilă ca şi renovarea, construcţia, modernizarea", a declarat pentru AGERPRES conf. dr. Marius Craina, manager general al Spitalului Judeţean Timişoara.
Conform acestuia, "dacă lucrurile merg în continuare la fel ca şi până acum, Timişoara va redeveni centru universitar în care se va realiza transplantul renal''.
Cel de-al doilea organ care se pregăteşte a fi (re)transplantat la Timişoara este ficatul. La Spitalul Municipal din Timişoara a existat un compartiment de transplant hepatic, dar care nu mai este funcţional de mai bine de un deceniu. Ultimele intervenţii de ''transplant hepatic'' de aici s-au limitat la ''ciupirea'' de ţesut din ficat pentru biopsii şi stabilirea exactă de diagnostice.
''Pentru a porni acest transplant hepatic, baza materială nu este ceva extraordinar, ieşit din comun: o unitate de anestezie terapie intensivă (ATI) performantă, pe care o avem. Avem nevoie de 'meseriaşi', oameni care să fie antrenaţi în această activitate. Şi avem nevoie de o echipă, chirurg şi anestezist. Dacă vrei să meargă treaba înainte, trebuie să laşi oameni după tine. În doi-trei ani am putea demara. Deocamdată nu suntem acreditaţi, dar şi aici este o luptă cu ceilalţi. Să începem cu transplantul de rinichi, care din punct de vedere tehnic este cel mai simplu. (...). Am avut pacienţi care au decedat aşteptând transplantul hepatic. (...). Când e totul pus la punct şi este rutină, totul este facil, la fel ca la orice operaţie'', spune prof. univ. dr. Sorin Olariu, şeful Clinicii Chirurgie I a Spitalului Judeţean Timişoara.
Rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie ''Victor Babeş'' din Timişoara, prof. dr. Marius Raica, susţinător al reluării activităţii de transplant în spitalele din municipiu, a declarat pentru AGERPRES că atunci când s-a făcut primul transplant din România, la Timişoara, cu donor de la cadavru, în 1981, de către prof. Petru Drăgan, au fost anumite legi, dar acum există o Lege a transplantului.
''Este normal să se recolteze organe prin Programul Naţional de Transplant, dar nu este normal să nu se facă în Timişoara transplantul. Eu consider că la ora actuală, colectivul care ar putea fi implicat în transplant a ajuns la un grad de activitate suficient de performant pentru a executa aceste manevre. Circuitele de transplant pot fi puse la punct în mai puţin de şase luni, dacă există dorinţă strategică şi politică la nivel academic în acest sens. Şi consider că echipa actuală de la Spitalul Judeţean poate realiza aceste transplanturi'', a afirmat prof. Marius Raica.
În privinţa transplantului pulmonar, care nu s-a efectuat niciodată la Timişoara, rectorul UMF susţine că există doi specialişti pneumologi de la Pneumologie, respectiv cu orientare de medicină internă, care au fost pregătiţi la Viena şi care se pot pregăti în continuare pentru acest gen de intervenţii.
''Încă nu avem compartimentul bine dezvoltat de chirurgie toracică, adaptat acestei proceduri care este ceva mai complicată decât pentru alte tipuri de transplant, pe termen mediu'', a spus prof. Marius Raica.
Potrivit acestuia, o strategie de transplant ar putea fi pusă la punct în maximum doi ani. ''Dacă ar depinde strict de UMF, aş spune un an, dar ţinând cont de marja de eroare pe care trebuie să o acord întotdeauna Ministerului Sănătăţii, spun că cel târziu în doi ani'', a completat rectorul Raica.
În aceste zile a fost prezent la Timişoara prof. Giuliano Testa, medicul italian care a efectuat primul transplant de uter, în SUA, la o femeie care s-a născut fără acest organ, iar ginecologii timişoreni privesc în perspectivă şi spre o astfel de manevră chirurgicală.
''Este o mare provocare transplantul uterin, pentru că ar ajuta un segment de femei pentru care ar fi poate unica soluţie să poată avea cuplul copilul său. Ca şi în cazul transplantul oricărui alt organ, şi transplantul de uter, care s-a realizat în Europa, iar Testa l-a reuşit în SUA, este într-adevăr de mare interes pentru partea ginecologică, pentru partea medicală. Ne gândim la acele femei la care este indicată histerectomia, femeile nu mai pot rămâne gravide, sunt femei tinere, iar cu ajutorul transplantului uterin pot rămâne însărcinate şi pot naşte propriul copil'', a declarat pentru AGERPRES managerul Spitalului Judeţean, Marius Craina, specializat în ginecologie.
La Institutul de Boli Cardiovasculare din Timişoara, programul de transplant cardiac a fost organizat din 1997, rezultatul fiind prima recoltare de cord pe plan local, cu intervenţia de transplant realizată la Târgu Mureş, în ianuarie 2000, iar în luna mai a aceluiaşi an a fost efectuat la Timişoara primul şi singurul transplant de cord, la un tânăr de 16 an. În prezent, programul de transplant este sistat.
În a doua jumătate a secolului trecut, dr. Vladimir Fluture, la Timişoara, a făcut parte dintr-o echipă care a efectuat primul transplant experimental de ficat.
Pionieratul transplantului renal în România îi aparţine medicului timişorean Petru Drăgan, care a efectuat un transplant renal de la donator decedat, în 1981.
În anul 2001, prof. dr. Margit Şerban, de la Spitalul de Copii 'Louis Ţurcanu'' din Timişoara, a efectuat primul transplant medular, iar în anul 2004, transplantul de celule stem a fost efectuat pentru prima dată, pentru o afecţiune a miocardului, la Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara, de către prof. dr. Ştefan Drăgulescu şi prof. dr. Virgil Păunescu. AGERPRES/(A, AS - autor: Otilia Halunga, editor: Diana Dumitru)
În acelaşi timp, pacienţii din zona de vest a ţării aşteaptă pe listele altor spitale din ţară, iar unii decedează între timp.
Primul care ar urma să fie reluat este transplantul renal, iar medicii de la Spitalul Judeţean susţin că specialiştii există şi echipa este formată.
''Vizavi de transplantul renal, noi suntem acum în plină procedură de renovare a Blocului operator pe secţia de Urologie. Este un proiect care a început în urmă cu peste un an, banii (circa 1 milion de euro, n.r.) au fost alocaţi de Consiliul Judeţean Timiş şi ne apropiem de finalizarea licitaţiei la faza de secţie. La etajul V, unde este secţia de Urologie, vor fi şi paturile de transplant renal. Noi sperăm să finalizăm licitaţia (pentru lucrări de modernizare a structurii şi a infrastructurii, reabilitări şi modernizare, n.r.) şi să semnăm contractul până la sfârşitul acestui an. Zilele trecute am discutat cu colegi din Colegiul de la Urologie şi am căzut de acord ca în momentul în care se semnează contractul şi începe renovarea secţiei să începem şi toate demersurile pentru obţinerea acreditării (de transplant, n.r.), pentru că obţinerea autorizaţiei de transplant va fi o perioadă cel puţin la fel de dificilă ca şi renovarea, construcţia, modernizarea", a declarat pentru AGERPRES conf. dr. Marius Craina, manager general al Spitalului Judeţean Timişoara.
Conform acestuia, "dacă lucrurile merg în continuare la fel ca şi până acum, Timişoara va redeveni centru universitar în care se va realiza transplantul renal''.
Cel de-al doilea organ care se pregăteşte a fi (re)transplantat la Timişoara este ficatul. La Spitalul Municipal din Timişoara a existat un compartiment de transplant hepatic, dar care nu mai este funcţional de mai bine de un deceniu. Ultimele intervenţii de ''transplant hepatic'' de aici s-au limitat la ''ciupirea'' de ţesut din ficat pentru biopsii şi stabilirea exactă de diagnostice.
''Pentru a porni acest transplant hepatic, baza materială nu este ceva extraordinar, ieşit din comun: o unitate de anestezie terapie intensivă (ATI) performantă, pe care o avem. Avem nevoie de 'meseriaşi', oameni care să fie antrenaţi în această activitate. Şi avem nevoie de o echipă, chirurg şi anestezist. Dacă vrei să meargă treaba înainte, trebuie să laşi oameni după tine. În doi-trei ani am putea demara. Deocamdată nu suntem acreditaţi, dar şi aici este o luptă cu ceilalţi. Să începem cu transplantul de rinichi, care din punct de vedere tehnic este cel mai simplu. (...). Am avut pacienţi care au decedat aşteptând transplantul hepatic. (...). Când e totul pus la punct şi este rutină, totul este facil, la fel ca la orice operaţie'', spune prof. univ. dr. Sorin Olariu, şeful Clinicii Chirurgie I a Spitalului Judeţean Timişoara.
Rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie ''Victor Babeş'' din Timişoara, prof. dr. Marius Raica, susţinător al reluării activităţii de transplant în spitalele din municipiu, a declarat pentru AGERPRES că atunci când s-a făcut primul transplant din România, la Timişoara, cu donor de la cadavru, în 1981, de către prof. Petru Drăgan, au fost anumite legi, dar acum există o Lege a transplantului.
''Este normal să se recolteze organe prin Programul Naţional de Transplant, dar nu este normal să nu se facă în Timişoara transplantul. Eu consider că la ora actuală, colectivul care ar putea fi implicat în transplant a ajuns la un grad de activitate suficient de performant pentru a executa aceste manevre. Circuitele de transplant pot fi puse la punct în mai puţin de şase luni, dacă există dorinţă strategică şi politică la nivel academic în acest sens. Şi consider că echipa actuală de la Spitalul Judeţean poate realiza aceste transplanturi'', a afirmat prof. Marius Raica.
În privinţa transplantului pulmonar, care nu s-a efectuat niciodată la Timişoara, rectorul UMF susţine că există doi specialişti pneumologi de la Pneumologie, respectiv cu orientare de medicină internă, care au fost pregătiţi la Viena şi care se pot pregăti în continuare pentru acest gen de intervenţii.
''Încă nu avem compartimentul bine dezvoltat de chirurgie toracică, adaptat acestei proceduri care este ceva mai complicată decât pentru alte tipuri de transplant, pe termen mediu'', a spus prof. Marius Raica.
Potrivit acestuia, o strategie de transplant ar putea fi pusă la punct în maximum doi ani. ''Dacă ar depinde strict de UMF, aş spune un an, dar ţinând cont de marja de eroare pe care trebuie să o acord întotdeauna Ministerului Sănătăţii, spun că cel târziu în doi ani'', a completat rectorul Raica.
În aceste zile a fost prezent la Timişoara prof. Giuliano Testa, medicul italian care a efectuat primul transplant de uter, în SUA, la o femeie care s-a născut fără acest organ, iar ginecologii timişoreni privesc în perspectivă şi spre o astfel de manevră chirurgicală.
''Este o mare provocare transplantul uterin, pentru că ar ajuta un segment de femei pentru care ar fi poate unica soluţie să poată avea cuplul copilul său. Ca şi în cazul transplantul oricărui alt organ, şi transplantul de uter, care s-a realizat în Europa, iar Testa l-a reuşit în SUA, este într-adevăr de mare interes pentru partea ginecologică, pentru partea medicală. Ne gândim la acele femei la care este indicată histerectomia, femeile nu mai pot rămâne gravide, sunt femei tinere, iar cu ajutorul transplantului uterin pot rămâne însărcinate şi pot naşte propriul copil'', a declarat pentru AGERPRES managerul Spitalului Judeţean, Marius Craina, specializat în ginecologie.
La Institutul de Boli Cardiovasculare din Timişoara, programul de transplant cardiac a fost organizat din 1997, rezultatul fiind prima recoltare de cord pe plan local, cu intervenţia de transplant realizată la Târgu Mureş, în ianuarie 2000, iar în luna mai a aceluiaşi an a fost efectuat la Timişoara primul şi singurul transplant de cord, la un tânăr de 16 an. În prezent, programul de transplant este sistat.
În a doua jumătate a secolului trecut, dr. Vladimir Fluture, la Timişoara, a făcut parte dintr-o echipă care a efectuat primul transplant experimental de ficat.
Pionieratul transplantului renal în România îi aparţine medicului timişorean Petru Drăgan, care a efectuat un transplant renal de la donator decedat, în 1981.
În anul 2001, prof. dr. Margit Şerban, de la Spitalul de Copii 'Louis Ţurcanu'' din Timişoara, a efectuat primul transplant medular, iar în anul 2004, transplantul de celule stem a fost efectuat pentru prima dată, pentru o afecţiune a miocardului, la Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara, de către prof. dr. Ştefan Drăgulescu şi prof. dr. Virgil Păunescu. AGERPRES/(A, AS - autor: Otilia Halunga, editor: Diana Dumitru)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.