Bucureşti, 9 mai /Agerpres/ - Ministrul delegat pentru relaţia cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, a declarat, luni, că este nevoie de un "aport suplimentar de compensare" din partea României pentru protejarea drepturilor românilor din comunităţile istorice din vecinătatea ţării.

El a participat la conferinţa "111 ani de la Iradeaua Imperială de recunoaştere a drepturilor naţionale ale românilor balcanici din Imperiul Otoman. Realităţi şi perspective".

"Dezbaterea de astăzi este importantă, în primul rând, pentru că va contribui la restabilirea semnificaţiei reale a momentului 9 mai 1905, fapt extrem de important în condiţiile în care observăm, de câţiva ani, tendinţe îngrijorătoare de denaturare a acelei semnificaţii. (...) În al doilea rând, pentru că dezbaterea însăşi are loc într-un context extrem de complicat pentru menţinerea identităţii etnice a românilor sud-dunăreni. Aceleaşi tendinţe de negare de către statele de reşedinţă a românităţii lor sau a relaţiei lor cu România, ca stat înrudit, se constată şi la aromâni şi la meglenoromâni şi la românii din sudul Dunării", a afirmat Stoenescu.

Potrivit ministrului delegat, iniţiativa organizatorilor - Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni şi Societatea de Cultură Macedo-Română - de a face acest "recurs la istorie" reprezintă "un act de curaj într-o epocă în care anistorismul şi nivelarea postmodernă a diferenţelor au reuşit să anuleze paradigmele unei ordini în care memoria reprezenta fundamentul".

"De aceea, poate, trăim paradoxul de a avea din ce în ce mai multe documente internaţionale care protejează drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor etnice şi aici îi includem şi pe românii din comunităţile istorice din vecinătatea României. Avem instituţii europene şi internaţionale din ce în ce mai complexe care monitorizează aplicarea respectivelor documente, dar situaţia acestor minorităţi este din ce în ce mai problematică. În acest caz în care nu funcţionează două elemente ale sistemului în care este prinsă identitatea românilor din comunităţile istorice este clar nevoie de un aport suplimentar de compensare din partea celui de-al treilea, ţara mamă, România", a susţinut Stoenescu.

El a subliniat, totodată, importanţa unei cooperări interinstituţionale "întărite", comunicării cu mediul asociativ, cu mediul academic şi corelării poziţiilor pe temele relevante.

Deputatul Eugen Tomac s-a declarat, la rândul său, preocupat de soarta românilor din Balcani. El a adăugat că se cunosc foarte puţine despre "mişcarea de luptă pentru apărarea valorilor naţionale în Peninsula Balcanică".

"Am vizitat aproape toate localităţile unde există vlahi, aromâni, meglenoromâni şi m-aş bucura foarte mult ca oamenii de ştiinţă, dascălii, oamenii de presă să insiste pentru a face mult mai cunoscută această problematică. De foarte multe ori, cel puţin în calitate de om politic, am întâlnit această situaţie în care oamenii, pur şi simplu, nu au conştiinţe elementare despre românitatea de la sud de Dunăre. (...) Cred că este esenţial ca toţi cei preocupaţi de această problematică să facă mai mult, astfel încât cetăţenii români să înţeleagă lucruri elementare ce ţin de trecutul, de identitatea naţiunii române", a afirmat Tomac.

Potrivit acestuia, "şi astăzi sunt oameni care pentru simplul fapt că-şi spun români sau pentru că vorbesc limba română sunt supuşi unui proces diabolic de discriminare".

"Cred că ar trebui să ne înălţăm un pic mai mult în ceea ce priveşte abordarea aceasta legată de valorile identităţii româneşti. (...) Cred instituţiile statului au obligaţia de a privi cu mai multă responsabilitate spre tot ceea ce înseamnă educaţie şi identitate", a transmis Tomac.

El a adăugat că în toate proiectele legate de românii din Balcani trebuie implicată şi Biserica întrucât "identitatea lingvistică împreună cu identitatea spirituală sunt stâlpi care stau la baza a tot ceea ce înseamnă procesul de consolidare a identităţii naţiunii române de-a lungul secolelor".

Despre momentul 9 mai 1905, când românilor balcanici le-a fost recunoscut dreptul de a avea învăţământ în limba naţională, organizare bisericească proprie, reprezentare proporţională pe baze etnice în diverse organisme locale şi drepturi egale cu ale celorlalte naţiuni din Imperiul Otoman, au ţinut prelegeri, printre alţii, profesorii universitari Nicolae Şerban Tanaşoca şi Adina Berciu.

"Momentul culminant al luptei pentru dezideratele naţionale l-a constituit emiterea Iradelei Imperiale la 9/22 mai 1905. A fost un succes al luptei şi al sacrificiilor aromânilor, dar şi un succes la diplomaţiei româneşti", a subliniat Adina Berciu în cadrul prezentării sale. AGERPRES/(A - autor: Daniel Florea, editor: Claudia Stănescu)