Bucureşti, 24 apr /Agerpres/ - În campania electorală pentru alegerile locale sunt interzise bannerele, mesh-urile, dar şi o serie de alte modalităţi de publicitate electorală, în schimb printre materialele permise se numără afişele, care trebuie să respecte anumite dimensiuni, a declarat preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Ana Maria Pătru, într-un interviu acordat AGERPRES.

Potrivit preşedintelui AEP, în campania electorală pentru alegerile locale din 2016 sunt interzise bannerele, mesh-urile, panourile publicitare mobile, steagurile şi ecranele publicitare, panourile publicitare fixe sau mobile, publicitate luminoasă, publicitatea pe vehicule, vehiculele inscripţionate cu sloganuri de campanie şi cele care difuzează materiale audio, spectacolele, serbările, focurile de artificii etc.

Preşedintele AEP a explicat că singurele materiale de propagandă electorală permise sunt afişele, care trebuie să respecte anumite dimensiuni, materialele de propagandă electorală difuzate la televiziuni, radiouri şi publicate în presa scrisă şi în mediul online, broşurile, pliantele şi alte materiale tipărite din aceeaşi categorie.

Ana Maria Pătru a precizat, în interviul pentru AGERPRES, că nu toţi competitorii electorali pot solicita rambursarea cheltuielilor de campanie, ci doar aceia care au obţinut minimum 3% din voturile valabil exprimate la nivel naţional.

Totodată, preşedintele AEP a explicat şi condiţiile în care competitorilor electorali li se rambursează cheltuielile din campanie şi sancţiunile pe care aceştia le suportă dacă nu respectă legea.

AGERPRES: Ghidul finanţării campaniei electorale la alegerile locale din anul 2016 a fost aprobat de AEP. Ne puteţi explica cât de util este acesta pentru competitorii electorali?

Ana Maria Pătru: Ghidul finanţării campaniei electorale este foarte util pentru competitorii politici, deoarece este prima campanie electorală finanţată de stat, deci cu reguli şi interdicţii noi, care au fost introduse prin modificarea radicală, anul trecut, a Legii 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale. Era nevoie de un astfel de manual pentru că nu există o experienţă anterioară, iar partidele şi candidaţii independenţi trebuie să prezinte o serie de acte justificative şi să completeze numeroase formulare atunci când solicită rambursarea cheltuielilor electorale. Instrucţiunile cuprinse în ghid sunt utile în primul rând mandatarilor financiari ai competitorilor electorali, pentru că, toate cheltuielile electorale pot fi efectuate numai de către mandatarii financiari, prin intermediul conturilor bancare deschise special pentru campania electorală, la nivel central, judeţean, de sector sau al Municipiului Bucureşti. Mandatarul financiar coordonator are obligaţia de a depune la AEP lista conturilor bancare pentru campania electorală deschisă de către competitorii electorali.

AGERPRES: Ce se întâmplă cu partidele şi candidaţii care nu au mandatar financiar?

Ana Maria Pătru: În lipsa mandatarului financiar, nu poate fi deschis cont bancar pentru campania electorală, contribuţiile electorale nu pot fi încasate, iar cheltuielile electorale nu pot fi efectuate. Numai mandatarii financiari pot întocmi şi depune raportările obligatorii către Autoritatea Electorală Permanentă. Candidatului ales nu i se validează mandatul dacă nu are mandatar financiar. Cheltuielile electorale nu sunt rambursate competitorilor electorali, chiar dacă au obţinut numărul minim de voturi necesar, dacă aceştia nu au mandatar financiar. După cum vedeţi, consecinţele sunt de natură să îi afecteze negativ pe competitorii electorali, atât din punct de vedere financiar, cât şi politic.

AGERPRES: Care este suma maximă care poate fi depusă în contul bancar central pentru campania electorală de către un partid politic? Dar de o alianţă electorală?

Ana Maria Pătru: Partidul politic poate depune sume reprezentând contribuţii pentru campania electorală proprie într-un cont deschis la nivel central, prin mandatarul financiar coordonator. Limitele maxime ale contribuţiilor pentru campania electorală care pot fi depuse de către partidul politic în contul menţionat reprezintă echivalentul a 50 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare listă de candidaţi la consiliul judeţean şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

AGERPRES: Există şi interdicţii în ceea ce priveşte finanţarea campaniei electorale? Care sunt acelea?

Ana Maria Pătru: Partidele şi candidaţii independenţi îşi finanţează singuri campania electorală, iar cheltuielile electorale le sunt rambursate după alegeri, numai în anumite condiţii. Contribuţiile candidaţilor pentru campania electorală pot proveni exclusiv din următoarele surse: venituri proprii, donaţii primite de la persoane fizice şi împrumuturi de la persoane fizice sau contractate cu instituţii de credit. Partidele şi candidaţii independenţi nu au voie să accepte donaţii de la autorităţi ori instituţii publice, regii autonome, companii naţionale, sindicate, culte religioase, de la alte state ori organizaţii din străinătate. Dacă este vorba de împrumuturi, trebuie precizat că sunt permise doar cele obţinute de la persoane fizice sau instituţii de credit. Şi donaţiile, şi împrumuturile sunt strict limitate, iar plafoanele sunt publicate pe site-ul www.roaep.ro şi detaliate în Ghidul finanţării campaniei electorale.

AGERPRES: Există limite maxime ale cheltuielilor care pot fi efectuate în campania electorală de către un competitor electoral şi ce tipuri de cheltuieli pot fi efectuate în campanie?

Ana Maria Pătru: În primul rând, competitorii electorali trebuie să respecte o regulă de bază: cheltuielile efectuate nu pot fi mai mari decât contribuţiile electorale depuse. În al doilea rând, legea stabileşte limitele maxime ale cheltuielilor efectuate în campania electorală pentru fiecare tip de candidatură - primar sau consilier şi pentru fiecare tip de circumscripţie electorală, unitatea de măsură fiind salariul de bază minim brut pe ţară.

De exemplu, o persoană care candidează pentru funcţia de primar de comună poate cheltui maximum 5 salarii de bază minime brute pe ţară, în timp ce, pentru funcţia de primar de municipiu de judeţ, limita maximă este de 50 de salarii de bază minime brute pe ţară. Pentru fiecare listă de candidaţi la un consiliu local de comună, limita maximă de cheltuieli este de cel mult un salariu de bază minim brut pe ţară. Pentru fiecare listă de candidaţi la Consiliul General al Municipiului Bucureşti limita este de 500 de salarii de bază minime brute pe ţară. Spuneam că partidele nu mai pot cheltui în campania electorală oricât şi oricum, trebuie să se încadreze în anumite limite şi să respecte tipurile de cheltuieli permise de lege şi în cuantumul prevăzut de lege. De aceea recomand ghidul finanţării pe care îl pot vizualiza pe site-ul AEP.

Aş vrea să subliniez că, spre deosebire de anii precedenţi, în campania electorală pentru alegerile locale din 2016 sunt interzise următoarele forme de publicitate electorală: bannere, mesh-uri, panouri publicitare mobile, steaguri publicitare, ecrane publicitare, panouri publicitare fixe sau mobile, publicitate luminoasă, publicitate pe vehicule, vehiculele inscripţionate cu sloganuri de campanie, vehiculele care difuzează materiale audio, spectacole, serbări, focuri de artificii etc.

Singurele materiale de propagandă electorală permise sunt afişele, care trebuie să respecte anumite dimensiuni, materialele de propagandă electorală difuzate la televiziuni, radiouri şi publicate în presa scrisă şi în mediul online, broşurile, pliantele şi alte materiale tipărite din aceeaşi categorie.

AGERPRES: Partidele politice, prin intermediul mandatarilor financiari, au obligaţia de a restitui candidaţilor, în termen de 120 de zile de la data alegerilor, sumele rambursate şi sumele necheltuite. Ce se întâmplă dacă nu se respectă acest lucru?

Ana Maria Pătru: Nerespectarea acestei obligaţii constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 la 50.000 lei, conform art. 2 din Hotărârea Guvernului 10/2016.

AGERPRES: Ce măsuri ia AEP pentru a identifica banii negri folosiţi în campanie? De unde ştim că banii folosiţi nu sunt bani negri?

Ana Maria Pătru: După cum aţi văzut, operaţiunile financiare din campania electorală sunt la vedere, transparente. Potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, cheltuielile aferente campaniei electorale pot fi efectuate numai prin intermediul conturilor de campanie, care sunt declarate la AEP.

Fondurile obţinute de către partidul politic în afara campaniei electorale care au fost transferate în conturile bancare de campanie deschise la nivel central trebuie declarate la Autoritatea Electorală Permanentă, de către mandatarul financiar coordonator, în termen de 5 zile de la data efectuării transferului. Aceste prevederi sunt menite să crească gradul de transparenţă în ceea ce priveşte provenienţa sumelor destinate campaniei electorale. Conform legii, AEP este abilitată să controleze respectarea prevederilor legale privind legalitatea finanţării campaniilor electorale. De asemenea, AEP este îndrituită să solicite documente şi informaţii de la persoanele fizice şi juridice care au prestat servicii, gratuit sau contra cost partidelor politice, precum şi de la orice instituţie publică, acestea având obligaţia de a le pune la dispoziţia Autorităţii.

AGERPRES: În cazul în care au fost depistate astfel de cazuri, care sunt consecinţele/sancţiunile?

Ana Maria Pătru: Nerespectarea prevederilor legale privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 200.000 lei. Contravenientul varsă la bugetul de stat sumele de bani şi/sau contravaloarea în bani a bunurilor şi serviciilor care au constituit obiectul contravenţiei, pe baza hotărârii AEP.

Candidaţilor declaraţi aleşi nu li se pot valida mandatele dacă raportul detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale pentru fiecare formaţiune politică nu a fost depus în condiţiile legii.

În cazul în care, în cadrul controlului efectuat de AEP apar suspiciuni privind săvârşirea unor fapte de natură penală, Autoritatea sesizează organele de urmărire penală.

Şi, să nu uităm, o consecinţă importantă a încălcării legii privind finanţarea campaniei electorale este nerambursarea cheltuielilor electorale.

AGERPRES: Cum se face rambursarea cheltuielilor electorale? Cine dă banii şi pe ce bază?

Ana Maria Pătru: În termen de 30 de zile de la data alegerilor, mandatarii financiari depun la AEP cererea de rambursare a cheltuielilor efectuate de formaţiunile politice şi candidaţii independenţi, precum şi documentele justificative. Dar nu toţi competitorii electorali pot solicita rambursarea cheltuielilor de campanie, ci doar aceia care au obţinut minimum 3% din voturile valabil exprimate la nivel naţional. Dacă au atins acest prag doar într-o circumscripţie electorală, li se vor rambursa doar cheltuielile efectuate în respectiva circumscripţie. AEP verifică legalitatea încasărilor şi a plăţilor efectuate şi emite decizie de rambursare, dar numai dacă au fost respectate prevederile legale.

AEP nu va returna cheltuielile de campanie dacă: au fost depăşite plafoanele maxime ale cheltuielilor stabilite conform legii; au fost utilizate alte surse de finanţare decât cele permise de lege; nu au fost respectate destinaţiile cheltuielilor electorale sau ponderile acestora din totalul cheltuielilor electorale; au fost depuse documente incomplete sau care conţin erori.

AGERPRES: Ce recomandări aveţi pentru competitorii electorali?

Ana Maria Pătru: Recomandarea mea este să aibă un contact permanent cu AEP, să vizualizeze site-ul nostru la secţiunea finanţarea partidelor politice pentru că interesul nostru este să fie informaţi corect pentru a preveni încălcarea legii şi inerentele sancţiuni. AGERPRES/(A - autor: Florentina Ştefănescu, editor: Cristina Tatu)