Bucureşti, 5 apr /Agerpres/ - Ministrul Sănătăţii, Patriciu Achimaş-Cadariu, a declarat marţi că în România s-au făcut paşi importanţi în dezvoltarea programelor de asistenţă medicală pentru nou-născuţi, a screening-ului prenatal, precum şi a diferitelor tipuri de servicii medicale necesare mamei şi copilului.
"La începutul acestui an am demarat un proces de colectare de date de la toate unităţile spitaliceşti cu secţii de obstetrică-ginecologie şi neonatologie din ţară atât de la nivelul unităţilor aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii, cât şi a unităţilor spitaliceşti care în urma procesului de descentralizare se află în subordinea consiliilor locale sau judeţene. Cele 123 de unităţi spitaliceşti de la nivel naţional au raportat un necesar de 597 de incubatoare. Pentru acoperirea acestui necesar, ministerul a alocat un buget de 33 de milioane de lei, adică echivalentul a 7,3 milioane euro", a precizat ministrul Sănătăţii la workshop-ul "Analiza mortalităţii infantile şi a situaţiei maternităţilor din România", realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii.
El a precizat că prin proiectul de reformă a sistemului sanitar s-a avut în vedere asigurarea de servicii mai accesibile, de calitate îmbunătăţită şi cu rezultate medicale îmbunătăţite în domeniul asistenţei maternale şi neonatale.
"Până în prezent au fost modernizate 19 maternităţi, în conformitate cu standardele actuale în domeniul asistenţei medicale. Investiţiile au vizat lucrări de construcţii şi instalaţii sanitare, termice, ventilare, saloane de intervenţii, cezariene, blocuri de naştere, blocuri operatorii, saloane de copii, saloane de tratamente. De asemenea, a fost dispusă alocarea de echipamente specifice pentru unităţile care acordă servicii mamei şi nou născutului, respectiv în faza întâi a proiectului au fost livrate 8.600 de echipamente la 204 spitale, iar în faţa a doua - 500 de echipamente la 63 de spitale", a spus ministrul Achimaş-Cadariu.
Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv Salvaţi Copiii, a precizat că doreşte să aducă în atenţia publicului domeniul neonatologiei, unul "mai vitregit de soartă", şi că prin realizarea studiului despre maternităţile din ţară a vrut să vadă de ce au nevoie acestea.
Diana Păun, consilier de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, a precizat că în România se înregistrează cea mai mare rată a mortalităţii infantile din rândul statelor membre ale UE, cu o valoare de 9 la mia de născuţi vii, faţă de media de 3,82 a statelor UE, în anul 2012.
"România înregistrează valori cu mult peste media UE şi în ceea ce priveşte mortalitatea maternă, numărul de avorturi şi numărul de naşteri prin cezariană. Toate acestea reprezintă cert o consecinţă a precarităţii suportului prenatal şi a serviciilor din maternităţi. Deficitul de medici şi finanţarea insuficientă din sistemul de sănătate amplifică acest tablou dezolant", a afirmat Diana Păun.
Potrivit ei, evaluarea situaţiei maternităţilor din ţară, din perspectiva dotării cu echipament medical şi resurse umane suficiente, "reprezintă doar un prim pas în procesul de identificare a unor soluţii concrete al căror scop final îl constituie îmbunătăţirea stării de sănătate a mamei şi copilului".
Potrivit studiului prezentat, media de paturi de terapie intensivă pe niveluri este subunitară la nivelul 1 (0,4) şi de 5 paturi pentru nivelul 2. Un număr de 16 paturi de obstetrică sunt, în medie, în cadrul maternităţilor de nivel 1, deşi Ordinul MS prevede minim 25, în timp ce pentru nivelurile 2 şi 3, minimul prevăzut este de 43, respectiv 90 de paturi.
Numărul mediu de săli de naştere pe nivele, 3 fiind cel mai ridicat, este de 2 săli la nivelul 1, 3 săli la nivelul 2 şi 4 săli la nivelul 3.
Şi rata de naşteri chirurgicale este foarte ridicată în ţara noastră, faţă de nivelul considerat optim, de 10-15%.
În privinţa personalului, arată studiul, maternităţile din România înregistrează un deficit foarte mare, iar numărul de servicii de investigare care poate fi acordat este scăzut scăzut, acestea ajungând la o limită alarmantă în zilele libere şi cele de sărbătoare.
Printre propunerile pe care realizatorii studiului le-au făcut se numără elaborarea şi implementarea unui plan de retenţie a personalului de specialitate şi auxiliar, elaborarea unor instrucţiuni care să vizeze eliminarea indicaţiei operaţiei cezariene abuzive, concomitent cu îmbunătăţirea accesului la investigaţii medicale noaptea şi zilele de sărbătoare, precum şi un program naţional pentru dotarea UGON cu echipamente medicale moderne. AGERPRES/(AS - autor: Petronius Craiu, editor: Florin Marin)
"La începutul acestui an am demarat un proces de colectare de date de la toate unităţile spitaliceşti cu secţii de obstetrică-ginecologie şi neonatologie din ţară atât de la nivelul unităţilor aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii, cât şi a unităţilor spitaliceşti care în urma procesului de descentralizare se află în subordinea consiliilor locale sau judeţene. Cele 123 de unităţi spitaliceşti de la nivel naţional au raportat un necesar de 597 de incubatoare. Pentru acoperirea acestui necesar, ministerul a alocat un buget de 33 de milioane de lei, adică echivalentul a 7,3 milioane euro", a precizat ministrul Sănătăţii la workshop-ul "Analiza mortalităţii infantile şi a situaţiei maternităţilor din România", realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii.
El a precizat că prin proiectul de reformă a sistemului sanitar s-a avut în vedere asigurarea de servicii mai accesibile, de calitate îmbunătăţită şi cu rezultate medicale îmbunătăţite în domeniul asistenţei maternale şi neonatale.
"Până în prezent au fost modernizate 19 maternităţi, în conformitate cu standardele actuale în domeniul asistenţei medicale. Investiţiile au vizat lucrări de construcţii şi instalaţii sanitare, termice, ventilare, saloane de intervenţii, cezariene, blocuri de naştere, blocuri operatorii, saloane de copii, saloane de tratamente. De asemenea, a fost dispusă alocarea de echipamente specifice pentru unităţile care acordă servicii mamei şi nou născutului, respectiv în faza întâi a proiectului au fost livrate 8.600 de echipamente la 204 spitale, iar în faţa a doua - 500 de echipamente la 63 de spitale", a spus ministrul Achimaş-Cadariu.
Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv Salvaţi Copiii, a precizat că doreşte să aducă în atenţia publicului domeniul neonatologiei, unul "mai vitregit de soartă", şi că prin realizarea studiului despre maternităţile din ţară a vrut să vadă de ce au nevoie acestea.
Diana Păun, consilier de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, a precizat că în România se înregistrează cea mai mare rată a mortalităţii infantile din rândul statelor membre ale UE, cu o valoare de 9 la mia de născuţi vii, faţă de media de 3,82 a statelor UE, în anul 2012.
"România înregistrează valori cu mult peste media UE şi în ceea ce priveşte mortalitatea maternă, numărul de avorturi şi numărul de naşteri prin cezariană. Toate acestea reprezintă cert o consecinţă a precarităţii suportului prenatal şi a serviciilor din maternităţi. Deficitul de medici şi finanţarea insuficientă din sistemul de sănătate amplifică acest tablou dezolant", a afirmat Diana Păun.
Potrivit ei, evaluarea situaţiei maternităţilor din ţară, din perspectiva dotării cu echipament medical şi resurse umane suficiente, "reprezintă doar un prim pas în procesul de identificare a unor soluţii concrete al căror scop final îl constituie îmbunătăţirea stării de sănătate a mamei şi copilului".
Potrivit studiului prezentat, media de paturi de terapie intensivă pe niveluri este subunitară la nivelul 1 (0,4) şi de 5 paturi pentru nivelul 2. Un număr de 16 paturi de obstetrică sunt, în medie, în cadrul maternităţilor de nivel 1, deşi Ordinul MS prevede minim 25, în timp ce pentru nivelurile 2 şi 3, minimul prevăzut este de 43, respectiv 90 de paturi.
Numărul mediu de săli de naştere pe nivele, 3 fiind cel mai ridicat, este de 2 săli la nivelul 1, 3 săli la nivelul 2 şi 4 săli la nivelul 3.
Şi rata de naşteri chirurgicale este foarte ridicată în ţara noastră, faţă de nivelul considerat optim, de 10-15%.
În privinţa personalului, arată studiul, maternităţile din România înregistrează un deficit foarte mare, iar numărul de servicii de investigare care poate fi acordat este scăzut scăzut, acestea ajungând la o limită alarmantă în zilele libere şi cele de sărbătoare.
Printre propunerile pe care realizatorii studiului le-au făcut se numără elaborarea şi implementarea unui plan de retenţie a personalului de specialitate şi auxiliar, elaborarea unor instrucţiuni care să vizeze eliminarea indicaţiei operaţiei cezariene abuzive, concomitent cu îmbunătăţirea accesului la investigaţii medicale noaptea şi zilele de sărbătoare, precum şi un program naţional pentru dotarea UGON cu echipamente medicale moderne. AGERPRES/(AS - autor: Petronius Craiu, editor: Florin Marin)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.