Bucureşti, 8 mar /Agerpres/ - Legislativul se angajează cu fermitate să servească exclusiv naţiunea pe care o reprezintă, opinia structurată şi legală a societăţii româneşti fiind exprimată în mod legitim şi cu exclusivitate de Parlament, se arată în proiectul de declaraţie supus dezbaterii Parlamentului, miercuri, într-o şedinţă comună a celor două Camere.

Proiectul de declaraţie a fost propus de preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, şi grupurile parlamentare au avut la dispoziţie aproximativ trei săptămâni pentru a formula puncte de vedere.

"La începutul primei sesiuni din acest mandat, Parlamentul Românei se angajează cu fermitate să respecte riguros articolul 69 din Constitutie şi să servească exclusiv naţiunea pe care o reprezintă, refuzând totodată să-şi supună mandatul oricăror solicitări imperative, de oriunde ar veni. Parlamentul respectă dreptul la liberă exprimare, înţelegând în acelaşi timp că este singurul reprezentant constituţional al întregii societăţi. Oportune sau inoportune, îndreptăţite sau abuzive, părerile Preşedintelui României, Consiliului Superior al Magistraturii şi ale Ministerului Public sunt opinii particulare şi parţiale. Opinia structurată şi legală a societăţii româneşti este exprimată în mod legitim şi cu exclusivitate de Parlament", se menţionează în declaraţie.

În document sunt salutate decizii ale CCR în care se explică delegarea de către Parlament Guvernului, printr-o lege specială de abilitare, competenţa de a emite ordonanţe şi faptul că Executivul "nu are obligaţia constituţională sau legală de a solicita avizul CSM în materia în care a legiferat, iar CSM nu are abilitarea legală de a emite un astfel de aviz".

"Parlamentul apreciază că, în condiţii normale, asemenea lămuriri nu ar fi fost necesare. Textul Constituţiei este în sine suficient de explicit. Ceea ce a făcut oportună şi necesară decizia Curţii este absenţa manifestă a bunei credinţe în interpretarea legii fundamentale de către reprezentanţi instituţionali ai autorităţii judecătoreşti, ca şi abuzul de drept al Preşedintelui României, care recurge la sesizarea fără temei a Curţii doar în scopul blocării unui proces politic democratic. (...) Parlamentul nu va mai accepta pe viitor să fie redus la condiţia de spectator al unor decizii politice ce se iau după criterii netransparente de către persoane care nu şi-au câştigat prin vot dreptul de a decide şi de către agenţii ale statului conduse la rândul lor de persoane numite pentru îndeplinirea unor atribuţii fără caracter politic, de ordin judiciar sau ţinând de sfera siguranţei naţionale", se arată în document.

Potrivit documentului, "aceste acţiuni de discreditare a Parlamentului sunt lipsite de o motivaţie raţională" şi "trebuie afirmat răspicat că toate instrumentele juridice folosite în combaterea corupţiei emană de la Parlament, ele fiind în mod fundamental expresia voinţei politice a acestuia de a instaura necondiţionat domnia legii şi de a întări instituţiile statului de drept".

"Imperfecţiunile cadrului normativ al luptei anticorupţie, semnalate cu repetiţie de Curtea Constituţională, sunt produse tocmai de urgenţa, rareori justificată, impusă procesului de adoptare a legilor, unele dintre acestea fiind trecute prin angajarea răspunderii Guvernului. Calitatea legilor creşte ori de câte ori Parlamentul este lăsat să delibereze fără a fi supus la presiuni exterioare", se precizează în declaraţie.

De asemenea, Parlamentul îşi reafirmă "supremaţia politică faţă de toate celelalte instituţii publice şi se arată decis să-şi exercite cele trei funcţii fundamentale ce îi revin prin Constituţie: funcţia reprezentativă, funcţia legislativă, precum şi funcţia de alegere şi control a Executivului".

"Parlamentul, ca expresie a suveranităţii naţionale, reprezintă societatea românească în ansamblul ei şi cu toate componentele ei. Îi reprezintă deopotrivă pe cei care au votat, indiferent de opţiunea politică, dar şi pe cei care nu s-au prezentat la urne. Funcţia esenţială a Parlamentului este aceea de a da, prin dezbaterile sale, o formă reprezentativă preocupărilor celor mai grave şi profunde ale societăţii. Cunoaşterea publică este indispensabilă într-o democraţie, iar sarcina oricărui Parlament este acea de a spori calitatea şi sfera gândirii ce animă deliberarea colectivă", se mai arată în document.

În textul declaraţiei este evidenţiat faptul că "modul direct de alegere a preşedintelui a indus impresia greşită că cel ales este primul reprezentant al naţiunii, că ar fi un preşedinte absolut al românilor, mai legitim şi mai reprezentativ decât Parlamentul".

"Preşedintele, odată ales, devine prin efectul Constituţiei exterior societăţii, ocupând o poziţie de mediator între aceasta şi autorităţile publice. Preşedintele României reprezintă statul român (Articolul 80, Aliniatul 1) cele trei puteri ale acestuia - legislativă, executivă şi judecătorească - fiind nu numai separate între ele, dar şi distincte de societatea cetăţenilor, care este "fundamentul" statului, dar nu se confundă cu acesta (articolul 4, aliniatul 1). Parlamentul este organul care asigură legătura constituţională între Preşedinte şi societate, aşa cum subliniază procedura care-i cere Preşedintelui să depună jurământul de învestitură în plenul reunit şi să încredinţeze apoi preşedinţilor celor două Camere documentul pe care a semnat jurământul. Parlamentul oglindeşte deci voinţa societăţii, în timp ce preşedintele exprimă arhitectura instituţională a statului şi o explică atunci când este necesar", se explică în document.

Potrivit textului, Parlamentul este "unica autoritate legiuitoare a ţării" după cum stipulează art 61, alin. 1 din Legea fundamentală şi "nimeni şi în nicio materie nu-şi poate aroga dreptul de a uzurpa autoritatea legislativă a Parlamentului, care este unică şi indivizibilă".

Un alt aspect din declaraţia Parlamentului evidenţiază că după votul de încredere acordat de Parlament Guvernului, Executivul şi toate organele administraţiei publice se supun controlului parlamentar, Legislativul fiind "singura instanţă politică în faţa căreia Guvernul este răspunzător pentru întreaga sa activitate".

Pe de altă parte, se precizează că "Parlamentul României califică drept neconstituţionale şi inacceptabile judecăţile pe care fie Preşedintele României, fie CSM, fie reprezentanţi ai Ministerului Public le formulează la adresa unor decizii şi activităţi ale Guvernului" pentru că "asemenea acţiuni uzurpă ilegal şi abuziv dreptul exclusiv al Parlamentului de a trage Guvernul la răspundere, în diferitele forme prevăzute de lege şi de regulamentele camerelor, pentru activitatea sa". AGERPRES/(AS - autor: Livia Popescu, editor: Florin Marin)