Cluj-Napoca, 27 mai /Agerpres/ - Un cercetător clujean a participat la un studiu care a vizat corelarea între sănătatea populaţiei şi percepţia frumuseţii. Studiul, publicat de curând, a avut un ecou în presa internaţională, fiind preluat şi de "The Economist".
Lectorul Oana David, de la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei a Universităţii Babeş-Bolyai, a făcut parte din echipa de cercetători care a făcut recent publice rezultatele unui studiu ce demonstrează corelări între nivelul de sănătate al populaţiilor din diverse ţări de pe glob şi "standardele" pe care respectivele naţiuni le au, în prezent, în privinţa frumuseţii.
Studiul s-a desfăşurat în 28 de ţări din întreaga lume, fiind chestionaţi peste 2.000 de bărbaţi. Acestora li s-au arătat fotografiile mai multor femei, care aveau însă două variante: una cu trăsăturile feminine mai accentuate, respectiv buze mai pline, ochi mari, bărbia mai fină - sau cu trăsăturile masculine mai accentuate, respectiv mandibula proeminentă, buze subţiri.
"Fotografiile au fost modificate cu ajutorul unui soft, dar modificările sunt foarte subtile. Bărbaţii au fost rugaţi să aleagă care este cea mai atractivă faţă din 20 de astfel de perechi de feţe. În general, bărbaţii au manifestat o preferinţă pentru caracteristicile feminine ale feţei. Dar, acest lucru se cam ştia. Ceea ce ne interesa pe noi era dacă există diferenţe transculturale. Dacă în anumite populaţii bărbaţii preferă mai mult sau mai puţin trăsăturile feminine şi dacă această preferinţă se asociază cu nivelul de sănătate al populaţiei. Şi am obţinut rezultatul că există asemenea legături", a explicat marţi, Oana David, pentru AGERPRES.
Studiul a arătat că în ţări precum Nepal şi Nigeria bărbaţii au avut nivelul cel mai scăzut de preferinţă pentru trăsături feminine, faţă de Japonia, SUA şi Polonia, care se află în vârful clasamentului.
Oana David a explicat că cercetătorii au luat în considerare două ipoteze atunci când au conceput studiul.
"Trăsăturile mai feminine ale feţei ar reprezenta o serie de indicatori pentru valoare reproductivă, respectiv un nivel ridicat de estrogen, de unde decurg şi abilităţile ei parentale, adică de ajutare în supravieţuirea copilului. Cealaltă dintre ipotezele noastre a fost că totuşi poate în aceste populaţii, având în vedere nivelul de trai mai scăzut, condiţiile mai aspre, s-ar putea să prefere trăsăturile mai masculine care sunt un semn pentru trăsăturile de competitivitate, pentru acces la resurse, rezistenţă într-un mediu mai aspru", a explicat Oana David, care a concluzionat că a fost confirmată această a doua ipoteză.
În ceea ce priveşte România, ţara noastră se clasează la mijlocul acestui clasament, alături de ţări precum Rusia, Lituania, Slovenia sau Germania.
Studiul a fost coordonat de Universitatea din Turku, Finlanda. Cercetările pentru România au fost coordonate de la Cluj, unde s-a făcut adaptarea instrumentelor, s-au elaborate întrebările şi s-a realizat colectarea şi organizarea datelor.
"Acest fel de studii ne ajută să clarificăm nişte întrebări şi să emitem nişte ipoteze care mai apoi să fie testate în studii următoare. Rezultatele acestea devin ulterior instrumente de cercetare, care ne vor ajuta să elucidăm alte probleme", a mai spus cercetătorul clujean. AGERPRES/(A - autor: Elena Stanciu, editor: Cristian Anghelache)