COD PORTOCALIU: 08-06-2025 ora 10 Intre 8 iunie, intervalul orar 12-21 se va semnala temperaturi deosebit de ridicate, disconfort termic accentuat, caniculă COD GALBEN: 08-06-2025 ora 10 Intre 8 iunie, ora 14 – 9 iunie, ora 03 se va semnala instabilitate atmosferică temporar accentuată COD GALBEN: 08-06-2025 ora 10 Intre 9 iunie, intervalul orar 12 – 21 Fenomene vizate se va semnala 9 iunie, intervalul orar 12 – 21 Fenomene vizate COD ROSU: 08-06-2025 ora 15 Intre 15:46 si 16:30 se va semnala Grindină de mari dimensiuni, averse torențiale, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului/vijelie. in Județul Maramureş, Județul Bistriţa-Năsăud; COD PORTOCALIU: 08-06-2025 ora 15 Intre 15:40 si 16:30 se va semnala Grindină de medii dimensiuni, averse torențiale, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului/vijelie. in Județul Maramureş, Județul Bistriţa-Năsăud;
Bucureşti, 13 apr /Agerpres/ - Bugetul alocat hemofiliei a crescut de 8,5 ori în ultimii zece ani, iar sumele alocate nu sunt cheltuite în totalitate, a declarat miercuri Oana Costan, director la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
"Dacă în anul 2006 bugetul aprobat pentru hemofilie a fost de 7.499.974 de lei, în anul 2016 este de 63.417.502, adică o creştere de 8,5 ori în aceşti zece ani. O creştere importantă a fost în anul 2014 comparativ cu 2013, atunci când activităţile care se derulează în cadrul programului au fost diversificate. (...)", a spus Costan la o dezbatere privind hemofilia.
Ea a adăugat că bugetul "nu este cel pe care îl doresc medicii şi pacienţii, iar sumele alocate nu sunt cheltuite în totalitate".
''Dacă în 2014 bugetul alocat a fost de 50.348.340 de lei, cheltuielile au fost de numai 36.270.953 de lei. În anul 2015, bugetul a fost de 61.570.390 de lei şi cheltuielile au fost de 52.862.049 lei", a punctat Costan.
Oficialul CNAS a explicat că în anul 2006 au fost trataţi 564 de bolnavi, în 2014 - 850 de pacienţi şi în 2015 - 828.
Anul trecut, 168 de copii au beneficiat de tratamentul profilactic, în condiţiile în care în România sunt aproximativ 450 de copii cu hemofilie, din care 160 cu formă severă introduşi pe profilaxie.
Prof. dr. Margit Şerban a explicat că nu se cheltuiesc banii pentru că aceştia sunt alocaţi pe subcapitole.
"Noi nu consumăm banii, ci consumăm medicamentele şi medicamentele stau în stoc. (...) Sunt probleme administrative, birocratice, un alt motiv este că banii vin pe subcapitole. Se poate întâmpla să am medicamente pe profilaxie şi să vină cineva cu o sângerare cataclismică să nu am voie pe segmentul respectiv să folosesc medicamentul care există pentru că acela este cu destinaţie pentru profilaxie. Lipsa de flexibilitate pe faptul că ele sunt predestinate pe subcapitole", a explicat prof. dr. Margit Şerban.
În privinţa protocolului de diagnostic şi tratament al hemofiliei, care nu a mai fost actualizat din anul 2008, prof. dr. Margit Şerban a susţinut că acesta "este gata".
În context, Laura Năstăsescu, de la Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate din Ministerul Sănătăţii, a subliniat că protocolul este finalizat la nivel de comisie de specialitate.
"Avem nevoie de transmiterea oficială a comisiei, urmând ca ministerul, prin direcţiile de specialitate, să îl înainteze ANMDM în scopul avizării şi apoi să fie pus pe transparenţă decizională. (...) Ne vom strădui ca în maximum două luni să avem acel protocol", a explicat reprezentantul MS.
Prof. dr. Margit Şerban a explicat că normele de aplicare ale protocolului prevăd o creştere a bugetului de cel puţin patru ori faţă de anul trecut.
Un număr de 1.224 de pacienţi cu hemofilie au fost înregistraţi în anul 2015, dintre care 450 sunt copii.
Hemofilia, indiferent de tipul ei, A, B sau boala înrudită von Willebrand, este o afecţiune congenitală, moştenită şi care se caracterizează prin lipsa de producere a unui factor indispensabil pentru coagulare, ceea ce înseamnă pentru bolnavi că ei sângerează cu uşurinţă, anormal. Aceste sângerări pot să fie incoercibile, să nu se oprească, să antreneze pericol de moarte sau de leziuni tisulare, care în cele din urmă să ducă la diverse tipuri de handicap.
Asociaţia Naţională a Hemofilicilor din România a organizat miercuri la Parlament o dezbatere privind profilaxia şi tratamentul adecvat pentru pacienţii cu hemofilie, cu ocazia Zilei Mondiale a Hemofiliei, care este celebrată pe 17 aprilie. AGERPRES/(A, AS - autor: Florentina Ştefănescu, editor: Florin Marin)
"Dacă în anul 2006 bugetul aprobat pentru hemofilie a fost de 7.499.974 de lei, în anul 2016 este de 63.417.502, adică o creştere de 8,5 ori în aceşti zece ani. O creştere importantă a fost în anul 2014 comparativ cu 2013, atunci când activităţile care se derulează în cadrul programului au fost diversificate. (...)", a spus Costan la o dezbatere privind hemofilia.
Ea a adăugat că bugetul "nu este cel pe care îl doresc medicii şi pacienţii, iar sumele alocate nu sunt cheltuite în totalitate".
''Dacă în 2014 bugetul alocat a fost de 50.348.340 de lei, cheltuielile au fost de numai 36.270.953 de lei. În anul 2015, bugetul a fost de 61.570.390 de lei şi cheltuielile au fost de 52.862.049 lei", a punctat Costan.
Oficialul CNAS a explicat că în anul 2006 au fost trataţi 564 de bolnavi, în 2014 - 850 de pacienţi şi în 2015 - 828.
Anul trecut, 168 de copii au beneficiat de tratamentul profilactic, în condiţiile în care în România sunt aproximativ 450 de copii cu hemofilie, din care 160 cu formă severă introduşi pe profilaxie.
Prof. dr. Margit Şerban a explicat că nu se cheltuiesc banii pentru că aceştia sunt alocaţi pe subcapitole.
"Noi nu consumăm banii, ci consumăm medicamentele şi medicamentele stau în stoc. (...) Sunt probleme administrative, birocratice, un alt motiv este că banii vin pe subcapitole. Se poate întâmpla să am medicamente pe profilaxie şi să vină cineva cu o sângerare cataclismică să nu am voie pe segmentul respectiv să folosesc medicamentul care există pentru că acela este cu destinaţie pentru profilaxie. Lipsa de flexibilitate pe faptul că ele sunt predestinate pe subcapitole", a explicat prof. dr. Margit Şerban.
În privinţa protocolului de diagnostic şi tratament al hemofiliei, care nu a mai fost actualizat din anul 2008, prof. dr. Margit Şerban a susţinut că acesta "este gata".
În context, Laura Năstăsescu, de la Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate din Ministerul Sănătăţii, a subliniat că protocolul este finalizat la nivel de comisie de specialitate.
"Avem nevoie de transmiterea oficială a comisiei, urmând ca ministerul, prin direcţiile de specialitate, să îl înainteze ANMDM în scopul avizării şi apoi să fie pus pe transparenţă decizională. (...) Ne vom strădui ca în maximum două luni să avem acel protocol", a explicat reprezentantul MS.
Prof. dr. Margit Şerban a explicat că normele de aplicare ale protocolului prevăd o creştere a bugetului de cel puţin patru ori faţă de anul trecut.
Un număr de 1.224 de pacienţi cu hemofilie au fost înregistraţi în anul 2015, dintre care 450 sunt copii.
Hemofilia, indiferent de tipul ei, A, B sau boala înrudită von Willebrand, este o afecţiune congenitală, moştenită şi care se caracterizează prin lipsa de producere a unui factor indispensabil pentru coagulare, ceea ce înseamnă pentru bolnavi că ei sângerează cu uşurinţă, anormal. Aceste sângerări pot să fie incoercibile, să nu se oprească, să antreneze pericol de moarte sau de leziuni tisulare, care în cele din urmă să ducă la diverse tipuri de handicap.
Asociaţia Naţională a Hemofilicilor din România a organizat miercuri la Parlament o dezbatere privind profilaxia şi tratamentul adecvat pentru pacienţii cu hemofilie, cu ocazia Zilei Mondiale a Hemofiliei, care este celebrată pe 17 aprilie. AGERPRES/(A, AS - autor: Florentina Ştefănescu, editor: Florin Marin)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.