Trimisul special al AGERPRES, Oana Ghiţă, transmite: Custodele Coroanei române, Margareta, şi principele Radu au fost primiţi marţi, cu garda de onoare, de vicepreşedintele Senatului Republicii Franceze, Philippe Dallier, care i-a însoţit pe oaspeţi în sediul Legislativului de la Paris, Palatul Luxemburg.

La începutul întrevederii, Philippe Dallier s-a referit la incendiul care a devastat, luni noaptea, Catedrala Notre-Dame.

"Ne întâlnim într-un context dramatic, care a bulversat toţi francezii şi probabil lumea întreagă, (...) e vorba mai mult decât de nişte pietre, e vorba de opere de artă", a afirmat vicepreşedintele Senatului Franţei.

El a evocat apoi Sezonul România - Franţa, despre care a spus că "permite consolidarea legăturii" dintre cele două ţări, "legături foarte vechi, de la Primul Război Mondial".

Turul Palatului Luxemburg a inclus sala în care se reuneşte Comisia de apărare a Senatului, Biblioteca şi Arhivele Palatului, dar şi sala de plen.

În Bibliotecă, Custodelui Coroanei române i s-au arătat volume cu portrete ale Regelui Ferdinand, vechi ilustraţii ale Dunării, dar şi, în contextul dezastrului de la Notre-Dame, vechi schiţe ale catedralei, într-un volum de epocă. Totodată, Custodele Coroanei a fost invitată să admire, în Bibliotecă, cupola pictată de Eugene Delacroix.

Custodele Coroanei, Margareta, şi principele Radu efectuează, de luni până vineri, o vizită la Paris şi Reims, pe agendă fiind incluse vizite la Crucea Roşie, Muzeul Luvru şi Comitetul Naţional Olimpic.

Vizita este organizată la invitaţia autorităţilor franceze şi vine la 100 de ani de când, în martie şi aprilie 1919, Regina Maria a reprezentat România la Paris într-un demers diplomatic şi regal.

Vizita la Paris a Reginei Maria a durat din 5 până în 12 martie 1919. Ulterior, regina a revenit la Paris, după un alt sejur european, între 30 martie şi 16 aprilie 1919. Regina României Mari a călătorit cu Trenul Regal, însoţită de fiicele ei, Principesa Elisabeta şi Principesa Mărioara, precum şi de o suită reprezentând Casa Civilă şi Casa Militară a Regelui Ferdinand, Guvernul şi Corpul Diplomatic.

Călătoria a fost amplu relatată de ziarişti din România, Franţa, Italia, Marea Britanie şi din multe alte ţări europene. Ea a suscitat interesul personalităţilor politice, culturale şi al publicului larg. Deşi regina era suveran-consort şi nu şef de stat, intervenţia ei în favoarea României, după încheierea Primului Război Mondial, a fost decisivă.

Vizita la Paris a avut loc în prezenţa prim-ministrului român Ionel Brătianu şi a jucat un rol important pentru România la Conferinţa de Pace de la Paris (18 ianuarie 1919 - 21 ianuarie 1920).

"Întâlnirile Reginei Maria cu preşedintele francez Raymond Poincaré şi cu prim-ministrul Georges Clemenceau au rămas în istorie, iar astăzi se vorbeşte despre ele în societatea românească drept momente legendare ale diplomaţiei româneşti, în general, şi ale diplomaţiei regale, în special", arată romaniaregala.ro.

Academia de Arte Frumoase a organizat o sesiune solemnă în onoarea reginei, care a fost membru al reputatului for ştiinţific şi artistic. Regina Maria a întâlnit comunitatea românească din Franţa, a fost oaspete de onoare al Operei Garnier şi al Comediei Franceze, a luat prânzul cu ministrul Afacerilor Externe Stephen Pichon la Quai d'Orsay, a participat la o slujbă la Catedrala Notre-Dame în memoria celor căzuţi în Primul Război Mondial şi s-a întâlnit cu preşedintele Statelor Unite ale Americii Woodrow Wilson.

Regina Maria a fost distinsă, cu ocazia vizitei din anul 1919, cu Marele Cordon al Legiunii de Onoare a Republicii Franceze. În anul 2009, Majestatea Sa Margareta a fost distinsă cu titlul de Cavaler al Legiunii de Onoare a Republicii Franceze. AGERPRES/(A - editor: Andreea Rotaru, editor online: Ady Ivaşcu)