COD GALBEN: 01-06-2025 ora 10 Intre 01 iunie, ora 14 – 01 iunie, ora 20Fenomene vizate se va semnala 01 iunie, ora 14 – 01 iunie, ora 20Fenomene vizate
Bucureşti, 3 mai /Agerpres/ - Tribunalul Bucureşti şi judecătoriile de sector au decis să trimită la Curtea Constituţională excepţia de neconstituţionalitate ridicată de M10 Bucureşti, 200 pentru Bucureşti, Noua Republică, Platforma Acţiunea Civică a Tinerilor şi Uniunea Creştin Democrată din România cu privire la numărul minim de semnături care trebuie depuse în vederea candidaturii la alegerile locale, potrivit unor comunicate remise marţi AGERPRES de M10 şi PACT.
Potrivit surselor citate, judecătorii au dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la articolul 49, alineatul 2 din Legea 115/ 2015 care prevede că pentru fiecare candidat la funcţia de primar şi pentru fiecare listă de candidaţi pentru consiliul local şi pentru consiliul judeţean trebuie depusă o listă de susţinători care să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează.
M10, 200 pentru Bucureşti, Noua Republică, PACT şi UCDR reamintesc că au decis să depună în Bucureşti liste de susţinători cu doar 3 semnături, numărul legal de semnături pentru înfiinţarea unui partid politic.
"Considerăm că numărul ridicat de semnături solicitate este discriminatoriu pentru iniţiativele politice noi şi menţine monopolul partidelor politice vechi. În plus, numărul foarte mare de semnături solicitate de legea 115/ 2015 este semnificativ crescut prin comparaţie cu cel din alte ţări europene, fiind necesară o aliniere la normele şi practicile europene. Astfel, pentru primăria din Londra sunt necesare doar 330 de semnături, iar pentru primăria din Berlin sunt necesare doar 250 de semnături. Pentru primăria municipiului Bucureşti sunt cerute, însă, circa 18.000 de semnături", spun M10 şi PACT.
Cele două formaţiuni adaugă că legea trebuie respectată şi nu trebuie apelat la acţiuni ilegale în campania de strângere de semnături.
"Am decis să nu împrumutăm şi să nu girăm practicile clasei politice învechite care s-a obişnuit să scoată din condei semnăturile necesare candidaturilor", susţin M10 Bucureşti şi PACT, precizând că nu doresc să legitimeze aceste practici şi un proces electoral care porneşte cu suspiciuni de fraudă. "Vrem ca orice iniţiativă politică nouă, locală sau naţională, să poată intra în alegeri cu şanse egale şi să participe într-un proces electoral corect. Vrem ca dreptul de a fi ales al oricărui cetăţean, chiar dacă nu face parte din rândurile partidelor vechi, să fie respectat. Considerăm că acele partide politice care participă în alegeri cu suspiciunea sau chiar cu certitudinea unor ilegalităţi nu sunt demne de a face parte din politica românească. Frauda electorală este cea mai gravă formă de dispreţ la adresa cetăţenilor. În politica românească e nevoie de oameni integri şi competenţi, care să reprezinte interesele cetăţenilor şi nu interese personale sau de partid", adaugă M10 Bucureşti şi PACT.
Potrivit comunicatelor de presă, M10, 200 pentru Bucureşti, Noua Republică, PACT şi UCDR militează pentru reforma procesului electoral şi liberalizarea vieţii politice. Aceste formaţiuni consideră că reducerea la 3 a numărului minim de semnături cu care se poate înfiinţa un partid politic în România este un prim pas spre liberalizarea vieţii politice, dar este inutil în condiţiile în care: pragul electoral s-a menţinut la 5%, numărul de semnături necesare pentru a candida la alegerile locale şi parlamentare a rămas foarte mare, partidele neparlamentare nu au reprezentanţi în secţiile de vot, existând astfel riscuri ridicate de fraudă, şi nu există o lege a votului prin internet care să permită exercitarea dreptului la vot a unui număr cât mai mare de persoane din ţară şi din străinătate.
"A fost promulgată legea care interzice executarea conturilor partidelor parlamentare. Preşedintele Iohannis se face astfel părtaş, alături de partide, la fraudarea alegerilor prin promulgarea legii şi netrimiterea acesteia la Curtea Constituţională", mai spun M10 şi PACT, conform cărora competiţia electorală nu mai poate fi egală şi corectă, în aceste condiţii.
Aceste formaţiuni atrag atenţia că alegerile din Bucureşti pornesc cu suspiciuni de fraudă având în vedere intervalul foarte scurt de timp în care au fost strânse semnăturile depuse de majoritatea partidelor şi candidaţilor, zecile de contestaţii depuse săptămâna trecută la Tribunalul Bucureşti şi la judecătoriile de sector cu privire la modalitatea în care au fost strânse semnăturile, precum şi cu privire la autenticitatea semnăturile de pe listele de susţinători.
PACT precizează că a depus contestaţii privind modalitatea prin care au fost strânse semnăturile susţinătorilor de către candidaţii la Primăria sectorului 1 şi la Primăria sectorului 6.
Totodată, M10, 200 pentru Bucureşti, Noua Republică, PACT şi UCDR solicită Birourilor Electorale de Circumscripţie să comunice public procedura prin care au fost verificate listele de susţinători în întregime şi cheamă formaţiunile politice noi, locale sau naţionale, să se alăture demersului lor pentru liberalizarea vieţii politice şi reforma procesului electoral. AGERPRES/(AS - autor: Mădălina Cerban, editor: Andreea Rotaru)
Potrivit surselor citate, judecătorii au dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la articolul 49, alineatul 2 din Legea 115/ 2015 care prevede că pentru fiecare candidat la funcţia de primar şi pentru fiecare listă de candidaţi pentru consiliul local şi pentru consiliul judeţean trebuie depusă o listă de susţinători care să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează.
M10, 200 pentru Bucureşti, Noua Republică, PACT şi UCDR reamintesc că au decis să depună în Bucureşti liste de susţinători cu doar 3 semnături, numărul legal de semnături pentru înfiinţarea unui partid politic.
"Considerăm că numărul ridicat de semnături solicitate este discriminatoriu pentru iniţiativele politice noi şi menţine monopolul partidelor politice vechi. În plus, numărul foarte mare de semnături solicitate de legea 115/ 2015 este semnificativ crescut prin comparaţie cu cel din alte ţări europene, fiind necesară o aliniere la normele şi practicile europene. Astfel, pentru primăria din Londra sunt necesare doar 330 de semnături, iar pentru primăria din Berlin sunt necesare doar 250 de semnături. Pentru primăria municipiului Bucureşti sunt cerute, însă, circa 18.000 de semnături", spun M10 şi PACT.
Cele două formaţiuni adaugă că legea trebuie respectată şi nu trebuie apelat la acţiuni ilegale în campania de strângere de semnături.
"Am decis să nu împrumutăm şi să nu girăm practicile clasei politice învechite care s-a obişnuit să scoată din condei semnăturile necesare candidaturilor", susţin M10 Bucureşti şi PACT, precizând că nu doresc să legitimeze aceste practici şi un proces electoral care porneşte cu suspiciuni de fraudă. "Vrem ca orice iniţiativă politică nouă, locală sau naţională, să poată intra în alegeri cu şanse egale şi să participe într-un proces electoral corect. Vrem ca dreptul de a fi ales al oricărui cetăţean, chiar dacă nu face parte din rândurile partidelor vechi, să fie respectat. Considerăm că acele partide politice care participă în alegeri cu suspiciunea sau chiar cu certitudinea unor ilegalităţi nu sunt demne de a face parte din politica românească. Frauda electorală este cea mai gravă formă de dispreţ la adresa cetăţenilor. În politica românească e nevoie de oameni integri şi competenţi, care să reprezinte interesele cetăţenilor şi nu interese personale sau de partid", adaugă M10 Bucureşti şi PACT.
Potrivit comunicatelor de presă, M10, 200 pentru Bucureşti, Noua Republică, PACT şi UCDR militează pentru reforma procesului electoral şi liberalizarea vieţii politice. Aceste formaţiuni consideră că reducerea la 3 a numărului minim de semnături cu care se poate înfiinţa un partid politic în România este un prim pas spre liberalizarea vieţii politice, dar este inutil în condiţiile în care: pragul electoral s-a menţinut la 5%, numărul de semnături necesare pentru a candida la alegerile locale şi parlamentare a rămas foarte mare, partidele neparlamentare nu au reprezentanţi în secţiile de vot, existând astfel riscuri ridicate de fraudă, şi nu există o lege a votului prin internet care să permită exercitarea dreptului la vot a unui număr cât mai mare de persoane din ţară şi din străinătate.
"A fost promulgată legea care interzice executarea conturilor partidelor parlamentare. Preşedintele Iohannis se face astfel părtaş, alături de partide, la fraudarea alegerilor prin promulgarea legii şi netrimiterea acesteia la Curtea Constituţională", mai spun M10 şi PACT, conform cărora competiţia electorală nu mai poate fi egală şi corectă, în aceste condiţii.
Aceste formaţiuni atrag atenţia că alegerile din Bucureşti pornesc cu suspiciuni de fraudă având în vedere intervalul foarte scurt de timp în care au fost strânse semnăturile depuse de majoritatea partidelor şi candidaţilor, zecile de contestaţii depuse săptămâna trecută la Tribunalul Bucureşti şi la judecătoriile de sector cu privire la modalitatea în care au fost strânse semnăturile, precum şi cu privire la autenticitatea semnăturile de pe listele de susţinători.
PACT precizează că a depus contestaţii privind modalitatea prin care au fost strânse semnăturile susţinătorilor de către candidaţii la Primăria sectorului 1 şi la Primăria sectorului 6.
Totodată, M10, 200 pentru Bucureşti, Noua Republică, PACT şi UCDR solicită Birourilor Electorale de Circumscripţie să comunice public procedura prin care au fost verificate listele de susţinători în întregime şi cheamă formaţiunile politice noi, locale sau naţionale, să se alăture demersului lor pentru liberalizarea vieţii politice şi reforma procesului electoral. AGERPRES/(AS - autor: Mădălina Cerban, editor: Andreea Rotaru)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.