Modifică dimensiunea fontului:
Bucureşti, 22 mar /Agerpres/ - Exploziile de marţi dimineaţă de la Bruxelles reprezintă un atac la proiectul european, a declarat vicepremierul Vasile Dîncu, menţionând că ţările europene trebuie să gândească împreună costurile integrării, dar şi ale securităţii.
"Eu cred că acest lucru este şi unul simbolic. Nu cred că au fost alese întâmplător aceste zone. Este un atac la proiectul european. Să nu uităm că proiectul european a fost un proiect gândit eminamente paşnic. A fost un proiect social mai degrabă. S-a gândit o Europă socială, o Europă a coeziunii şi solidarităţii, între ţări, între etnii. De aceea, Europa a fost foarte deschisă în a primi foarte multe populaţii alogene, care au venit în această zonă. A existat o politică de integrare foarte clară şi cu foarte multe resurse. În acest moment este încercarea de a se demonstra falimentul unui proiect european", a spus ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prezent la cea de-a IV-a ediţie a conferinţei "Cities of Tomorrow" , răspunzând unei întrebări din partea presei.
El a apreciat că acest moment necesită solidaritate, în vederea unui proiect operativ şi pragmatic, care va presupune însă şi costuri.
"Eu cred că ţările trebuie să gândească împreună costurile integrării, dar şi costurile securităţii. Este simplu să spui: eu mă aflu la marginea Europei şi aici la noi nu o să vină un aflux de refugiaţi. Toţi suntem în pericol, inclusiv cetăţenii noştri care circulă în Europa, dar şi România va fi în pericol dacă nu vom gândi solidar cu celelalte ţări europene un proiect foarte operativ şi, după părerea mea, foarte pragmatic, în care vor fi costuri şi va trebui să acceptăm aceste costuri", a mai declarat Dîncu.
El a remarcat că oraşele europene s-au pregătit în special pentru ameninţări precum suprapopularea, lipsa locurilor de muncă, supradensitatea urbană, mobilitatea, fără a se pune accent pe mecanismele de securitate.
"Terorismul însă, ca o manifestare regulată deja, ca o manifestare, să spunem, devenită destul de cotidian, nu a existat până în acest moment în zona aceasta. Ba, ne aducem aminte, primele reţele de camere de luat vederi pentru securitate din Londra au dus la un protest public destul de important. Eu cred însă că în acest moment, în foarte scurt timp şi cred că în regim de alertă, şi dezvoltarea va trebui gândită din perspectiva mecanismelor de securitate", a precizat vicepremierul.
Aceia care pun la cale acte teroriste, consideră el, mizează tocmai pe posibilitatea de a crea frică, iar panica se creează cel mai bine în mediul urban. A apreciat că pe viitor ar putea fi redusă şi ponderea turismului ca sursă de profit.
"În acest moment, serviciile de securitate din ţările europene au fost pregătite pentru un anumit nivel de ameninţare, cu camere de supraveghere în spaţiile publice, cu un anumit control al identităţilor prin cărţi de identitate, care folosesc ca şi card acolo unde se mişcă un posibil suspect. În momentul acesta, însă, eu cred că apar provocări noi şi va trebui regândit spaţiul public şi spaţiile de mobilitate, de securitate. Cum vom asigura mobilitatea, de exemplu, între anumite zone din oraşe. Va dispărea probabil o parte din confortul pe care îl vor avea turiştii, cei care vor intra într-o ţară sau într-un oraş foarte populat. Cu siguranţă că vor trebui gândite şi economii alternative, pentru că nu sunt sigur că turismul va mai fi, cum este pentru multe ţări, o foarte importantă forţă de producţie, o sursă importantă de profit", a mai spus el. AGERPRES/(A - autor: Irinela Vişan, editor: Florin Marin)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.