Bucureşti, 15 mai /Agerpres/ - Robert Turcescu, candidatul PMP la funcţia de primar general al Capitalei, afirmă, într-un interviu acordat AGERPRES, că este nevoie de o nouă lege a Bucureştiului, care să prevadă un singur buget administrat de edilul-şef şi CGMB, dar şi de o reorganizarea administrativă, după modelul arondismentelor din Paris, care să implice existenţa unor city manageri pentru diferite zone ale oraşului.
Turcescu vorbeşte, în interviul pentru AGERPRES, şi despre problema traficului în Bucureşti, despre care spune că se va rezolva odată cu eficientizarea transportului în comun de suprafaţă, prin delimitarea unor benzi dedicate pe care să circule mijloacele de transport ale RATB, dar şi taxiurile.
Candidatul PMP vede Capitala ca pe "un oraş fabulos" din punct de vedere al oportunităţii turistice, incluzând pe harta "marilor atracţii" şi Catedrala Mântuirii Neamului, pe care o doreşte finalizată până în 2018, anul centenarului Marii Unirii.
AGERPRES: Ce v-a determinat să candidaţi pentru funcţia de primar?
Robert Turcescu: M-am săturat ca un oraş bogat şi frumos ca Bucureştiul să fie administrat în modul catastrofal în care a fost administrat în ultimii ani. Simt că, dacă acest oraş nu va beneficia în viitorul foarte apropiat de o administraţie competentă, el se va prăbuşi la propriu. E o stare de urgenţă la nivelul administraţiei locale în Bucureşti.
AGERPRES: Care sunt priorităţile de dezvoltare ale oraşului? Spre ce zone vă veţi îndrepta atenţia, având în vedere dezvoltările inegale?
Robert Turcescu: Bucureştiul are nevoie de o nouă lege a Capitalei. Primarul general, al doilea cel mai votat om din administraţia ţării, trebuie să fie capabil să imprime un ritm de dezvoltare unitară pentru tot oraşul. Avem în Bucureşti şapte oraşe diferite, pentru că am avut şase primari de sector şi un primar general cu bugete pe mână. Şi fiecare şi-a închipuit sectorul pe care-l administra sau, în cazul primarului general, porţiunea de administraţie care-i revenea s-o administreze, în felul în care şi-au închipuit ei că trebuie să se facă acest lucru. De aceea, în Bucureşti avem sectoare bine dezvoltate, nu foarte bine - cum e sectorul 1 al Capitalei -, şi sectoare care suferă cumplit în lipsa unei finanţări coerente, cum este, să spunem, sectorul 5 al Capitalei. (...) Nu e un proiect care să se poată realiza imediat, presupune un parcurs legislativ care să dea şansa acestui oraş să se dezvolte unitar.
AGERPRES: Vă gândiţi la oportunitatea unei reorganizări administrative a Bucureştiului?
Robert Turcescu: Categoric, reorganizarea administrativă a Bucureştiului trebuie să se facă. Când spun despre eficienţă, spun aşa: un singur buget al Primăriei, gestionat de primarul general şi de Consiliul General al Capitalei. Deci, trebuie să existe această dezvoltare, plecând dintr-un singur punct, şi o reîmpărţire administrativă în care să avem un city manager pentru diverse cartiere ale Bucureştiului. Va trebui ca pentru fiecare zonă din Bucureşti să existe un ochi. De asta spun: mai mulţi city manageri care să supravegheze felul în care se întâmplă lucrurile din punct de vedere administrativ în respectivele zone. Împărţirea pe sectoare în Bucureşti nu mai este de actualitate, este depăşită complet. Putem să vorbim de 20 de astfel de zone administrative, pe care le putem numi, împrumutând formula din Paris, arondismente. Să avem 20-25, nu ar fi nicio problemă din punctul acesta de vedere. Important este ca un raport administrativ coerent să vină dinspre aceste zone către Primăria Capitalei.
AGERPRES: În Bucureşti există 170 de clădiri care au bulină de risc seismic, iar pentru acest an este prevăzută consolidarea a mai puţin de 30 dintre ele. Cum vedeţi rezolvarea rapidă, având în vedere actuala legislaţie?
Robert Turcescu: În primul rând, ar trebui făcută o reevaluare a încadrării în clase de risc a acestor clădiri. Multe dintre ele sunt evaluate la nivelul anilor 1994-1996. Unele din aceste clădiri, în ciuda oricăror eforturi pe care le-am face pentru consolidare, s-ar putea să ne coste mult mai mult consolidarea lor decât menţinerea - să spunem, a unor faţade, mai ales dacă vorbim de clădiri istorice sau clădiri de patrimoniu - şi reconstruirea, practic, de la zero a acestor clădiri. E o măsură pe care primarul general al Capitalei trebuie să şi-o asume, în condiţiile în care în alte Capitale ale lumii, la ora actuală, se dărâmă clădiri care nu au vechime mai mare de 20 de ani, dar se consideră că pentru ceea ce înseamnă realmente dezvoltare urbană aceste clădiri nu-şi mai au locul. Refacerea Bucureştiului din perspectiva acestor clădiri presupune, la un moment dat, şi luarea unei astfel de măsuri. Pentru imobilele care se consideră că ar fi bine să fie consolidate, propun ca Primăria să identifice numărul de locuinţe sociale, cele pe care le poate pune la dispoziţia locuitorilor dintr-un astfel de imobil pentru a se muta rapid. Procesul acesta de migrare a locuitorilor ar trebui să se producă fără un stres suplimentar pentru cei care trebuie să-şi abandoneze propria locuinţă pentru a se muta provizoriu. Mai e ceva foarte important: acestor oameni trebuie să li se garanteze de către administraţia locală că termenul stabilit prin contract de consolidare a acestor clădiri se respectă la liniuţă.
AGERPRES: Retrocedarea marilor parcuri este o altă problemă cu care se confruntă locuitorii Capitalei. Cum vedeţi rezolvarea? Ce veţi face în acest sens, dacă veţi câştiga alegerile?
Robert Turcescu: În momentul în care pun în posesie anumiţi proprietari, judecătorii poate ar fi bine să facă o vizită la faţa locului să vadă: 'Unde retrocedăm?'. Într-un parc, cum este cazul parcului IOR, unde se dă jumătate din parc unui fost proprietar?. Răul să spunem că, în aceste speţe, a fost făcut. Primăria trebuie să procedeze urgent la a sta de vorbă cu respectivii proprietari, iar în anumite situaţii, cum este cea de care am vorbit mai devreme, trebuie alocaţi bani pentru a cumpăra respectivele suprafeţe de teren în patrimoniul Primăriei. Acest oraş are nevoie de spaţiu verde. Este obligatoriu.
AGERPRES: Ce proiecte aveţi pentru creşterea spaţiului verde, având în vedere că România se afla mult sub norma europeană?
Robert Turcescu: Ştiţi că în Bucureşti, pe lângă faptul că nu avem un Plan Urbanistic General, nu avem un element esenţial, şi anume cadastrarea terenurilor aflate în proprietatea publică şi în proprietatea privată a municipalităţii? Deci, municipalitatea nu ştie ce zestre are, cât valorează aceasta, cum este ea distribuită la nivelul municipiului. Prin urmare, când vorbim despre spaţiul verde pe care ar trebui să-l aibă municipalitatea şi nu-l are, vorbim, de asemenea, despre nişte estimări. Vă dau un exemplu clar de ce aş face în momentul în care vorbim despre spaţiul verde. (...) Bucureştiul încă mai este străbătut prin diverse zone de căi ferate pe care mai circulă, din când în când, câte un tren sau nu mai circulă nimic. Ele au rămas în administrarea SNCFR. Locurile acestea au devenit terenuri virane. Acele zone ar putea foarte bine să intre în administrarea Primăriei care să le transforme în nişte spaţii verzi.
AGERPRES: O altă problemă a PMB o reprezintă ELCEN şi RADET. Primăria nu a achitat datoriile pe care le avea. Cum vedeţi rezolvarea problemei? Dar în cazul RATB şi METROREX?
Robert Turcescu: Discuţia se poartă în jurul a fi sau a nu fi fuziunea dintre ELCEN şi RADET. Probabil că la nivel contabil, dacă vreţi, o astfel de unire a ELCEN cu RADET ar duce la rezolvarea în acte, la stingerea datoriilor, la crearea unei noi societăţi. Şi cu asta se închide contabil spun, doar atât, această situaţie. Problema de fond este alta, problema este a infrastructurii. Bucureştiul, sub pământ, are peste 2.500 de kilometri de ţevi de alimentare cu apă, de alimentare cu energie termică. Aceste ţevi sunt putrede sau sunt supradimensionate, sunt rămase de pe vremea lui Ceauşescu. (...) Dacă am menţine un sistem centralizat pe modelul ELCEN, RADET, puncte termice şi locuinţa cetăţeanului bucureştean, întreaga infrastructură ar trebui redimensionată. Astăzi, există în lume şi altfel de variante, fie că vorbim despre centrale de cvartal, adică o centrală mai mică în stare să deservească, la un moment, 10 blocuri, sau se mai pot gândi şi altfel de soluţii care apar în toată lumea civilizată şi sunt soluţii de ultimă oră. (...) Centralele de bloc, astăzi, sunt varianta cea mai folosită, spre exemplu, în multe ţări ale lumii. Sunt fonduri europene care pot fi atrase de primării, de primăriile de sector în speţă, dar chiar şi Primăria Generală poate derula o astfel de acţiune pentru a monta astfel de centrale în respectivele blocuri. Abia aici, într-o astfel de situaţie, putem vorbi de respectarea normelor de mediu, despre lucruri care se pot face rapid, în vreme ce refacerea întregului circuit de alimentare cu energie termică va dura foarte mulţi ani.
În ceea ce priveşte RATB şi Metrorex, 700 de mii de bucureşteni circulă astăzi cu transportul în comun în Capitală, cu RATB. Parcul de maşini al RATB este, însă, un parc învechit. Un transport în comun integrat, RATB - Metrorex este urgent necesar în Capitală, dar pentru asta trebuie să înţelegem câteva lucruri. Avem nevoie de o evidenţă clară a numărului, spre exemplu, de pensionari care circulă cu RATB. Trebuie să li se pună la dispoziţie o cartelă gratuită pe care să o valideze la urcarea în mijlocul de transport în comun. În felul acesta, vom vedea exact câţi pensionari folosesc, realmente, RATB-ul şi vom putea dimensiona corect şi subvenţia pe care o acordă Primăria acestei categorii de călători. Doi, e nevoie urgent de o nouă hartă rutieră a transportului în comun. Avem astăzi linii care sunt supraaglomerate şi linii pe care circulă mijloace de transport în comun, dar care sunt aproape goale, mai ales în anumite intervale orare. Trei, dacă vorbim de o legătură clară între Metrorex şi RATB, atunci când discutăm despre noua hartă a transportului în comun în Capitală, aceasta trebuie elaborată în funcţie de legăturile care se pot face de la o staţie de troleibuz, autobuz sau tramvai, cu metroul.
AGERPRES: Ce soluţii aveţi pentru decongestionarea traficului? A fost dovedită utilitatea Centrului de control al traficului?
Robert Turcescu: Bucureştiul, oricât de multă infrastructură rutieră ar construi în următorii ani, nu va rezolva niciodată traficul. Traficul în Bucureşti se rezolvă atunci când transportul în comun va fi într-adevăr pus la punct, când vor exista benzi de circulaţie dedicate pe care să circule mijloacele de transport în comun, taxiurile şi, atenţie, maşinile electrice în viitorul foarte apropiat. Bucureştiul are nevoie într-adevăr de un sistem de corelare a semafoarelor, el există, dar trebuie extins. Aş adăuga o colaborare cu dispeceratele de taxiuri din Bucureşti. Nu există la această oră o mai bună radiografie a traficului decât cea pe care ţi-o pot furniza, la un moment dat, informaţiile din dispeceratele de taxiuri. Taximetriştii ar trebui să fie implicaţi realmente. Sunt 15 mii de maşini, practic, în Bucureşti. Bucureştiul trebuie să redevină o comunitate, trebuie să redevină un oraş în care fiecărui locuitor să-i pese de ceea ce se întâmplă în acest oraş.
AGERPRES: Aveţi în vedere parteneriate public-privat care se pot realiza şi în ce domenii?
Robert Turcescu: Mediul privat trebuie să devină colaboratorul administraţiei locale. Administraţia locală trebuie să stimuleze piaţa muncii. Cum o poate face? O poate face numai printr-o strânsă legătură cu mediul privat, oferind chiar condiţii de dezvoltare unui antreprenor, punându-i la dispoziţie foarte rapid tot ceea ce înseamnă, uneori, infrastructură, dacă vorbim de un parc industrial sau dacă vorbim despre clustere în care să se dezvolte diverse industrii. Lucrurile astea nu s-au întâmplat până acum, pentru că viziunea celor care s-au aflat la Primăria Capitalei, mai ales în ultimii ani, nu a fost o viziune de dreapta. Pentru mine este o urgenţă identificarea acelor centre de profit şi stimularea acelor centre de profit în Bucureşti în aşa fel încât pe măsură ce cresc afacerile private, oraşul în viitor să poată să încaseze cât mai mulţi bani. Primăria ar trebui să înceapă să câştige bani, că vorbim de parteneriate public-private, chiar din transportul în comun. Da, m-aş gândi dacă ar fi, la un moment dat, operatori privaţi care vor să vină cu nişte linii de autobuz poate electrice, de ce nu, sau troleibuze mai multe sau tramvaie mai moderne, pe liniile din Bucureşti şi consideră că pentru ei asta ar fi o afacere profitabilă, de ce să nu intre în piaţă? Ar fi profitabil pentru întregul Bucureşti. Sau, dacă vor dori să se implice în ceea ce înseamnă administrarea locurilor de parcare din Bucureşti. (...) Astăzi, Primăria nu câştigă bani din această activitate care e o sursă foarte importantă de venit în orice capitală a lumii. Vă dau doar un exemplu: parcarea la suprafaţa în zonele centrale ale oraşului, în parcările administrate de Primăria Capitalei să coste mai mult decât în subteran. În felul acesta, îi obligi (pe conducătorii auto - n.r.) să folosească parcările subterane, atât cât sunt ele astăzi. Din banii încasaţi în felul acesta, Primăria poate construi mai multe parcări subterane. Aşa trebuie gândite lucrurile, cu viziune.
AGERPRES: Printre obiectivele dvs. se regăsesc proiecte de anvergură care să propulseze Capitala în circuitul turistic european?
Robert Turcescu: Bucureştiul, în comparaţie cu foarte multe din capitalele UE, este un oraş fabulos. Niciunde în capitalele pe care le-am vizitat, poate cu excepţia unora din fostele state comuniste, nu ai o trecere (...) între arhitectura stalinistă, apoi arhitectura ceauşistă şi, un plonjeu brusc - trecând Dâmboviţa dinspre Palatul Parlamentului, spre Centrul vechi - direct în Bucureştiul interbelic. Bucureştiul este un mix, are un parfum extraordinar. Bucureştiul, din punct de vedere turistic, are nenumărate lucruri de oferit. Nenorocirile sunt, însă, următoarele: pe oriunde ai trece în oraş nu găseşti un punct de informare turistică, nu găseşti o hartă care să-ţi vorbească despre monumentele Bucureştilor. Aici lucrurile sunt foarte simple. Gândiţi-vă ce ar fi dacă pe o casă memorială aţi găsi un cod din patru sau trei cifre pe care, apelând un simplu număr de telefon, poate chiar fără taxă, de tipul 0800..., bagi respectivul cod şi vreme de două minute în limba română sau în limba engleză un robot telefonic ţi-ar spune: 'Vă aflaţi în faţa unei case de patrimoniu din secolul XVII' şi aşa mai departe. Suntem în era smartphone-urilor. În felul acesta, trebuie judecate lucrurile. Nu cred că avem decât să ordonăm un circuit turistic prin Bucureşti. Nu mai vorbesc de atracţiile senzaţionale reprezentate, să spunem de Muzeul Satului, de Palatul Parlamentului sau bisericile sau mănăstirile aflate în perimetrul Capitalei.
AGERPRES:Cum vedeţi construirea unei moschei în Bucureşti? Dar a Catedralei Mântuirii Neamului?
Robert Turcescu: Proiectul moscheii, în momentul de faţă, mi se pare unul nenecesar Bucureştilor. Comunitatea musulmană, ca şi alte confesiuni religioase, sunt convins că pot găsi deschidere, inclusiv la primarul Turcescu, pentru a discuta despre construirea altor lăcaşuri de cult, să spunem, în funcţie de nevoile pe care le au. (...) Nu cred că în momentul acesta avem cu mult mai mulţi musulmani decât acum patru ani de zile. Dacă Muftiatul vine şi spune: 'Domnule primar, ne-am înmulţit cu 100 de mii sau cu 20 de mii, mai avem nevoie de două moschei', da, faceţi unele rezonabile ca dimensiune, în locuri pe care le putem discuta în Bucureşti, dar în niciun caz o megamoschee într-un oraş preponderent ortodox cum este Bucureştiul şi într-o ţară ortodoxă cum este România. În ceea ce priveşte construirea Catedralei Mântuirii Neamului, răspunsul meu este ferm: 'Da!'. Sunt de acord cu construirea acestei catedrale, mai ales că a şi dovedit comunitatea creştin-ortodoxă din România că se poate mobiliza pentru a alimenta cu fonduri construirea acesteia. Nu cred că avem a ne opune, eu nu mă opun unui astfel de proiect, chiar mi-aş dori-o cât mai repede terminată. Adică să ne prindă centenarul Marii Uniri cu Catedrala Mântuirii Neamului ridicată. Sunt convins, chiar şi din punct de vedere turistic, că va fi realmente un mare punct de atracţie pe harta Bucureştilor.
AGERPRES: Dacă veţi câştiga alegerile, cum veţi forma majoritatea în Consiliul General? Aveţi în vedere alianţe post alegeri?
Robert Turcescu: Din acest punct de vedere, ne aflăm într-un soi de eroare teribilă de care eu, unul, şi cunosc mulţi alţi oameni, ne-am cam săturat. Campania se încheie pe 3 iunie, alegerile au loc pe 5 iunie. Până la acel moment, desigur, ne aflăm în bătălii pe programe, dar din momentul în care am primit un vot de învestitură în diversele funcţii pe care le vom ocupa în administraţie, noi cei care suntem competitori din partea cetăţenilor, trebuie să lucrăm în folosul acestui oraş. Ne ducem acolo pentru că vrem să facem cu adevărat ceva pentru acest oraş şi locuitorii lui. Pe oameni îi interesează prea puţin după alegerile din 5 iunie că Turcescu este de la PMP şi Popescu este de la PSD şi Georgescu este de la PNL.
AGERPRES: Veţi rămâne în politică în continuare dacă nu veţi reuşi să obţineţi rezultatul dorit după alegerile locale din luna iunie? Aveţi în plan şi o candidatură la alegerile parlamentare?
Robert Turcescu: Răspunsul meu categoric este: am intrat în politică, rămân în politică, dar nu mă gândesc la ce se va întâmpla la alegerile parlamentare. Eu am intrat în această competiţie pentru Primăria Capitalei cu un singur gând: să câştig această competiţie. AGERPRES/ (A - autor: Daniel Florea, editor: Mirela Bărbulescu)
Turcescu vorbeşte, în interviul pentru AGERPRES, şi despre problema traficului în Bucureşti, despre care spune că se va rezolva odată cu eficientizarea transportului în comun de suprafaţă, prin delimitarea unor benzi dedicate pe care să circule mijloacele de transport ale RATB, dar şi taxiurile.
Candidatul PMP vede Capitala ca pe "un oraş fabulos" din punct de vedere al oportunităţii turistice, incluzând pe harta "marilor atracţii" şi Catedrala Mântuirii Neamului, pe care o doreşte finalizată până în 2018, anul centenarului Marii Unirii.
AGERPRES: Ce v-a determinat să candidaţi pentru funcţia de primar?
Robert Turcescu: M-am săturat ca un oraş bogat şi frumos ca Bucureştiul să fie administrat în modul catastrofal în care a fost administrat în ultimii ani. Simt că, dacă acest oraş nu va beneficia în viitorul foarte apropiat de o administraţie competentă, el se va prăbuşi la propriu. E o stare de urgenţă la nivelul administraţiei locale în Bucureşti.
AGERPRES: Care sunt priorităţile de dezvoltare ale oraşului? Spre ce zone vă veţi îndrepta atenţia, având în vedere dezvoltările inegale?
Robert Turcescu: Bucureştiul are nevoie de o nouă lege a Capitalei. Primarul general, al doilea cel mai votat om din administraţia ţării, trebuie să fie capabil să imprime un ritm de dezvoltare unitară pentru tot oraşul. Avem în Bucureşti şapte oraşe diferite, pentru că am avut şase primari de sector şi un primar general cu bugete pe mână. Şi fiecare şi-a închipuit sectorul pe care-l administra sau, în cazul primarului general, porţiunea de administraţie care-i revenea s-o administreze, în felul în care şi-au închipuit ei că trebuie să se facă acest lucru. De aceea, în Bucureşti avem sectoare bine dezvoltate, nu foarte bine - cum e sectorul 1 al Capitalei -, şi sectoare care suferă cumplit în lipsa unei finanţări coerente, cum este, să spunem, sectorul 5 al Capitalei. (...) Nu e un proiect care să se poată realiza imediat, presupune un parcurs legislativ care să dea şansa acestui oraş să se dezvolte unitar.
AGERPRES: Vă gândiţi la oportunitatea unei reorganizări administrative a Bucureştiului?
Robert Turcescu: Categoric, reorganizarea administrativă a Bucureştiului trebuie să se facă. Când spun despre eficienţă, spun aşa: un singur buget al Primăriei, gestionat de primarul general şi de Consiliul General al Capitalei. Deci, trebuie să existe această dezvoltare, plecând dintr-un singur punct, şi o reîmpărţire administrativă în care să avem un city manager pentru diverse cartiere ale Bucureştiului. Va trebui ca pentru fiecare zonă din Bucureşti să existe un ochi. De asta spun: mai mulţi city manageri care să supravegheze felul în care se întâmplă lucrurile din punct de vedere administrativ în respectivele zone. Împărţirea pe sectoare în Bucureşti nu mai este de actualitate, este depăşită complet. Putem să vorbim de 20 de astfel de zone administrative, pe care le putem numi, împrumutând formula din Paris, arondismente. Să avem 20-25, nu ar fi nicio problemă din punctul acesta de vedere. Important este ca un raport administrativ coerent să vină dinspre aceste zone către Primăria Capitalei.
AGERPRES: În Bucureşti există 170 de clădiri care au bulină de risc seismic, iar pentru acest an este prevăzută consolidarea a mai puţin de 30 dintre ele. Cum vedeţi rezolvarea rapidă, având în vedere actuala legislaţie?
Robert Turcescu: În primul rând, ar trebui făcută o reevaluare a încadrării în clase de risc a acestor clădiri. Multe dintre ele sunt evaluate la nivelul anilor 1994-1996. Unele din aceste clădiri, în ciuda oricăror eforturi pe care le-am face pentru consolidare, s-ar putea să ne coste mult mai mult consolidarea lor decât menţinerea - să spunem, a unor faţade, mai ales dacă vorbim de clădiri istorice sau clădiri de patrimoniu - şi reconstruirea, practic, de la zero a acestor clădiri. E o măsură pe care primarul general al Capitalei trebuie să şi-o asume, în condiţiile în care în alte Capitale ale lumii, la ora actuală, se dărâmă clădiri care nu au vechime mai mare de 20 de ani, dar se consideră că pentru ceea ce înseamnă realmente dezvoltare urbană aceste clădiri nu-şi mai au locul. Refacerea Bucureştiului din perspectiva acestor clădiri presupune, la un moment dat, şi luarea unei astfel de măsuri. Pentru imobilele care se consideră că ar fi bine să fie consolidate, propun ca Primăria să identifice numărul de locuinţe sociale, cele pe care le poate pune la dispoziţia locuitorilor dintr-un astfel de imobil pentru a se muta rapid. Procesul acesta de migrare a locuitorilor ar trebui să se producă fără un stres suplimentar pentru cei care trebuie să-şi abandoneze propria locuinţă pentru a se muta provizoriu. Mai e ceva foarte important: acestor oameni trebuie să li se garanteze de către administraţia locală că termenul stabilit prin contract de consolidare a acestor clădiri se respectă la liniuţă.
AGERPRES: Retrocedarea marilor parcuri este o altă problemă cu care se confruntă locuitorii Capitalei. Cum vedeţi rezolvarea? Ce veţi face în acest sens, dacă veţi câştiga alegerile?
Robert Turcescu: În momentul în care pun în posesie anumiţi proprietari, judecătorii poate ar fi bine să facă o vizită la faţa locului să vadă: 'Unde retrocedăm?'. Într-un parc, cum este cazul parcului IOR, unde se dă jumătate din parc unui fost proprietar?. Răul să spunem că, în aceste speţe, a fost făcut. Primăria trebuie să procedeze urgent la a sta de vorbă cu respectivii proprietari, iar în anumite situaţii, cum este cea de care am vorbit mai devreme, trebuie alocaţi bani pentru a cumpăra respectivele suprafeţe de teren în patrimoniul Primăriei. Acest oraş are nevoie de spaţiu verde. Este obligatoriu.
AGERPRES: Ce proiecte aveţi pentru creşterea spaţiului verde, având în vedere că România se afla mult sub norma europeană?
Robert Turcescu: Ştiţi că în Bucureşti, pe lângă faptul că nu avem un Plan Urbanistic General, nu avem un element esenţial, şi anume cadastrarea terenurilor aflate în proprietatea publică şi în proprietatea privată a municipalităţii? Deci, municipalitatea nu ştie ce zestre are, cât valorează aceasta, cum este ea distribuită la nivelul municipiului. Prin urmare, când vorbim despre spaţiul verde pe care ar trebui să-l aibă municipalitatea şi nu-l are, vorbim, de asemenea, despre nişte estimări. Vă dau un exemplu clar de ce aş face în momentul în care vorbim despre spaţiul verde. (...) Bucureştiul încă mai este străbătut prin diverse zone de căi ferate pe care mai circulă, din când în când, câte un tren sau nu mai circulă nimic. Ele au rămas în administrarea SNCFR. Locurile acestea au devenit terenuri virane. Acele zone ar putea foarte bine să intre în administrarea Primăriei care să le transforme în nişte spaţii verzi.
AGERPRES: O altă problemă a PMB o reprezintă ELCEN şi RADET. Primăria nu a achitat datoriile pe care le avea. Cum vedeţi rezolvarea problemei? Dar în cazul RATB şi METROREX?
Robert Turcescu: Discuţia se poartă în jurul a fi sau a nu fi fuziunea dintre ELCEN şi RADET. Probabil că la nivel contabil, dacă vreţi, o astfel de unire a ELCEN cu RADET ar duce la rezolvarea în acte, la stingerea datoriilor, la crearea unei noi societăţi. Şi cu asta se închide contabil spun, doar atât, această situaţie. Problema de fond este alta, problema este a infrastructurii. Bucureştiul, sub pământ, are peste 2.500 de kilometri de ţevi de alimentare cu apă, de alimentare cu energie termică. Aceste ţevi sunt putrede sau sunt supradimensionate, sunt rămase de pe vremea lui Ceauşescu. (...) Dacă am menţine un sistem centralizat pe modelul ELCEN, RADET, puncte termice şi locuinţa cetăţeanului bucureştean, întreaga infrastructură ar trebui redimensionată. Astăzi, există în lume şi altfel de variante, fie că vorbim despre centrale de cvartal, adică o centrală mai mică în stare să deservească, la un moment, 10 blocuri, sau se mai pot gândi şi altfel de soluţii care apar în toată lumea civilizată şi sunt soluţii de ultimă oră. (...) Centralele de bloc, astăzi, sunt varianta cea mai folosită, spre exemplu, în multe ţări ale lumii. Sunt fonduri europene care pot fi atrase de primării, de primăriile de sector în speţă, dar chiar şi Primăria Generală poate derula o astfel de acţiune pentru a monta astfel de centrale în respectivele blocuri. Abia aici, într-o astfel de situaţie, putem vorbi de respectarea normelor de mediu, despre lucruri care se pot face rapid, în vreme ce refacerea întregului circuit de alimentare cu energie termică va dura foarte mulţi ani.
În ceea ce priveşte RATB şi Metrorex, 700 de mii de bucureşteni circulă astăzi cu transportul în comun în Capitală, cu RATB. Parcul de maşini al RATB este, însă, un parc învechit. Un transport în comun integrat, RATB - Metrorex este urgent necesar în Capitală, dar pentru asta trebuie să înţelegem câteva lucruri. Avem nevoie de o evidenţă clară a numărului, spre exemplu, de pensionari care circulă cu RATB. Trebuie să li se pună la dispoziţie o cartelă gratuită pe care să o valideze la urcarea în mijlocul de transport în comun. În felul acesta, vom vedea exact câţi pensionari folosesc, realmente, RATB-ul şi vom putea dimensiona corect şi subvenţia pe care o acordă Primăria acestei categorii de călători. Doi, e nevoie urgent de o nouă hartă rutieră a transportului în comun. Avem astăzi linii care sunt supraaglomerate şi linii pe care circulă mijloace de transport în comun, dar care sunt aproape goale, mai ales în anumite intervale orare. Trei, dacă vorbim de o legătură clară între Metrorex şi RATB, atunci când discutăm despre noua hartă a transportului în comun în Capitală, aceasta trebuie elaborată în funcţie de legăturile care se pot face de la o staţie de troleibuz, autobuz sau tramvai, cu metroul.
AGERPRES: Ce soluţii aveţi pentru decongestionarea traficului? A fost dovedită utilitatea Centrului de control al traficului?
Robert Turcescu: Bucureştiul, oricât de multă infrastructură rutieră ar construi în următorii ani, nu va rezolva niciodată traficul. Traficul în Bucureşti se rezolvă atunci când transportul în comun va fi într-adevăr pus la punct, când vor exista benzi de circulaţie dedicate pe care să circule mijloacele de transport în comun, taxiurile şi, atenţie, maşinile electrice în viitorul foarte apropiat. Bucureştiul are nevoie într-adevăr de un sistem de corelare a semafoarelor, el există, dar trebuie extins. Aş adăuga o colaborare cu dispeceratele de taxiuri din Bucureşti. Nu există la această oră o mai bună radiografie a traficului decât cea pe care ţi-o pot furniza, la un moment dat, informaţiile din dispeceratele de taxiuri. Taximetriştii ar trebui să fie implicaţi realmente. Sunt 15 mii de maşini, practic, în Bucureşti. Bucureştiul trebuie să redevină o comunitate, trebuie să redevină un oraş în care fiecărui locuitor să-i pese de ceea ce se întâmplă în acest oraş.
AGERPRES: Aveţi în vedere parteneriate public-privat care se pot realiza şi în ce domenii?
Robert Turcescu: Mediul privat trebuie să devină colaboratorul administraţiei locale. Administraţia locală trebuie să stimuleze piaţa muncii. Cum o poate face? O poate face numai printr-o strânsă legătură cu mediul privat, oferind chiar condiţii de dezvoltare unui antreprenor, punându-i la dispoziţie foarte rapid tot ceea ce înseamnă, uneori, infrastructură, dacă vorbim de un parc industrial sau dacă vorbim despre clustere în care să se dezvolte diverse industrii. Lucrurile astea nu s-au întâmplat până acum, pentru că viziunea celor care s-au aflat la Primăria Capitalei, mai ales în ultimii ani, nu a fost o viziune de dreapta. Pentru mine este o urgenţă identificarea acelor centre de profit şi stimularea acelor centre de profit în Bucureşti în aşa fel încât pe măsură ce cresc afacerile private, oraşul în viitor să poată să încaseze cât mai mulţi bani. Primăria ar trebui să înceapă să câştige bani, că vorbim de parteneriate public-private, chiar din transportul în comun. Da, m-aş gândi dacă ar fi, la un moment dat, operatori privaţi care vor să vină cu nişte linii de autobuz poate electrice, de ce nu, sau troleibuze mai multe sau tramvaie mai moderne, pe liniile din Bucureşti şi consideră că pentru ei asta ar fi o afacere profitabilă, de ce să nu intre în piaţă? Ar fi profitabil pentru întregul Bucureşti. Sau, dacă vor dori să se implice în ceea ce înseamnă administrarea locurilor de parcare din Bucureşti. (...) Astăzi, Primăria nu câştigă bani din această activitate care e o sursă foarte importantă de venit în orice capitală a lumii. Vă dau doar un exemplu: parcarea la suprafaţa în zonele centrale ale oraşului, în parcările administrate de Primăria Capitalei să coste mai mult decât în subteran. În felul acesta, îi obligi (pe conducătorii auto - n.r.) să folosească parcările subterane, atât cât sunt ele astăzi. Din banii încasaţi în felul acesta, Primăria poate construi mai multe parcări subterane. Aşa trebuie gândite lucrurile, cu viziune.
AGERPRES: Printre obiectivele dvs. se regăsesc proiecte de anvergură care să propulseze Capitala în circuitul turistic european?
Robert Turcescu: Bucureştiul, în comparaţie cu foarte multe din capitalele UE, este un oraş fabulos. Niciunde în capitalele pe care le-am vizitat, poate cu excepţia unora din fostele state comuniste, nu ai o trecere (...) între arhitectura stalinistă, apoi arhitectura ceauşistă şi, un plonjeu brusc - trecând Dâmboviţa dinspre Palatul Parlamentului, spre Centrul vechi - direct în Bucureştiul interbelic. Bucureştiul este un mix, are un parfum extraordinar. Bucureştiul, din punct de vedere turistic, are nenumărate lucruri de oferit. Nenorocirile sunt, însă, următoarele: pe oriunde ai trece în oraş nu găseşti un punct de informare turistică, nu găseşti o hartă care să-ţi vorbească despre monumentele Bucureştilor. Aici lucrurile sunt foarte simple. Gândiţi-vă ce ar fi dacă pe o casă memorială aţi găsi un cod din patru sau trei cifre pe care, apelând un simplu număr de telefon, poate chiar fără taxă, de tipul 0800..., bagi respectivul cod şi vreme de două minute în limba română sau în limba engleză un robot telefonic ţi-ar spune: 'Vă aflaţi în faţa unei case de patrimoniu din secolul XVII' şi aşa mai departe. Suntem în era smartphone-urilor. În felul acesta, trebuie judecate lucrurile. Nu cred că avem decât să ordonăm un circuit turistic prin Bucureşti. Nu mai vorbesc de atracţiile senzaţionale reprezentate, să spunem de Muzeul Satului, de Palatul Parlamentului sau bisericile sau mănăstirile aflate în perimetrul Capitalei.
AGERPRES:Cum vedeţi construirea unei moschei în Bucureşti? Dar a Catedralei Mântuirii Neamului?
Robert Turcescu: Proiectul moscheii, în momentul de faţă, mi se pare unul nenecesar Bucureştilor. Comunitatea musulmană, ca şi alte confesiuni religioase, sunt convins că pot găsi deschidere, inclusiv la primarul Turcescu, pentru a discuta despre construirea altor lăcaşuri de cult, să spunem, în funcţie de nevoile pe care le au. (...) Nu cred că în momentul acesta avem cu mult mai mulţi musulmani decât acum patru ani de zile. Dacă Muftiatul vine şi spune: 'Domnule primar, ne-am înmulţit cu 100 de mii sau cu 20 de mii, mai avem nevoie de două moschei', da, faceţi unele rezonabile ca dimensiune, în locuri pe care le putem discuta în Bucureşti, dar în niciun caz o megamoschee într-un oraş preponderent ortodox cum este Bucureştiul şi într-o ţară ortodoxă cum este România. În ceea ce priveşte construirea Catedralei Mântuirii Neamului, răspunsul meu este ferm: 'Da!'. Sunt de acord cu construirea acestei catedrale, mai ales că a şi dovedit comunitatea creştin-ortodoxă din România că se poate mobiliza pentru a alimenta cu fonduri construirea acesteia. Nu cred că avem a ne opune, eu nu mă opun unui astfel de proiect, chiar mi-aş dori-o cât mai repede terminată. Adică să ne prindă centenarul Marii Uniri cu Catedrala Mântuirii Neamului ridicată. Sunt convins, chiar şi din punct de vedere turistic, că va fi realmente un mare punct de atracţie pe harta Bucureştilor.
AGERPRES: Dacă veţi câştiga alegerile, cum veţi forma majoritatea în Consiliul General? Aveţi în vedere alianţe post alegeri?
Robert Turcescu: Din acest punct de vedere, ne aflăm într-un soi de eroare teribilă de care eu, unul, şi cunosc mulţi alţi oameni, ne-am cam săturat. Campania se încheie pe 3 iunie, alegerile au loc pe 5 iunie. Până la acel moment, desigur, ne aflăm în bătălii pe programe, dar din momentul în care am primit un vot de învestitură în diversele funcţii pe care le vom ocupa în administraţie, noi cei care suntem competitori din partea cetăţenilor, trebuie să lucrăm în folosul acestui oraş. Ne ducem acolo pentru că vrem să facem cu adevărat ceva pentru acest oraş şi locuitorii lui. Pe oameni îi interesează prea puţin după alegerile din 5 iunie că Turcescu este de la PMP şi Popescu este de la PSD şi Georgescu este de la PNL.
AGERPRES: Veţi rămâne în politică în continuare dacă nu veţi reuşi să obţineţi rezultatul dorit după alegerile locale din luna iunie? Aveţi în plan şi o candidatură la alegerile parlamentare?
Robert Turcescu: Răspunsul meu categoric este: am intrat în politică, rămân în politică, dar nu mă gândesc la ce se va întâmpla la alegerile parlamentare. Eu am intrat în această competiţie pentru Primăria Capitalei cu un singur gând: să câştig această competiţie. AGERPRES/ (A - autor: Daniel Florea, editor: Mirela Bărbulescu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.