O misterioasă statuie a Fecioarei Maria, "ascunsă" în curtea unei gospodării din Benesat (GALERIE FOTO)

 •  România Colorată
1334 afişări

Un misterios ansamblu statuar ce o are ca figură centrală pe Fecioara Maria, monument istoric cioplit în piatră acum aproape două secole, stă ascuns de privirile curioșilor în curtea unei gospodării din localitatea Benesat, aproape acoperit de vegetație și pe jumătate îngropat în pământ.

d43cddc7-3650-427e-a835-eb5a87c4acac

Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO

Deși se află de ani buni pe lista monumentelor istorice și apare menționat în mai toate materialele de prezentare ale localității Benesat, "Statuia de piatră a Fecioarei Maria" este înconjurată de un mister pe care nici localnicii dar nici specialiștii nu l-au deslușit încă.

Anul în care a fost realizat ansamblul statuar pare a fi 1822, cel puțin după singurele date menționate în dreptul monumentului istoric, pe lista oficială a Ministerului Culturii. Nimeni mai știe însă în ce scop a fost realizat și cum a ajuns el în curtea casei cu numărul 14 din localitatea menționată.

Arheologul Dan Culic, din cadrul Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău, a analizat pietrele sculptate și este de părere că ar putea fi un monument funerar închinat unui localnic mai înstărit de la vreme respectivă.

Familia Florea Ungur, ce locuiește la adresa unde se află și statuia Fecioarei Maria, a cumpărat gospodăria doar în urmă cu 15 ani, de la o bătrână ce nu știa nici ea detalii despre pietrele din curte. Mai mult, aceștia sunt chiar supărați de faptul că au în ogradă un monument istoric și nimeni nu le poate spune istoria lui.

Singurul lucru pe care și-l amintesc unii localnici e faptul că în mijlocul grupului statuar s-ar fi aflat o cruce de lemn. Actualul director al directorul Clubului Copiilor Cehu Silvaniei, Augustin Gavra, originar dintr-un sat vecin, a realizat recent o monografie a comunei Benesat, pentru care a studiat documente din arhiva județeană și a vorbit cu oamenii locului, însă nu a găsit date despre statuia Fecioarei Maria.

"Atât statuia, cât și soclul este din piatră de ardezie. O scurtă descriere a statuii se găsește în arhiva Muzeului Județean, unde nu este menționat nici anul, nici autorul și de unde am preluat următorul text: "Crucea de lemn a căzut. Este împrejmuită cu o balustradă de 0,80 metri. În fiecare colț este o piatră cu un capitel cioplit, iar balustrada este profilată. Pe balustrada dinspre drum se găsește o inscripție săpată în piatră: Acest lucru s-au făcut de Popu Iuon ca cu ajutorul lui Dumnezeu în anul 1822. Se știe că statuia a fost făcută de Ignat Ciocian, dar nu am găsit niciun document care sa confirme acest lucru", a precizat, pentru AGERPRES, Valeria Lehene, specialist în cadrul Direcției de Cultură Sălaj.

Descrierea menționată este astăzi greu de recunoscut pe teren, unde o parte din pietre au fost mutate după ce un vecin și-a mutat gardul, iar alte piese ale ansamblului sunt parțial mascate de vegetație și semi-îngropate în pământ. Doar statuia Fecioarei Maria este încă în picioare, dominând întreaga zonă.

"În 2003, un vecin și-a făcut gardul și a mutat câteva pietre. Am vrea să punem în valoare statuia, să curățăm zona și, eventual, să o împrejmuim cu un gărduleț pentru protecție, pentru a fi unul din obiectivele turistice ale comunei", afirmă primarul Sorin-Alexandru Romocea.

În Benesat se mai găsesc, de altfel, două monumente istorice ce ar putea constitui obiective turistice: biserica ortodoxă ce se presupune că a fost construită în anul 1700, de primele 15 familii stabilite aici și cimitirul bisericii, datat între secolele XVII — XVIII.

În cimitir atrag atenția o serie de cruci de piatră foarte asemănătoare cu monumente funerare celtice, sub forma unui cerc, cu o cruce în mijloc, fără legătură însă cu triburile antice menționate, potrivit arheologului Dan Culic, care afirmă că raționamentul acestei forme este doar unul de ordin practic: piatra din care se făceau crucile era una casantă, iar cercul ajuta la susținerea brațelor crucii.

În același cimitir impresionează prin măiestria cu care au fost realizate câteva monumente funerare de la finalul secolului al XIX-lea — începutul secolului XX, cu partea superioară din fier, turnat în diverse forme reprezentând îngeri sau alte figuri cu caracter religios.

AGERPRES/(A — autor: Sebastian Olaru, editor: Dănuț Pușcașu, editor online: Gabriela Badea)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din România Colorată

Cele mai citite din România Colorată

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe
Noul Agerpres