COD GALBEN: 29-05-2025 ora 10 Intre 29 mai, ora 23 – 30 mai, ora 21 se va semnala instabilitate atmosferică temporar accentuată COD GALBEN: 29-05-2025 ora 10 Intre 30 mai, ora 10 – 30 mai, ora 21 se va semnala intensificări ale vântului
Bucureşti, 20 aug /Agerpres/ - Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Ana Maria Pătru, afirmă într-un interviu acordat AGERPRES că o campanie de informare despre votul obligatoriu ar trebui susţinută în aşa fel încât o eventuală introducere a unui astfel de vot "să reflecte nu doar opţiunea decidenţilor politici, ci şi pe cea a cetăţenilor".
În interviu, Pătru prezintă instrumentele pe care AEP le are la îndemână pentru a preveni utilizarea banilor negri în campania electorală, dar vorbeşte şi despre implicarea instituţiei pe care o reprezintă în procesul de organizare a alegerilor în străinătate.
AGERPRES: La alegerile locale aţi pregătit un ghid de finanţare a campaniei electorale pentru partide. Aveţi în vedere un astfel de demers şi pentru alegerile parlamentare?
Ana Maria Pătru: Da, cu siguranţă că şi la alegerile parlamentare partidele politice vor beneficia de un ghid realizat de specialiştii Autorităţii Electorale Permanente. Principiile generale şi normele privind finanţarea şi controlul finanţării campaniei electorale pentru acest scrutin sunt aceleaşi ca la alegerile locale. Ceea ce diferă, evident, sunt reperele calendaristice şi limitele maxime ale contribuţiilor şi ale cheltuielilor electorale.
AGERPRES: O problemă majoră care a existat în toate campaniile electorale de după Revoluţie a fost reprezentată de banii negri utilizaţi în aceste campanii. Ce măsuri aveţi în vedere pentru limitarea acestui fenomen, dacă nu chiar pentru eliminarea lui?
Ana Maria Pătru: În primul rând, trebuie să ştiţi că regulile privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniei electorale din Legea 334/2006 s-au modificat radical anul trecut, iar principala modificare a vizat acest lucru. Ştim cu toţii că, de acum înainte, campaniile electorale vor fi finanţate de la bugetul de stat, iar competitorii electorali trebuie să respecte cu stricteţe condiţiile stabilite de lege pentru a putea beneficia de rambursarea cheltuielilor electorale. Acest act normativ s-a aplicat pentru prima dată la alegerile locale din 5 iunie, iar luna viitoare, când Autoritatea Electorală Permanentă va încheia verificarea dosarelor de rambursare a cheltuielilor electorale, cetăţenii se vor putea convinge de utilitatea şi eficienţa acestui act normativ. Un element de noutate este faptul că mandatele candidaţilor declaraţi aleşi nu vor fi validate dacă formaţiunile politice din care aceştia fac parte nu depun în condiţiile legii rapoartele de venituri şi cheltuieli detaliate.
AGERPRES: Dar în situaţia în care apar suspiciuni pentru săvârşirea unor fapte de natură penală, care sunt paşii pe care îi urmaţi?
Ana Maria Pătru: Avem la îndemână, potrivit legii, posibilitatea de a nu rambursa cheltuielile electorale efectuate cu încălcarea normelor legale şi bineînţeles, dacă apar astfel de suspiciuni, vom sesiza organele de urmărire penală.
AGERPRES: Guvernul a anunţat nişte modificări legislative la Legea electorală. În 2014 s-a vorbit destul de mult despre responsabilitatea Autorităţii Electorale Permanente în modul în care s-a desfăşurat atunci votul în afara graniţelor. Concret, ce responsabilităţi are AEP pe această linie şi ce a făcut până acum astfel încât episodul din 2014 să nu se mai repete?
Ana Maria Pătru: Mă bucur că aţi adus în discuţie responsabilitatea Autorităţii Electorale în organizarea alegerilor în străinătate, pentru că în spaţiul public persistă o oarecare confuzie în acest sens după ce în 2014 s-a încercat o pasare a răspunderii către AEP pentru aglomeraţiile de la secţiile de votare din străinătate. Vreau să precizez că instituţia care organizează alegerile parlamentare pentru românii din străinătate este Ministerul Afacerilor Externe. Autoritatea Electorală are şi ea atribuţii, dar în informarea alegătorilor, în validarea cererilor acestora de înscriere în Registrul Electoral şi în administrarea acestuia, în selecţia şi desemnarea experţilor electorali şi a operatorilor de calculator.
Autoritatea Electorală Permanentă a început campania de informare încă de anul trecut, imediat după modificarea legislaţiei electorale referitoare la alegerile parlamentare. Am epuizat toate căile de comunicare disponibile, şi anume: site-ul nostru, pagina de Facebook, reţeaua de Twitter, canalul Youtube, am realizat materiale audio şi video, tipărituri, am organizat întâlniri directe cu cetăţenii în străinătate, am folosit info-chioşcurile existente în cadrul comunităţilor româneşti şi în aeroporturile internaţionale din ţară pentru a disemina cât mai multe materiale informative. Am iniţiat în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe campania "Dialog cu Diaspora", am avut sesiuni de informare cu cetăţeni, cred, din peste 20 de capitale şi oraşe europene, cu numeroase comunităţi de români.
AGERPRES: Una dintre dificultăţile care au apărut în 2014 a fost lipsa personalului pentru secţiile de votare din afara graniţelor. Ar mai putea exista o astfel de problemă şi la alegerile parlamentare?
Ana Maria Pătru: Nu mai ştiu exact, dar sunt convinsă că au fost cazuri izolate. Îmi aduc aminte că la vremea respectivă le-a semnalat ministrul de Externe. Era vorba de câteva secţii de votare din New York şi Londra la care au absentat în ziua votului reprezentanţii partidelor politice în birourile electorale, însă absenţa lor nu a blocat procesul de votare pentru că, potrivit legii, biroul electoral al unei secţii de votare din străinătate poate funcţiona şi cu trei membri, dar cu siguranţă această situaţie a încetinit procesul de votare în condiţiile unui număr mare de alegători care s-au prezentat atunci la secţii.
Conform noilor modificări legislative, preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate vor fi propuşi anul acesta de Ministerul Afacerilor Externe, avizaţi de Autoritatea Electorală Permanentă şi desemnaţi în şedinţă publică prin tragere la sorţi computerizată. Noua lege a alegerilor parlamentare îi obligă şi pe reprezentanţii partidelor să confirme până cu trei zile înaintea datei votării că se vor prezenta la activitatea biroului electoral al secţiei de votare din străinătate. În caz contrar, vor putea fi înlocuiţi.
AGERPRES: Aţi pledat pentru informatizarea secţiilor de votare ca măsură de transparentizare a votului şi de redare a încrederii cetăţeanului în procesul de vot. Aţi făcut deja nişte paşi în acest sens la alegerile locale, aţi introdus acest sistem care verifică în timp real situaţiile în care apare votul multiplu. Ce alte astfel de măsuri pregătiţi pentru alegerile parlamentare?
Ana Maria Pătru: La alegerile locale din acest an, folosirea în premieră a sistemului de informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal a fost un pas important pentru prevenirea votului multiplu şi, în primul rând, pentru schimbarea percepţiei cetăţeanului despre procesele electorale, pentru că sistemul a descoperit imediat şi a blocat orice tentativă de vot multiplu. Orice cetăţean a avut acces online, în timp real, la datele privind prezenţa la vot. Acest sistem informatic va fi aplicat la toate alegerile viitoare, deci şi la cele parlamentare din acest an.
AGERPRES: Absenteismul la vot este o problemă la fiecare scrutin electoral. Probabil că atribuţiile AEP în această direcţie sunt cu precădere tehnice. Întrebarea este dacă totuşi AEP are vreo pârghie la îndemână care să limiteze acest fenomen.
Ana Maria Pătru: Absenteismul a devenit un fenomen îngrijorător în toată lumea. În Europa, cel mai pregnant acesta se manifestă la alegerile europarlamentare, dar este des întâlnit şi la scrutinele naţionale din statele UE, iar România nu face excepţie. Iată, chiar şi la alegerile locale, unde prezenţa era, de regulă, de peste 50%, anul acesta rata absenteismului a depăşit 50 de procente. Din 1990 încoace, prezenţa la vot a scăzut constant, seria fiind întreruptă de alegerile prezidenţiale din 2014, când au venit la vot 62% dintre alegători. Cauzele sunt multiple, dar aş lăsa sociologii să le analizeze.
Autoritatea are soluţii şi este şi îndrituită să facă campanii de informare a cetăţenilor, dar cred că foarte mult ne-ar ajuta să vină lângă noi mass-media pentru ca informaţia să fie mai uşor diseminată şi să ajungă mai aproape de cetăţean.
AGERPRES: Credeţi că introducerea votului obligatoriu ar fi o măsură oportună pentru contracararea absenteismului?
Ana Maria Pătru: Trebuie ştiut că în Europa sunt câteva ţări unde votul obligatoriu este legiferat şi dă rezultate, în sensul că prezenţa la vot este mereu ridicată: Grecia, Cipru, Belgia, Luxemburg. Sunt însă şi ţări, precum Malta sau Suedia, în care votul nu este obligatoriu, dar prezenţa la urne este mai mare decât în statele în care legea prevede obligativitatea votului.
Pentru ţara noastră cred că o campanie de informare pe această temă ar trebui să fie susţinută de o manieră care să permită ca o eventuală adoptare a votului obligatoriu să reflecte nu doar opţiunea decidenţilor politici, ci şi pe cea a cetăţenilor. AGERPRES/(AS - autor: Cătălin Alexandru, editor: Mirela Bărbulescu)
În interviu, Pătru prezintă instrumentele pe care AEP le are la îndemână pentru a preveni utilizarea banilor negri în campania electorală, dar vorbeşte şi despre implicarea instituţiei pe care o reprezintă în procesul de organizare a alegerilor în străinătate.
AGERPRES: La alegerile locale aţi pregătit un ghid de finanţare a campaniei electorale pentru partide. Aveţi în vedere un astfel de demers şi pentru alegerile parlamentare?
Ana Maria Pătru: Da, cu siguranţă că şi la alegerile parlamentare partidele politice vor beneficia de un ghid realizat de specialiştii Autorităţii Electorale Permanente. Principiile generale şi normele privind finanţarea şi controlul finanţării campaniei electorale pentru acest scrutin sunt aceleaşi ca la alegerile locale. Ceea ce diferă, evident, sunt reperele calendaristice şi limitele maxime ale contribuţiilor şi ale cheltuielilor electorale.
AGERPRES: O problemă majoră care a existat în toate campaniile electorale de după Revoluţie a fost reprezentată de banii negri utilizaţi în aceste campanii. Ce măsuri aveţi în vedere pentru limitarea acestui fenomen, dacă nu chiar pentru eliminarea lui?
Ana Maria Pătru: În primul rând, trebuie să ştiţi că regulile privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniei electorale din Legea 334/2006 s-au modificat radical anul trecut, iar principala modificare a vizat acest lucru. Ştim cu toţii că, de acum înainte, campaniile electorale vor fi finanţate de la bugetul de stat, iar competitorii electorali trebuie să respecte cu stricteţe condiţiile stabilite de lege pentru a putea beneficia de rambursarea cheltuielilor electorale. Acest act normativ s-a aplicat pentru prima dată la alegerile locale din 5 iunie, iar luna viitoare, când Autoritatea Electorală Permanentă va încheia verificarea dosarelor de rambursare a cheltuielilor electorale, cetăţenii se vor putea convinge de utilitatea şi eficienţa acestui act normativ. Un element de noutate este faptul că mandatele candidaţilor declaraţi aleşi nu vor fi validate dacă formaţiunile politice din care aceştia fac parte nu depun în condiţiile legii rapoartele de venituri şi cheltuieli detaliate.
AGERPRES: Dar în situaţia în care apar suspiciuni pentru săvârşirea unor fapte de natură penală, care sunt paşii pe care îi urmaţi?
Ana Maria Pătru: Avem la îndemână, potrivit legii, posibilitatea de a nu rambursa cheltuielile electorale efectuate cu încălcarea normelor legale şi bineînţeles, dacă apar astfel de suspiciuni, vom sesiza organele de urmărire penală.
AGERPRES: Guvernul a anunţat nişte modificări legislative la Legea electorală. În 2014 s-a vorbit destul de mult despre responsabilitatea Autorităţii Electorale Permanente în modul în care s-a desfăşurat atunci votul în afara graniţelor. Concret, ce responsabilităţi are AEP pe această linie şi ce a făcut până acum astfel încât episodul din 2014 să nu se mai repete?
Ana Maria Pătru: Mă bucur că aţi adus în discuţie responsabilitatea Autorităţii Electorale în organizarea alegerilor în străinătate, pentru că în spaţiul public persistă o oarecare confuzie în acest sens după ce în 2014 s-a încercat o pasare a răspunderii către AEP pentru aglomeraţiile de la secţiile de votare din străinătate. Vreau să precizez că instituţia care organizează alegerile parlamentare pentru românii din străinătate este Ministerul Afacerilor Externe. Autoritatea Electorală are şi ea atribuţii, dar în informarea alegătorilor, în validarea cererilor acestora de înscriere în Registrul Electoral şi în administrarea acestuia, în selecţia şi desemnarea experţilor electorali şi a operatorilor de calculator.
Autoritatea Electorală Permanentă a început campania de informare încă de anul trecut, imediat după modificarea legislaţiei electorale referitoare la alegerile parlamentare. Am epuizat toate căile de comunicare disponibile, şi anume: site-ul nostru, pagina de Facebook, reţeaua de Twitter, canalul Youtube, am realizat materiale audio şi video, tipărituri, am organizat întâlniri directe cu cetăţenii în străinătate, am folosit info-chioşcurile existente în cadrul comunităţilor româneşti şi în aeroporturile internaţionale din ţară pentru a disemina cât mai multe materiale informative. Am iniţiat în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe campania "Dialog cu Diaspora", am avut sesiuni de informare cu cetăţeni, cred, din peste 20 de capitale şi oraşe europene, cu numeroase comunităţi de români.
AGERPRES: Una dintre dificultăţile care au apărut în 2014 a fost lipsa personalului pentru secţiile de votare din afara graniţelor. Ar mai putea exista o astfel de problemă şi la alegerile parlamentare?
Ana Maria Pătru: Nu mai ştiu exact, dar sunt convinsă că au fost cazuri izolate. Îmi aduc aminte că la vremea respectivă le-a semnalat ministrul de Externe. Era vorba de câteva secţii de votare din New York şi Londra la care au absentat în ziua votului reprezentanţii partidelor politice în birourile electorale, însă absenţa lor nu a blocat procesul de votare pentru că, potrivit legii, biroul electoral al unei secţii de votare din străinătate poate funcţiona şi cu trei membri, dar cu siguranţă această situaţie a încetinit procesul de votare în condiţiile unui număr mare de alegători care s-au prezentat atunci la secţii.
Conform noilor modificări legislative, preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate vor fi propuşi anul acesta de Ministerul Afacerilor Externe, avizaţi de Autoritatea Electorală Permanentă şi desemnaţi în şedinţă publică prin tragere la sorţi computerizată. Noua lege a alegerilor parlamentare îi obligă şi pe reprezentanţii partidelor să confirme până cu trei zile înaintea datei votării că se vor prezenta la activitatea biroului electoral al secţiei de votare din străinătate. În caz contrar, vor putea fi înlocuiţi.
AGERPRES: Aţi pledat pentru informatizarea secţiilor de votare ca măsură de transparentizare a votului şi de redare a încrederii cetăţeanului în procesul de vot. Aţi făcut deja nişte paşi în acest sens la alegerile locale, aţi introdus acest sistem care verifică în timp real situaţiile în care apare votul multiplu. Ce alte astfel de măsuri pregătiţi pentru alegerile parlamentare?
Ana Maria Pătru: La alegerile locale din acest an, folosirea în premieră a sistemului de informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal a fost un pas important pentru prevenirea votului multiplu şi, în primul rând, pentru schimbarea percepţiei cetăţeanului despre procesele electorale, pentru că sistemul a descoperit imediat şi a blocat orice tentativă de vot multiplu. Orice cetăţean a avut acces online, în timp real, la datele privind prezenţa la vot. Acest sistem informatic va fi aplicat la toate alegerile viitoare, deci şi la cele parlamentare din acest an.
AGERPRES: Absenteismul la vot este o problemă la fiecare scrutin electoral. Probabil că atribuţiile AEP în această direcţie sunt cu precădere tehnice. Întrebarea este dacă totuşi AEP are vreo pârghie la îndemână care să limiteze acest fenomen.
Ana Maria Pătru: Absenteismul a devenit un fenomen îngrijorător în toată lumea. În Europa, cel mai pregnant acesta se manifestă la alegerile europarlamentare, dar este des întâlnit şi la scrutinele naţionale din statele UE, iar România nu face excepţie. Iată, chiar şi la alegerile locale, unde prezenţa era, de regulă, de peste 50%, anul acesta rata absenteismului a depăşit 50 de procente. Din 1990 încoace, prezenţa la vot a scăzut constant, seria fiind întreruptă de alegerile prezidenţiale din 2014, când au venit la vot 62% dintre alegători. Cauzele sunt multiple, dar aş lăsa sociologii să le analizeze.
Autoritatea are soluţii şi este şi îndrituită să facă campanii de informare a cetăţenilor, dar cred că foarte mult ne-ar ajuta să vină lângă noi mass-media pentru ca informaţia să fie mai uşor diseminată şi să ajungă mai aproape de cetăţean.
AGERPRES: Credeţi că introducerea votului obligatoriu ar fi o măsură oportună pentru contracararea absenteismului?
Ana Maria Pătru: Trebuie ştiut că în Europa sunt câteva ţări unde votul obligatoriu este legiferat şi dă rezultate, în sensul că prezenţa la vot este mereu ridicată: Grecia, Cipru, Belgia, Luxemburg. Sunt însă şi ţări, precum Malta sau Suedia, în care votul nu este obligatoriu, dar prezenţa la urne este mai mare decât în statele în care legea prevede obligativitatea votului.
Pentru ţara noastră cred că o campanie de informare pe această temă ar trebui să fie susţinută de o manieră care să permită ca o eventuală adoptare a votului obligatoriu să reflecte nu doar opţiunea decidenţilor politici, ci şi pe cea a cetăţenilor. AGERPRES/(AS - autor: Cătălin Alexandru, editor: Mirela Bărbulescu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.