Bucureşti, 10 mar /Agerpres/ - Institutul de Boli Cardiovasculare CC Iliescu, Institutul Clinic Fundeni şi Institutul Oncologic Bucureşti beneficiază de un Sistem Informatic Electronic Clinic pentru Anestezie şi Terapie Intensivă care asigură monitorizarea continuă, completă, precisă (inclusiv din punct de vedere medico-legal şi al arhivării informaţiilor) a parametrilor vitali ai pacienţilor îngrijiţi în secţiile de anestezie-terapie intensivă (ATI) şi a procedurilor executate în aceste secţii.

Sistemul reduce semnificativ numărul de erori, creşte productivitatea şi eficienţa personalului medical prin reducerea încărcării cu operaţii administrative şi birocratice. Valoarea proiectului este de 1.700.000 de euro.

"Personalul medical trebuie să documenteze orice fel de manevră care se face pacientului şi mai mult decât atât documentarea respectivă va trebui să poată fi consultată apoi de către managerul spitalului, de către factorii care plătesc serviciile medicale şi nu în ultimul rând ca dovadă medico-legală. Sistemul pe care îl implementăm astăzi nu face decât să documenteze, să monitorizeze continuu, precis şi trasabil toate aceste informaţii medicale, adică interacţiunea pacientului cu medicul curant, cu asistenta de terapie intensivă, cu toţi ceilalţi actori care concură la îngrijirea pacientului şi toate actele medicale care înainte erau documentate pe hârtie cu riscul de a fi omise, de a fi efectuate greşit, de a nu se documenta suficient, sunt înregistrate automat într-un sistem electronic operat de către medic, asistentă, astfel încât la sfârşitul unei zile noi suntem în stare să documentăm tot ce i s-a făcut pacientului, inclusiv răspunsul organismului cu valori ale parametrilor vitali şi să observăm felul în care e tratat pacientul respectiv", a declarat managerul de proiect, Şerban Bubenek.

Potrivit acestuia, sistemul foloseşte şi ca suport medico-legal.

"Toate analizele se afişează online la patul pacientului. Doctorul curant, asistenta, pot să le vadă accesând un singur buton la patul bolnavului. Avem la fiecare pat al pacientului instalat un monitor care este în legătură pe de o parte cu sistemul informatic al spitalului din care preia toate datele pacientului: nume, prenume, date paşaportale, antecedente, operaţii, tot ce i s-a făcut pacientului. A doua interfaţă este cu aparatele de funcţii vitale care măsoară tensiune, presiunea arterială, EKG, construind automat o foaie de observaţie care până în clipa de faţă se făcea manual de către doctor şi asistentă. Această ingerare permite aprecierea la moment a unor scoruri, scări de evoluţie, care sunt incluse în program, a unor algoritme de tratament. Se uşurează foarte mult munca asistentei şi a pacientului. Este dovedit că pentru o tură de opt ore, o asistentă, care în loc să scrie în foaia de observaţie, să documenteze cu pixul şi creionul, scrie în acest sistem electronic, economiseşte 30 de minute", a mai afirmat Bubenek.

El a precizat că sistemul se adresează exclusiv secţiilor de anestezie şi terapie intensivă şi pacienţilor lor de pe toată platforma Fundeni.

"Aceşti pacienţi sunt vizibili pentru oricare dintre doctorii de anestezie şi terapie intensivă de pe platformă. Eu, din secţia mea de terapie intensivă, pot să văd în timp real toate datele unui pacient de la IC Fundeni sau IOB, astfel încât eu stau de vorbă cu doctorul şi văd analizele lui, parametrii lui vitali, pot să îi modific şi tratamentul dacă am autorizaţie şi doctorul de acolo îmi cere un consult sau să mă uit la pacientul respectiv. (...) Nu mai poate să vină nimeni să falsifice o foaie de observaţie, nu mai poate nimeni să umble într-o foaie de observaţie. Sistemul are o durată de funcţionare obligatorie de cinci ani", a mai afirmat managerul de proiect.

Potrivit lui Bubenek, anual cel puţin 5.000 de pacienţi vor beneficia de sistem.

Şerban Bubenek a mai spus că sistemul economiseşte şi resurse materiale. "Tu poţi documenta unde s-a dus o seringă, unde s-a dus un cateter, strict pe bolnavul respectiv, adică şi partea financiară este îmbunătăţită, managementul resurselor", a arătat medicul. AGERPRES/(A-autor: Roberto Stan, editor: Mihai Simionescu)