Bucureşti, 27 oct / Agerpres/ - Alegerile prezidenţiale din Republica Moldova trebuie să se desfăşoare "corect, fără dubii şi fără cusur", însă nu trebuie să se aştepte nimeni că la conducerea ţării va veni "un Superman sau o Superwoman", deoarece în sistemul politic moldovean prerogativele preşedintelui sunt limitate, afirmă europarlamentarul Andi Cristea, într-un interviu acordat AGERPRES.

El spune că este firesc să existe "multă pasiune" în perioada campaniei electorale având în vedere "miza" alegerilor şi susţine că acestea sunt ''un fel de paratrăsnet pentru dezamăgirea şi frustrarea legitimă care există în societate''

"Să nu ne aşteptăm instituţional la un Superman sau o Superwoman", punctează Cristea.

Europarlamentarul român vorbeşte şi despre progresele făcute de Republica Moldova pe drumul către Uniunea Europeană, dar şi despre necesitatea ca reformele făcute ''să se simtă'' în viaţa cetăţenilor acestei ţări.

Pe de altă parte, Andi Cristea face referire la mitingul unioniştilor din acest weekend, de la Bucureşti, precizând că dreptul românilor de a se manifesta pe acest subiect este legitim. "Trăim însă într-un context electoral şi regional dificil şi avem datoria, cred eu, să gândim strategic în perioada următoare, dincolo de emoţia momentului", adaugă el.

AGERPRES: Care sunt aşteptările Parlamentului European de la aceste alegeri din Republica Moldova? Dar după alegeri?

Andi Cristea: Ne dorim un proces electoral corect, fără dubii, fără cusur. Şi vreau să fac o menţiune importantă. Deşi Republica Moldova va avea un preşedinte nou ales pe 13 noiembrie, printr-un vot direct şi democratic, aşa cum spuneam, Constituţia consacră un stat parlamentar. Să nu ne aşteptăm instituţional la un Superman sau o Superwoman, fiindcă instituţia preşedintelui la Chişinău e mai degrabă similară cu instituţia prezidenţială din Germania sau Italia, mai degrabă simbolică, cum spuneam, şi nu are atribuţii puternice şi prerogative extinse, cum este cazul Franţei sau al ţării noastre, România.

AGERPRES: Când vă referiţi la 13 noiembrie, vă referiţi la posibilitatea organizării celui de-al doilea tur de scrutin?

Andi Cristea: La al doilea tur de scrutin, pentru că din toate analizele existente se pare că vor avea două tururi de scrutin, niciunul dintre candidaţi neputând obţine din primul tur majoritatea absolută a voturilor.

AGERPRES: Aţi afirmat la un moment dat că puţine ţări din Europa au avut de înfruntat greutăţi mai mari decât Republica Moldova. Cât de multe greutăţi mai trebuie să depăşească Republica Moldova pe drumul său european şi cât de importante sunt alegerile prezidenţiale din această perspectivă? A făcut Republica Moldova suficiente progrese pe drumul către Uniunea Europeană?

Andi Cristea: Spuneam şi la Chişinău că întotdeauna se poate mai bine şi mereu se putea mai mult. Însă, într-adevăr, Moldova a fost greu încercată şi încă mai este greu încercată. Istoria ei a fost una foarte complicată şi cred că putem să vedem progrese. Din punct de vedere tehnic, stau bine, acum ne uităm cu toţii la calitatea implementării, căci este important să se simtă reformele în viaţa cetăţenilor. Cred că 2016 nu se compară cu anul dinainte, cu 2015, care a fost un an absolut dezastruos. Anul acesta a început reconstrucţia şi sper eu să continue accelerat şi pe parcursul anilor viitori.

AGERPRES: Când spuneţi "absolut dezastruos" vă referiţi la ceva anume? Puteţi să detaliaţi?

Andi Cristea: Sigur. Practic, în (...) 14 luni de la campania pentru alegerile din noiembrie 2014, Republica Moldova a avut nu mai puţin de 5 sau chiar 6 premieri, dacă îi socotim şi pe cei interimari. A fost o volatilitate politică fără precedent şi asta a avut ramificaţii negative în viaţa economică, socială ş.a.m.d. Aşa se înţelege parţial şi nemulţumirea majoră existentă în societate.

AGERPRES: În ultimul an s-au stabilizat lucrurile? Se revine încet, încet spre parcursul european?

Andi Cristea: Da, dacă analizăm foaia de parcurs, faptul că a fost implementată aproape în totalitate, dacă analizăm şi luăm în considerare progresele care au fost făcute în relaţie cu Fondul Monetar Internaţional. Şi practic semnarea unui acord cu organismul financiar internaţional bate la uşă. Da, cu siguranţă sunt progrese, sunt chestiuni foarte concrete, sunt chestiuni cuantificabile, care mă fac pe mine să afirm că văd progrese. Dar, important este ca toate aceste progrese să fie simţite de către cetăţeni.

AGERPRES: Ce ar trebuie să facă România pentru a ajuta Republica Moldova? Vă adresez această întrebare inclusiv în contextul manifestărilor recente din România, respectiv mitingul unioniştilor din weekend.

Andi Cristea: Dreptul românilor de a se manifesta pe acest subiect este legitim. Cred că sunt mulţi oameni pasionaţi în mişcarea unionistă. Sondajele arată că aproape trei sferturi dintre români simt Republica Moldova ca al doilea stat românesc şi ar fi favorabili proiectului unionist. Eu cred că este de datoria oamenilor politici şi a aleşilor să se menţină în sfera rece a acţiunii responsabile şi să armonizeze emoţia cu raţiunea, aspiraţiile cu tendinţa majorităţii şi prietenia crescândă dintre două state cu dreptul internaţional. Eu respect visul şi aspiraţia celor din mişcarea unionistă. Trăim însă într-un context electoral şi regional dificil şi avem datoria, cred eu, să gândim strategic în perioada următoare, dincolo de emoţia momentului. Discuţia despre unire, legitimă din punctul de vedere al celor care simt româneşte, produce multă emoţie, iar această emoţie şi poate fi folosită, şi chiar este folosită, inclusiv într-o manieră antiromânească şi antieuropeană. Propaganda rusă ne face cu ochiul de la colţ, speculând orice pas greşit, pentru a otrăvi atmosfera şi prietenia dintre Bucureşti şi Chişinău şi pentru a sădi sămânţa neîncrederii partenerilor europeni în acţiunile României faţă de Republica Moldova. Ăsta este motivul pentru care eu, ca preşedinte al Delegaţiei Parlamentului European, îmi doresc ca între România şi Republica Moldova să nu mai existe niciodată graniţa sovietică de sârmă ghimpată, ci graniţa de tip european, dintre două state membre ale UE. Trăim vremuri complicate şi, atunci când oamenii sunt sub vremuri, e esenţial să evalueze corect situaţia.

AGERPRES: Parlamentul European va avea misiuni de observare la ambele tururi previzibile ale scrutinului prezidenţial din Republica Moldova. O să faceţi parte din delegaţia Parlamentului European de observare a alegerilor din 30 octombrie? Care sunt aspectele cărora le veţi da cea mai mare atenţie?

Andi Cristea: În primul rând, aş vrea să subliniez că avem datoria şi este esenţial, trebuie să credităm atât Guvernul, cât şi observatorii internaţionali cu încredere. Prea des, în politica de dincolo de Prut, se foloseşte cu mare uşurinţă cuvântul fraudă, fraudă electorală. Am participat ca observator la procesul electoral din 2014, la alegerile legislative, şi procesul, vă pot spune, aşa cum a fost confirmat şi de misiunea OSCE-ODIHR, a fost unul corect, lucrurile s-au întâmplat cu respectarea standardelor internaţionale şi europene în materie de alegeri. Există această practică la nivelul Parlamentului European ca preşedintele delegaţiei pentru relaţii cu acea ţară, în cazul nostru Republica Moldova, adică subsemnatul, să fie şeful delegaţiei de observare a alegerilor a Parlamentului European. Eu am luat decizia înţeleaptă să nu particip, pentru că prezenţa mea în această funcţie importantă şi cu mare putere de simbol ar putea să fie comentată de o manieră tendenţioasă de propaganda antieuropeană şi ăsta este motivul pentru care nu voi participa. Însă nu-mi fac niciun fel de probleme, pentru că misiunea de observare a alegerilor va fi una consistentă, aproape 200 de reprezentanţi ai OSCE, vor fi colegii de la Parlamentul European, vor fi reprezentanţi ai Parlamentelor naţionale, deci sunt convins că procesul va fi unul transparent şi lucrurile se vor desfăşura fără cusur.

AGERPRES: Cum a fost din perspectiva dumneavoastră perioada de campanie electorală din Republica Moldova?

Andi Cristea: Sunt primele alegeri directe pentru preşedinte după aproape 20 de ani. Este cumva firesc să existe multă pasiune, au existat multe acuze, este o miză mare şi asta se reflectă şi în stilul şi în conţinutul declaraţiilor. Sondajele arată că nu mai puţin de 80% din populaţia Republicii Moldova este nemulţumită de modul în care merg lucrurile, crede că lucrurile se îndreaptă într-o direcţie greşită. Ăsta e motivul pentru care eu cred că aceste alegeri vor fi practic un fel de paratrăsnet pentru dezamăgirea şi frustrarea legitimă care există în societate. Fiecare competitor încearcă să îşi mobilizeze baza, electoratul, şi face asta nu doar prin mesaje pozitive, ci şi prin alegerea şi atacarea unui duşman politic, indiferent că acest duşman este un vecin, şi mă refer aici la Dodon, (Igor Dodon - n.r.), candidatul socialist, care vorbeşte despre "jandarmul român", o chestiune foarte periculoasă, fie că e vorba de oameni de afaceri, care susţin varii partide, sau că discutăm mai degrabă de o polarizare geostrategică Est versus Vest, pe principiul drum european versus drum euro-asiatic. Eu mă feresc să comentez foarte mult ce se va întâmpla la alegerile prezidenţiale. Cu siguranţă, există viaţă şi după alegeri şi trebuie spus faptul că, aşa cum arată Constituţia şi aşa cum este sistemul politic, arhitectural, instituţional, din Republica Moldova, prerogativele preşedintelui sunt limitate. Contează foarte mult voinţa Guvernului şi, din fericire, la momentul acesta există o majoritate stabilă, care merge pe drumul european. AGERPRES/(A - autor: Mădălina Cerban, editor: Cristina Tatu)