Modifică dimensiunea fontului:
Bucureşti, 25 ian /Agerpres/ - Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, consideră că România ar trebui să înainteze Comisiei Europene un punct de vedere prin care să afirme că nu mai doreşte să coopereze în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, întrucât acesta reprezintă, la zece ani de la aderarea la UE, un "tratament discriminatoriu".
"O să deschid o discuţie şi cu preşedintele Camerei (Deputaţilor - n.r.) pe acest subiect şi cu premierul Grindeanu şi o să îl rugăm şi pe ministrul de Externe să facem o consultare la care eu le voi propune ca România să transmită un punct de vedere clar Comisiei că nu mai dorim să cooperăm în cadrul Mecanismului de Verificare, care nu este unul de cooperare, ci unul de verificare şi care, practic, stabileşte un tratament discriminatoriu pentru România. Dacă un astfel de mecanism de verificare a instituţiilor puterii judecătoreşti se va hotărî pentru toate ţările europene, atunci foarte bine, nu o să facem notă discordantă. Dar dacă acest mecanism este destinat să continue numai în ce priveşte România - nu discut de Bulgaria că nu e treaba mea - atunci eu propun ca în cadrul CE să se ia notă de acest punct de vedere", a declarat Tăriceanu, miercuri, la Senat.
Potrivit acestuia, România a înregistrat, de la aderarea la UE, progrese în ce priveşte lupta împotriva corupţiei şi ar trebui "tratată ca o ţară cu drepturi depline în Uniune".
"Mecanismul (de Cooperare şi Verificare - n.r.) se poate perpetua sine die şi eu nu sunt de acord cu astfel de atitudini. Au trecut zece ani de la aderarea României la UE. România a făcut progrese substanţiale şi remarcabile în combaterea corupţiei. Cred că nu există ţară în care demersul de combatere a corupţiei să fi fost atât de susţinut şi este în continuare susţinut, dar cred că această atitudine a Comisiei este complet nejustificată şi ea se cere a fi remediată şi România tratată ca o ţară cu drepturi depline în UE, la zece ani de la aderare", a mai spus preşedintele Senatului.
Tăriceanu a arătat, totodată, faptul că "MCV excede cadrul reglementărilor europene", precizând că, din punct de vedere al standardelor democratice şi al funcţionării Justiţiei, România "nu este mai prejos" decât alte ţări din UE şi că "sunt multe ţări unde nivelul este mult mai coborât, dar acolo nu există MCV".
"Nu există niciun suport legal pentru ca acest mecanism să funcţioneze. (...) Nu există niciun suport legal în tratatele europene. Deci această decizie a fost luată prin consultare şi acord comun de ambele părţi, dar nici nu am convenit că o să o ţinem la nesfârşit. În momentul în care progresele sunt atât de evidente şi sunt subliniate - trei ani de zile la rând (2014-2016 - n.r.) aceste progrese sunt acceptate că au fost făcute, şi cele din trecut, dar acum bilanţul totuşi vorbeşte clar de aceste lucruri - ca să ţinem mecanismul în continuare nu se justifică. (...) Dacă România va rămâne în continuare să procedeze după modelul brevetat - capul plecat, sabia nu îl taie, o să ţină MCV 20 de ani de acum înainte. Dacă nu o să avem curajul să adoptăm o atitudine tranşantă, demnă, fermă şi să nu lăsăm ca acest dispozitiv să fie lăsat la aprecierea unor funcţionari care nu au niciun fel de legitimitate în PE, aşa o să se întâmple şi o să rămânem în continuare cu mecanismul ăsta atârnat ca o piatră de moară", a menţionat acesta.
Tăriceanu a adăugat că s-a aşteptat, după citirea concluziilor raportului MCV cu privire la România, ca să se recomande ridicarea mecanismului, însă "este o poveste fără sfârşit".
"Avem progrese ireversibile, dar mai trebuie ceva făcut. Tot timpul se mai găseşte ceva de făcut, trebuie să îmbunătăţim un aspect sau să modificăm altul. Sunt aberaţii. În raport m-am uitat la chestiunea care priveşte Parlamentul şi (...) se recomandă să îşi motiveze deciziile. Nu ştiu cum să facem să îl invit pe fiecare senator să îşi motiveze votul. (...) Nicăieri, în nicio ţară, Parlamentul nu motivează deciziile. (...) Vreau să vă spun că încep să nu mai ţin seama de toate aceste recomandări din MCV pentru că este evident că, în loc să fie un mecanism de cooperare, a devenit un mecanism politic prin care România este tratată ca o ţară de mâna a doua", a precizat preşedintele Senatului.
În privinţa elaborării unui Cod unic de integritate, Tăriceanu consideră că "ar fi, probabil, utilă concentrarea tuturor pieselor de legislaţie într-una singură, care să fie mai clară şi care să evite interpretările, pentru că specialitatea procurorilor în ultima vreme şi, din păcate, şi a instanţelor, este să dea interpretări considerând că legea nu este suficient de clară". "În privinţa asta am toată disponibilitatea să lucrăm împreună cu MJ, cu CSM în aşa fel încât aceste neclarităţi să fie rezolvate", a mai spus acesta.
Preşedintele Senatului a punctat şi faptul că "imunitatea în România nu este mai cuprinzătoare şi nici mai puţin cuprinzătoare decât este în alte părţi", explicând că acest instrument are ca scop "în primul rând să apere deputaţii Opoziţiei de excesele pe care poate să le facă majoritatea şi, în al doilea rând, să apere cetăţenii de lipsa reprezentării în Parlament atunci când acţiunea abuzivă poate să vină nu din partea majorităţii, ci poate să vină din partea organelor de anchetă sau a altor instituţii de forţă".
Comisia Europeană a publicat miercuri, la Bruxelles, cel mai recent raport elaborat pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare privind România, în care executivul comunitar face un bilanţ al măsurilor întreprinse de ţara noastră în ceea ce priveşte reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei, al realizărilor, al provocărilor nedepăşite încă şi al acţiunilor care sunt în continuare necesare pentru încheierea monitorizării în cadrul MCV. AGERPRES/(A - autor: Cătălina Barbu, editor: Georgiana Tănăsescu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.