Iohannis cere reexaminarea legii prin care aleșii condamnați la o pedeapsă cu executare își pierd mandatul

 •  Politică
835 afişări

Președintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului, vineri, spre reexaminare, actul normativ care modifică și completează Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, care prevede încetarea de drept a calității de consilier local, județean, primar sau de președinte al consiliului județean în cazul condamnării, "prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate cu executare".

8023b726-6dab-40da-a34d-3a3f4499a032

Șeful statului argumentează că această prevedere ar putea afecta lupta împotriva corupției.

"Valoarea socială protejată prin dispozițiile referitoare la încetarea mandatului aleșilor locali este integritatea acestuia în exercitarea demnității publice pentru care a fost ales și pentru care i-a fost acordată încrederea de către alegători. De aceea, condamnarea în sine este cea care atrage pierderea integrității și nu modalitatea de executare a pedepsei aplicate de către instanța judecătorească. Or, modificarea Legii privind Statutul aleșilor locali, în forma transmisă la promulgare, ar putea afecta lupta împotriva corupției, precum și eficiența cadrului legislativ în materie de integritate", se arată în cererea de reexaminare transmisă președintelui Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea.

Iohannis apreciază că circumstanțierea încetării de drept a calității de consilier local, consilier județean, primar și președinte al consiliului județean doar pentru situația în care prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă s-a dispus condamnarea la o pedeapsă privativă de libertate cu executare este de natură a afecta exercitarea funcțiilor publice respective.

"În opinia noastră, continuarea exercitării vreuneia dintre aceste funcții de către o persoană condamnată penal, fie chiar și în baza unei hotărâri judecătorești definitive la o pedeapsă privativă de libertate cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, plasează sub semnul vulnerabilității chiar exercitarea mandatului de ales local", arată șeful statului.

El subliniază că în Codul penal se stabilesc tipurile de pedepse, precum și modalitățile de individualizare a acestora.

În cererea de reexaminare se subliniază că în legea trimisă la promulgare se face referire numai la tipul de pedeapsă aplicată (privativă de libertate), fără a distinge sub aspectul modului de individualizare a executării pedepsei aplicate.

"Această nouă opțiune a legiuitorului, propusă prin legea transmisă la promulgare, de schimbare a politicii penale în această materie nu poate fi justificată prin prisma vreunui argument ce ține de rațiuni de stabilitate și de eficiență legislativă. Dimpotrivă, continuarea exercitării mandatului de către o persoană condamnată cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere este de natură a aduce atingere unor principii elementare ce țin de morala publică, de specificul funcției exercitate, de integritate și, nu în ultimul rând, de încrederea cetățenilor în reprezentanții locali. Mai mult, considerăm că intervenția legislativă conduce la ideea că integritatea este adaptată în funcție de circumstanțe, când, în realitate, conduita ar trebui stabilită în acord cu principiile, și nu invers", afirmă șeful statului.

Iohannis subliniază că derogarea în ceea ce privește infracțiunile de corupție apare, mai degrabă, ca o "concesie" făcută de legiuitor procesului de integritate și de eliminare a corupției în exercitarea funcțiilor și demnităților publice.

"Această concesie este însă circumstanțiată, sfera ei fiind foarte restrânsă. Astfel, în cazul acestor infracțiuni, lipsa unei condiționări cu privire la modul de individualizare a executării pedepsei privative de libertate vizează doar încetarea de drept a calității de primar sau a aceleia de președinte al consiliului județean, nu și a celei de consilier local și de consilier județean", precizează el.

Șeful statului afirmă că referirea "limitativă" la art. 289-290 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal exclude din sfera de aplicare celelalte infracțiuni de corupție și de serviciu.

"Pentru asigurarea coerenței legislative în cadrul luptei anticorupție, soluția legislativă ar fi trebuit să acopere, pe lângă aceste infracțiuni, și situația condamnărilor definitive pentru infracțiunile prevăzute în vechiul Cod penal (art. 254-257 din Legea nr. 15/1968 privind Codul penal al României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, cu modificările și completările ulterioare) și în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 219 din 18 mai 2000, cu modificările și completările ulterioare", punctează Iohannis.

AGERPRES/(AS — autor: Florentina Peia, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Politică

Cele mai citite din Politică

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe
Noul Agerpres