Paris, 22 ian /Agerpres/ - Mecanismul de relocare a refugiaţilor între statele Uniunii Europene este dificil de pus în practică atât timp cât nu se avansează în chestiunea controlului fluxului migrator, iar acest mecanism în sine, stabilit după o formulă matematică, nu este o soluţie potrivită întrucât migranţii trebuie să poată fi integraţi în cultura şi societatea ţării gazdă, a subliniat premierul român Dacian Cioloş într-un interviu publicat vineri de cotidianul francez Le Monde.

'Am acceptat să participăm la planul de primire a migranţilor. Totuşi, există un blocaj cu aceste cote impuse, care sunt respinse de mai multe state. Noi suntem pregătiţi să ne asumăm responsabilităţi, în funcţie de capacităţile noastre. În acest fel înţeleg eu solidaritatea. Trebuie să fim primitori şi deschişi, dar şi realişti, altfel suntem iresponsabili', a indicat premierul român, atrăgând atenţia că, spre deosebire de alte state ale UE, România nu are tradiţia primirii unor migranţi din afara Europei.

În contextul divergenţelor pe tema cotelor obligatorii de refugiaţi, premierul român a remarcat şi anumite elemente deficitare în mecanismul decizional european. 'Atunci când se ajunge la situaţii de blocaj sau când patru ori cinci state spun 'nu, nu şi nu', cum este problema refugiaţilor, înseamnă că există o problemă în pregătirea deciziilor Consiliului. Şi cum nu sunt ascultaţi, unii au găsit alte mijloace de a se face auziţi', a răspuns premierul român când a fost întrebat dacă este îngrijorat de clivajul pe care chestiunea refugiaţilor l-a creat între vestul şi estul Europei.

La o întrebare legată de posibilitatea ca România să se alăture Grupului de la Vişegrad (format din Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia), premierul Cioloş a menţionat că astfel de grupuri cu geometrie variabilă nu sunt în spiritul construcţiei europene, dar pot exista apropieri ale punctelor de vedere pe teme asupra cărora unele ţări pot avea interese comune.

În ceea ce priveşte cazul specific al Poloniei, împotriva căreia Comisia Europeană a lansat o procedură preliminară privind respectarea statului de drept, premierul român a apreciat că acest avertisment ar trebui urmat de dialog, pentru a se evita o escaladă. 'Nu sunt sigur că polonezii sunt antieuropeni, dacă li se pun pe masă toate avantajele apartenenţei la UE. Ei nu sunt dispuşi să renunţe la libera circulaţie a bunurilor, a capitalurilor şi a persoanelor, precum şi la posibilitatea de a lucra în statele UE'', a adăugat premierul român.

Întrebat în încheiere dacă este îngrijorat pentru viitorul Europei, el a admis că este îngrijorat, dar că nu se teme. 'Avem suficientă luciditate în statele membre pentru a nu distruge proiectul comun', a conchis premierul român. AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Tudor Martalogu)