Bucureşti, 30 dec /Agerpres/ - Camera Deputaţilor a votat, în legislatura 2012-2016, peste 2.300 de proiecte de lege, printre cele mai importante fiind modificarea legilor electorale, a Codului Fiscal şi conversia creditelor în franci elveţieni.
Dintre aceste proiecte, aproape un sfert - 560 - sunt Ordonanţe sau Ordonanţe de urgenţă ale Guvernului, iar restul iniţiative legislative ale parlamentarilor sau proiecte de lege ale Executivului.
* În 2016, parlamentarii au reuşit să tranşeze discuţiile referitoare la conversia creditelor în franci elveţieni
Potrivit proiectului de act normativ, creditele în franci elveţieni se convertesc în lei la cursul de la data încheierii contractului. Conversia se realizează prin act adiţional. Costurile creditului convertit în lei vor fi negociate cu consumatorul, respectându-se principiul bunei credinţe şi diligenţele profesionale, astfel încât obligaţiile de plată să nu fie mai împovărătoare pentru consumator.
Un alt proiect important adoptat de plen în 2016 este cel privind stabilirea condiţiilor pentru fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun şi a produselor conexe.
Acesta prevede scoaterea de pe piaţă a ţigărilor care au capsule aromate în filtru. De asemenea, începând cu data intrării în vigoare a legii, producătorii trebuie să fabrice pachetele de ţigări conform noilor reguli, iar ţigările mentolate vor mai putea fi comercializate până în 2019. Legea prevede şi schimbarea aspectului pachetului de ţigări. Pachetele de ţigări inscripţionate conform actualelor reguli pot fi comercializate până la 20 mai 2017.
Deputaţii au adus modificări şi la Codul Muncii. Astfel, 1 iunie - Ziua Copilului - va fi nelucrătoare, la fel şi 24 ianuarie. Deputaţii au fost şi în favoarea declarării în 19 noiembrie a Zilei bărbatului, iar în 8 martie - Ziua femeii.
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat şi proiectul de lege prin care se elimină plafonul maxim al indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului şi prin care se stabileşte că indemnizaţia va fi acordată până când copilul împlineşte doi ani.
Deputaţii au modificat, în ciuda opoziţiei membrilor Guvernului, OUG 20/2016 referitoare la privind salarizarea din sectorul bugetar incluzând majorări salariale în Educaţie şi Sănătate, în medie cu 15%. Un alt proiect adoptat într-una dintre ultimele şedinţe de plen ale legislaturii este cel referitor la eliminarea a 102 taxe nefiscale, inclusiv a taxei radio-tv. Aceste proiecte au fost contestate, apoi, la Curtea Constituţională.
La sfârşitul primei sesiuni a anului 2016, Valeriu Zgonea a pierdut sprijinul politic al partidului şi implicit funcţia de preşedinte al Camerei. Social-democratul Florin Iordache a fost desemnat preşedinte interimar până la finalul legislaturii.
În 2016, deputaţii au dezbătut trei moţiuni simple, două dintre ele fiind adoptate, dar fără să aibă drept consecinţă demiterea miniştrilor respectivi.
Astfel, a fost adoptată moţiunea intitulată "Şi minciuna poate să ucidă" în care semnatarii solicitau demisia ministrului justiţiei, Raluca Prună, după ce aceasta a afirmat în plenul CSM din data de 6 octombrie "că a minţit la CEDO" despre situaţia fondurilor alocate penitenciarelor, ca şi cea împotriva ministrului agriculturii Achim Irimescu - "Cel mai mare dezastru din agricultura românească post-decembristă". În schimb, moţiunea "Drepturile omului nu sunt un lux!", împotriva Ralucăi Prună, a fost respinsă.
* În anul 2015, parlamentarii au modificat pachetul legilor electorale. Pentru alegerile parlamentare, formaţiunile politice au depus liste cu candidaţi. Cetăţenii din diaspora au putut să voteze, pentru prima dată, prin corespondenţă. Parlamentarii au adoptat legea privind finanţarea partidelor şi campaniilor electorale, legea partidelor politice, cea privind alegerile locale, precum şi legislaţia referitoare la alegerile parlamentare şi votul prin corespondenţă.
Potrivit modificărilor, senatorii şi deputaţii se aleg prin scrutin de listă, alegerea primarilor se face într-un singur tur de scrutin, iar actul de constituire a unui partid politic poate fi semnat de cel puţin trei membri fondatori. Proiectul votului prin corespondenţă a fost aplicat doar la alegerile parlamentare.
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat noul Cod fiscal, care prevede, în principal, plafonarea contribuţiilor de sănătate la 5%, eliminarea impozitului pe construcţii începând cu 1 ianuarie 2017, reducerea cotei de TVA de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016 şi de la 20% la 19% începând cu 2017. Supraacciza la carburanţi urmează să fie eliminată începând cu 1 ianuarie 2017. De asemenea, de la 1 ianuarie se aplică reducerea cotei impozitului pe dividende de la 16 la 5%.
Printre cele mai importante proiecte dezbătute în 2015 se află cel privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. Proiectul de lege privind darea în plată prevede că debitorul are dreptul să stingă creditul ipotecar prin transmiterea către creditor a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat în favoarea creditorului, fără a mai plăti altceva. Acesta a fost retrimis Parlamentului de către preşedinte şi a fost reexaminat în 2016.
Tot în 2015, deputaţii au decis creşterea alocaţiei de stat pentru copii, de la 42 lei la 84 lei, şi au adoptat proiectul de lege care prevede înscrierea sau retragerea elevilor de la orele de religie, prin cerere scrisă. De asemenea au adoptat şi modificări la Codul silvic care prevedeau, printre altele, că din fondul forestier naţional vor fi scoase perdelele forestiere de protecţie şi păşunile.
Şi în 2015 au fost depuse cinci moţiuni simple, care au fost respinse. De asemenea, două moţiuni de cenzură - "Victor Ponta-demis pentru exces de putere prin blocarea alegerilor. Dreptul la vot nu e o lozincă!" şi ''Alege între România şi Ponta, un premier compromis. Demite-l pe Victor Ponta!'', au fost respinse.
* În 2014, parlamentarii au avut pauze în activitatea legislativă şi în aprilie-mai şi în octombrie-noiembrie, pentru campaniile electorale care au precedat alegerile europarlamentare şi, respectiv, prezidenţiale.
Printre proiectele importante adoptate s-au aflat majorarea accizei la carburanţi, reducerea CAS la angajatori cu 5 puncte procentuale, scutirea de la plata unor debite a pensionarilor şi mamelor, propunerea legislativă privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite CEC înainte de 1990 şi şi-au transferat aceste depozite la BRD în vederea achiziţionării de autoturisme Dacia, proiectul de modificare a legii privind serviciul de salubrizare a localităţilor, instituirea zilei naţionale pentru adopţie.
Pe parcursul anului au fost depuse 11 moţiuni simple, toate respinse. De asemenea, a fost respinsă moţiunea de cenzură: "Opriţi Guvernul Ponta 3 - Guvernul corupţiei, demagogiei şi minciunii!".
* 2013 a fost anul în care parlamentarii au adoptat proiectul de lege privind câinii fără stăpân, după ce pe 2 septembrie un copil a fost ucis de maidanezi, în Bucureşti. Proiectul prevede prelungirea de la şapte la 14 zile lucrătoare a termenului în care un câine din adăpost poate fi revendicat sau adoptat, gratuit. După cele 14 zile, autoritatea locală poate decide eutanasierea câinilor sau prelungirea şederii lor în adăpost, cu condiţia să aibă resurse financiare pentru întreţinerea padocurilor.
Un alt proiect dezbătut, aflat în atenţia publicului, a fost cel referitor la Roşia Montană, care însă a fost respins.
Tot în 2013, Guvernul şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului pe proiectul de lege privind descentralizarea, proiect care a fost declarat, ulterior, neconstituţional de către CCCR. De asemenea, au fost depuse şi dezbătute 10 moţiuni simple.
***
Şi în 2016 Camera Deputaţilor a primit mai multe cereri din partea justiţiei pentru încuviinţarea fie a arestării preventive, fie a începerii urmăririi penale a unor deputaţi, unele fiind aprobate, altele respinse.
Astfel, în 2016 Camera Deputaţilor a aprobat cererea de încuviinţare a arestării preventive a deputatului Adrian Gurzău, acuzat de trafic de influenţă în dosarul Carpatica Asig, dar şi solicitarea de începere a urmăririi penale în cazul Elenei Udrea.
Plenul Camerei Deputaţilor a admis şi cererea DNA pentru încuviinţarea arestării preventive a lui Nicolae Păun, acuzat de folosire sau prezentarea cu rea-credinţă de documente. În schimb, au fost respinse solicitările justiţiei în cazul lui Mădălin Voicu, acuzat în acelaşi dosar.
Deputaţii au respins şi cererile DNA privind încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a social-democratului Sebastian Ghiţă, precum şi a arestării preventive a lui Cristian Rizea, aprobând, însă, reţinerea acestuia.
În anul 2015, plenul Camerei Deputaţilor a admis mai multe cereri ale justiţiei pentru urmărirea penală şi încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a Elenei Udrea, în dosarele Gala Bute şi Microsoft.
Plenul Camerei Deputaţilor a mai aprobat cererea DNA de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive în cazul deputatului PNL Theodor Nicolescu.
Şi în privinţa fostului premier Victor Ponta a fost adresată o solicitare pentru începerea urmăririi penale, pentru trei infracţiuni de conflict de interese, însă cererea a fost respinsă de deputaţi.
Printre alţi deputaţi pentru care DNA a cerut încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive, iar plenul Camerei a respins solicitările, s-au aflat Ion Ochi şi Laszlo Borbely.
Cele mai multe solicitări au fost făcute în 2014. Plenul Camerei a votat împotriva încuviinţării arestării preventive a deputatului PSD Vlad Cosma, cercetat de DNA pentru trafic de influenţă, Titi Holban, precum şi împotriva începerii urmăririi penale a lui Daniel Chiţoiu. Deputaţii au respins cererea de arestare preventivă a deputatului Florin Popescu şi începerea urmăririi penale a deputatul Daniel Chiţoiu, fost ministru de Finanţe.
Pe de altă parte, deputaţii au aprobat cererea de încuviinţare de reţinere şi arestare preventivă a deputatului Ion Diniţă, precum şi cererea privind încuviinţare a arestării preventive, percheziţie şi reţinere a lui Mircea Roşca, acuzat de trafic de influenţă.
În aceeaşi zi, deputaţii încuviinţau arestarea preventivă a lui Ion Adam, acuzat de instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, constituire a unui grup infracţional organizat şi trei infracţiuni de cumpărare de influenţă în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri. În dosar a fost învinuit şi Viorel Hrebenciuc, dar el şi-a dat demisia din Camera Deputaţilor imediat după ce Parchetul a cerut încuviinţarea arestării sale preventive.
Şi în cazul lui Valerian Vreme, Camera Deputaţilor a aprobat cererea de începere a urmăririi penale, în timp ce a fost aprobată şi solicitarea de arestare preventivă a lui Cătălin Teodorescu. Un vot de aprobare a cererii de arestare preventivă a fost şi în cazul lui Marko Attila, acuzat în acelaşi dosar cu Teodorescu. AGERPRES/(AS - autor: Alina Novăceanu, editor: Cristina Tatu)
Dintre aceste proiecte, aproape un sfert - 560 - sunt Ordonanţe sau Ordonanţe de urgenţă ale Guvernului, iar restul iniţiative legislative ale parlamentarilor sau proiecte de lege ale Executivului.
* În 2016, parlamentarii au reuşit să tranşeze discuţiile referitoare la conversia creditelor în franci elveţieni
Potrivit proiectului de act normativ, creditele în franci elveţieni se convertesc în lei la cursul de la data încheierii contractului. Conversia se realizează prin act adiţional. Costurile creditului convertit în lei vor fi negociate cu consumatorul, respectându-se principiul bunei credinţe şi diligenţele profesionale, astfel încât obligaţiile de plată să nu fie mai împovărătoare pentru consumator.
Un alt proiect important adoptat de plen în 2016 este cel privind stabilirea condiţiilor pentru fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun şi a produselor conexe.
Acesta prevede scoaterea de pe piaţă a ţigărilor care au capsule aromate în filtru. De asemenea, începând cu data intrării în vigoare a legii, producătorii trebuie să fabrice pachetele de ţigări conform noilor reguli, iar ţigările mentolate vor mai putea fi comercializate până în 2019. Legea prevede şi schimbarea aspectului pachetului de ţigări. Pachetele de ţigări inscripţionate conform actualelor reguli pot fi comercializate până la 20 mai 2017.
Deputaţii au adus modificări şi la Codul Muncii. Astfel, 1 iunie - Ziua Copilului - va fi nelucrătoare, la fel şi 24 ianuarie. Deputaţii au fost şi în favoarea declarării în 19 noiembrie a Zilei bărbatului, iar în 8 martie - Ziua femeii.
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat şi proiectul de lege prin care se elimină plafonul maxim al indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului şi prin care se stabileşte că indemnizaţia va fi acordată până când copilul împlineşte doi ani.
Deputaţii au modificat, în ciuda opoziţiei membrilor Guvernului, OUG 20/2016 referitoare la privind salarizarea din sectorul bugetar incluzând majorări salariale în Educaţie şi Sănătate, în medie cu 15%. Un alt proiect adoptat într-una dintre ultimele şedinţe de plen ale legislaturii este cel referitor la eliminarea a 102 taxe nefiscale, inclusiv a taxei radio-tv. Aceste proiecte au fost contestate, apoi, la Curtea Constituţională.
La sfârşitul primei sesiuni a anului 2016, Valeriu Zgonea a pierdut sprijinul politic al partidului şi implicit funcţia de preşedinte al Camerei. Social-democratul Florin Iordache a fost desemnat preşedinte interimar până la finalul legislaturii.
În 2016, deputaţii au dezbătut trei moţiuni simple, două dintre ele fiind adoptate, dar fără să aibă drept consecinţă demiterea miniştrilor respectivi.
Astfel, a fost adoptată moţiunea intitulată "Şi minciuna poate să ucidă" în care semnatarii solicitau demisia ministrului justiţiei, Raluca Prună, după ce aceasta a afirmat în plenul CSM din data de 6 octombrie "că a minţit la CEDO" despre situaţia fondurilor alocate penitenciarelor, ca şi cea împotriva ministrului agriculturii Achim Irimescu - "Cel mai mare dezastru din agricultura românească post-decembristă". În schimb, moţiunea "Drepturile omului nu sunt un lux!", împotriva Ralucăi Prună, a fost respinsă.
* În anul 2015, parlamentarii au modificat pachetul legilor electorale. Pentru alegerile parlamentare, formaţiunile politice au depus liste cu candidaţi. Cetăţenii din diaspora au putut să voteze, pentru prima dată, prin corespondenţă. Parlamentarii au adoptat legea privind finanţarea partidelor şi campaniilor electorale, legea partidelor politice, cea privind alegerile locale, precum şi legislaţia referitoare la alegerile parlamentare şi votul prin corespondenţă.
Potrivit modificărilor, senatorii şi deputaţii se aleg prin scrutin de listă, alegerea primarilor se face într-un singur tur de scrutin, iar actul de constituire a unui partid politic poate fi semnat de cel puţin trei membri fondatori. Proiectul votului prin corespondenţă a fost aplicat doar la alegerile parlamentare.
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat noul Cod fiscal, care prevede, în principal, plafonarea contribuţiilor de sănătate la 5%, eliminarea impozitului pe construcţii începând cu 1 ianuarie 2017, reducerea cotei de TVA de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016 şi de la 20% la 19% începând cu 2017. Supraacciza la carburanţi urmează să fie eliminată începând cu 1 ianuarie 2017. De asemenea, de la 1 ianuarie se aplică reducerea cotei impozitului pe dividende de la 16 la 5%.
Printre cele mai importante proiecte dezbătute în 2015 se află cel privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. Proiectul de lege privind darea în plată prevede că debitorul are dreptul să stingă creditul ipotecar prin transmiterea către creditor a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat în favoarea creditorului, fără a mai plăti altceva. Acesta a fost retrimis Parlamentului de către preşedinte şi a fost reexaminat în 2016.
Tot în 2015, deputaţii au decis creşterea alocaţiei de stat pentru copii, de la 42 lei la 84 lei, şi au adoptat proiectul de lege care prevede înscrierea sau retragerea elevilor de la orele de religie, prin cerere scrisă. De asemenea au adoptat şi modificări la Codul silvic care prevedeau, printre altele, că din fondul forestier naţional vor fi scoase perdelele forestiere de protecţie şi păşunile.
Şi în 2015 au fost depuse cinci moţiuni simple, care au fost respinse. De asemenea, două moţiuni de cenzură - "Victor Ponta-demis pentru exces de putere prin blocarea alegerilor. Dreptul la vot nu e o lozincă!" şi ''Alege între România şi Ponta, un premier compromis. Demite-l pe Victor Ponta!'', au fost respinse.
* În 2014, parlamentarii au avut pauze în activitatea legislativă şi în aprilie-mai şi în octombrie-noiembrie, pentru campaniile electorale care au precedat alegerile europarlamentare şi, respectiv, prezidenţiale.
Printre proiectele importante adoptate s-au aflat majorarea accizei la carburanţi, reducerea CAS la angajatori cu 5 puncte procentuale, scutirea de la plata unor debite a pensionarilor şi mamelor, propunerea legislativă privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite CEC înainte de 1990 şi şi-au transferat aceste depozite la BRD în vederea achiziţionării de autoturisme Dacia, proiectul de modificare a legii privind serviciul de salubrizare a localităţilor, instituirea zilei naţionale pentru adopţie.
Pe parcursul anului au fost depuse 11 moţiuni simple, toate respinse. De asemenea, a fost respinsă moţiunea de cenzură: "Opriţi Guvernul Ponta 3 - Guvernul corupţiei, demagogiei şi minciunii!".
* 2013 a fost anul în care parlamentarii au adoptat proiectul de lege privind câinii fără stăpân, după ce pe 2 septembrie un copil a fost ucis de maidanezi, în Bucureşti. Proiectul prevede prelungirea de la şapte la 14 zile lucrătoare a termenului în care un câine din adăpost poate fi revendicat sau adoptat, gratuit. După cele 14 zile, autoritatea locală poate decide eutanasierea câinilor sau prelungirea şederii lor în adăpost, cu condiţia să aibă resurse financiare pentru întreţinerea padocurilor.
Un alt proiect dezbătut, aflat în atenţia publicului, a fost cel referitor la Roşia Montană, care însă a fost respins.
Tot în 2013, Guvernul şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului pe proiectul de lege privind descentralizarea, proiect care a fost declarat, ulterior, neconstituţional de către CCCR. De asemenea, au fost depuse şi dezbătute 10 moţiuni simple.
***
Şi în 2016 Camera Deputaţilor a primit mai multe cereri din partea justiţiei pentru încuviinţarea fie a arestării preventive, fie a începerii urmăririi penale a unor deputaţi, unele fiind aprobate, altele respinse.
Astfel, în 2016 Camera Deputaţilor a aprobat cererea de încuviinţare a arestării preventive a deputatului Adrian Gurzău, acuzat de trafic de influenţă în dosarul Carpatica Asig, dar şi solicitarea de începere a urmăririi penale în cazul Elenei Udrea.
Plenul Camerei Deputaţilor a admis şi cererea DNA pentru încuviinţarea arestării preventive a lui Nicolae Păun, acuzat de folosire sau prezentarea cu rea-credinţă de documente. În schimb, au fost respinse solicitările justiţiei în cazul lui Mădălin Voicu, acuzat în acelaşi dosar.
Deputaţii au respins şi cererile DNA privind încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a social-democratului Sebastian Ghiţă, precum şi a arestării preventive a lui Cristian Rizea, aprobând, însă, reţinerea acestuia.
În anul 2015, plenul Camerei Deputaţilor a admis mai multe cereri ale justiţiei pentru urmărirea penală şi încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a Elenei Udrea, în dosarele Gala Bute şi Microsoft.
Plenul Camerei Deputaţilor a mai aprobat cererea DNA de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive în cazul deputatului PNL Theodor Nicolescu.
Şi în privinţa fostului premier Victor Ponta a fost adresată o solicitare pentru începerea urmăririi penale, pentru trei infracţiuni de conflict de interese, însă cererea a fost respinsă de deputaţi.
Printre alţi deputaţi pentru care DNA a cerut încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive, iar plenul Camerei a respins solicitările, s-au aflat Ion Ochi şi Laszlo Borbely.
Cele mai multe solicitări au fost făcute în 2014. Plenul Camerei a votat împotriva încuviinţării arestării preventive a deputatului PSD Vlad Cosma, cercetat de DNA pentru trafic de influenţă, Titi Holban, precum şi împotriva începerii urmăririi penale a lui Daniel Chiţoiu. Deputaţii au respins cererea de arestare preventivă a deputatului Florin Popescu şi începerea urmăririi penale a deputatul Daniel Chiţoiu, fost ministru de Finanţe.
Pe de altă parte, deputaţii au aprobat cererea de încuviinţare de reţinere şi arestare preventivă a deputatului Ion Diniţă, precum şi cererea privind încuviinţare a arestării preventive, percheziţie şi reţinere a lui Mircea Roşca, acuzat de trafic de influenţă.
În aceeaşi zi, deputaţii încuviinţau arestarea preventivă a lui Ion Adam, acuzat de instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, constituire a unui grup infracţional organizat şi trei infracţiuni de cumpărare de influenţă în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri. În dosar a fost învinuit şi Viorel Hrebenciuc, dar el şi-a dat demisia din Camera Deputaţilor imediat după ce Parchetul a cerut încuviinţarea arestării sale preventive.
Şi în cazul lui Valerian Vreme, Camera Deputaţilor a aprobat cererea de începere a urmăririi penale, în timp ce a fost aprobată şi solicitarea de arestare preventivă a lui Cătălin Teodorescu. Un vot de aprobare a cererii de arestare preventivă a fost şi în cazul lui Marko Attila, acuzat în acelaşi dosar cu Teodorescu. AGERPRES/(AS - autor: Alina Novăceanu, editor: Cristina Tatu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.