Ottawa, 1 oct /Agerpres/ - Un studiu realizat de cercetători canadieni arată că zbuciumul şi supărarea care afectează femeile în timpul sarcinii produc schimbări genetice la copiii lor în timpul vieţii intrauterine, informează miercuri EFE.
Cercetătorii au ajuns la această concluzie după ce au studiat 36 de copii născuţi după uriaşa furtună de gheaţă care a afectat Quebecul în iarna anului 1998 şi care a provocat distrugerea a unei mari părţi a sistemului de transmisie electrică din această provincie canadiană.
După cinci luni de la furtună, cercetători de la Institutul Universitaro Douglas de Sănătate Mentală şi de la Universitatea McGill din Montreal au selecţionat un grup de femei care au fost însărcinate în această perioadă de criză şi au evaluat gradul de supărare la care au fost supuse.
Treisprezece ani mai târziu, ADN-ul din celulele T care fac parte din sistemul imunologic al celor 13 copii născuţi de aceste mame avea "markeri distinctivi" în procesul de metilaţie (principalul mecanism de modificare a activităţii ADN-ului), au relevat cercetătorii într-un comunicat.
Procesul de metilaţie a ADN-ul unui copil răspunde la semnalele de dinainte şi de după naştere, care determină ce fel de gene va folosi copilul. Cercetătorii au relevat că numărul de zile în care femeile însărcinate au fost lipsite de curent electric în timpul marii furtuni de gheaţă care a lovit Quebecul a ajuns să determine profilul epigenetic al copilului în viaţa sa intrauterină.AGERPRES/(AS-autor: Mihaela Nicolaescu, editor: Mariana Ionescu)
Cercetătorii au ajuns la această concluzie după ce au studiat 36 de copii născuţi după uriaşa furtună de gheaţă care a afectat Quebecul în iarna anului 1998 şi care a provocat distrugerea a unei mari părţi a sistemului de transmisie electrică din această provincie canadiană.
După cinci luni de la furtună, cercetători de la Institutul Universitaro Douglas de Sănătate Mentală şi de la Universitatea McGill din Montreal au selecţionat un grup de femei care au fost însărcinate în această perioadă de criză şi au evaluat gradul de supărare la care au fost supuse.
Treisprezece ani mai târziu, ADN-ul din celulele T care fac parte din sistemul imunologic al celor 13 copii născuţi de aceste mame avea "markeri distinctivi" în procesul de metilaţie (principalul mecanism de modificare a activităţii ADN-ului), au relevat cercetătorii într-un comunicat.
Procesul de metilaţie a ADN-ul unui copil răspunde la semnalele de dinainte şi de după naştere, care determină ce fel de gene va folosi copilul. Cercetătorii au relevat că numărul de zile în care femeile însărcinate au fost lipsite de curent electric în timpul marii furtuni de gheaţă care a lovit Quebecul a ajuns să determine profilul epigenetic al copilului în viaţa sa intrauterină.AGERPRES/(AS-autor: Mihaela Nicolaescu, editor: Mariana Ionescu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.