Bucureşti, 20 oct /Agerpres/ - Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, afirmă într-un interviu acordat AGERPRES că în perioada care urmează ne putem aştepta la o intensificare a declaraţiilor Rusiei împotriva scutului antirachetă de la Deveselu, dar acest lucru nu ar trebui să îngrijoreze România, stat membru NATO cu "o prezenţă consistentă" a trupelor americane pe teritoriul său, dar şi ale altor state membre ale alianţei.

"Ne putem aştepta şi în continuare la o serie de astfel de declaraţii, poate chiar la o intensificare a acestei retorici pe măsură ce ne apropiem de finalul anului, de operaţionalizarea sistemului sau de summitul din Polonia de anul viitor. Acest lucru nu trebuie să îngrijoreze, pentru că România este un stat membru al Alianţei Nord Atlantice, este protejată de Tratatul de la Washington, de articolul 5, există o prezenţă consistentă a Statelor Unite pe teritoriul României şi a altor aliaţi care participă la măsurile de reasigurare pe care le-a decis NATO încă de la summitul din Marea Britanie de anul trecut", a declarat şeful diplomaţiei române.

În interviu, Aurescu mai vorbeşte despre situaţia din Republica Moldova şi perspectivele acestui stat de a adera la Uniunea Europeană, despre relaţiile româno-ungare, dar şi despre intenţia României de a intra în spaţiul Schengen în contextul situaţiei create de pătrunderea în Europa a valului de refugiaţi din Siria şi nordul Africii.


AGERPRES: Domnule ministru, există voci care au susţinut că România a renunţat prea uşor la poziţia ei privind numărul de refugiaţi pe care ar trebui să-i primească ţara noastră. Ştiu că există ţări precum Cehia, care a anunţat chiar că va ataca la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cotele de refugiaţi impuse de UE. Cum vedeţi această teorie?

Bogdan Aurescu: În primul rând trebuie spus că poziţia pe care noi am avut-o a fost o poziţie de principiu, în sensul că nu am agreat această formulă a impunerii unor cote de refugiaţi, mai ales că se ştie că limitele naţionale de primire erau cumva sub cifra pe care Comisia Europeană a încercat să o impună. În momentul în care decizia a fost luată, România, ca stat membru al Uniunii Europene, a acţionat cu deplină responsabilitate şi în spirit de solidaritate pentru aplicarea acestei decizii, deci nu se pune problema să nu respectăm o hotărâre pe care Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne a luat-o pe 22 septembrie. Din acest punct de vedere nu am avut şi nici nu avem intenţia să punem sub semnul întrebării această decizie, inclusiv printr-o eventuală procedură la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Este important ca împreună să acţionăm în continuare pentru a găsi soluţiile de fond pentru problema pe care Uniunea Europeană o are în acest moment, pentru că trebuie spus că până acum discuţia referitoare la aceste cote care să fie împărţite între statele membre nu a fost de fapt decât o discuţie despre tratarea simptomelor acestei probleme. Până la urmă, aspectele de fond care ţin de migraţie se referă la găsirea de soluţii pentru cauzele de fond care se găsesc în vecinătatea sudică a Uniunii Europene şi care au multiple faţete, fie că vorbim despre instabilitate statală, fie că vorbim despre foarte multele crize care sunt acolo - vorbim despre criza din Libia, despre criza siriană -, fie că vorbim despre capacitatea statelor vecine zonelor de conflict de a gestiona situaţia refugiaţilor pe care îi au deja pe teritoriul lor - ne referim aici la Iordania, la Liban, la Turcia. Sunt multe alte aspecte care trebuie să fie în continuare discutate şi care sunt discutate. Iată, şi Consiliul European care tocmai s-a încheiat s-a ocupat în principal de problema migraţiei şi de găsirea de soluţii la sursă, aşa cum şi în cursul zilei de luni (12 octombrie - n.r.), Consiliul Afaceri Externe la care am participat s-a preocupat în mod special de dimensiunea de politică externă a acestui dosar.

Din acest punct de vedere salut, de exemplu, faptul că a fost încheiat acest plan de acţiune comun între Uniunea Europeană şi Turcia. Consiliul European a luat notă şi a salutat această evoluţie pozitivă. Continuăm să lucrăm împreună la nivelul Uniunii Europene pentru a dota în mod corespunzător din punct de vedere financiar Fondul fiduciar pentru Siria, care se va extinde şi va fi aplicabil şi statelor din Balcanii de Vest. Pregătim iarăşi împreună la nivelul Uniunii Europene summitul din noiembrie din Malta, de la La Valletta, unde se preconizează lansarea unui fond fiduciar similar pentru Africa în valoare de 1,8 miliarde de euro şi trebuie menţionat aici şi efortul pe care România îl face în plan bilateral în relaţia cu aceste state. Menţionez aici sprijinul pe care l-am acordat deja Iordaniei în valoare de 250.000 de dolari, sprijinul pe care l-am acordat Serbiei într-o valoare similară în bunuri şi se mai pot menţiona aici şi contribuţiile noastre la misiunile FRONTEX, unde suntem al doilea contributor în termeni de experţi şi de echipamente, pe care le punem la dispoziţie pentru efortul de protejare a frontierelor externe ale Uniunii Europene. Discutăm aici şi despre contribuţiile pe care România le-a anunţat deja la bugetul UNHCR (Agenţia ONU pentru Refugiaţi - n.r.) pentru perioada 2015-2017 pentru Fondul Alimentar Mondial, unde iarăşi am anunţat o contribuţie de 300.000 euro pentru perioada următoare. Iată, deci, multiple aspecte complicate ale soluţionării acestei probleme şi care necesită încă un efort, aş spune pe termen mediu şi lung.

AGERPRES: Aţi vorbit de capacitatea statelor din zona Orientului Mijlociu de a gestiona problema refugiaţilor. Aţi menţionat ajutorul pe care o să-l acorde Uniunea Europeană Turciei în acest sens, dar ce părere aveţi despre modul în care au gestionat statele europene, unele dintre ele membre ale UE, valul de refugiaţi cu care s-au confruntat? Au existat situaţii în care autorităţile şi-au arătat limitele.

Bogdan Aurescu: Eu cred că modul în care fiecare stat membru a gestionat această situaţie are o explicaţie, şi anume aceea că nu au existat la nivelul Uniunii Europene instrumentele necesare pentru a trata, dacă vreţi, amploarea deosebită pe care acest fenomen a înregistrat-o în ultima perioadă. Faptul că Uniunea Europeană începe să găsească soluţii pentru diversele aspecte ale crizei este un semn îmbucurător. Şi iarăşi subliniez faptul că abordările de tip unilateral, naţional şi-au arătat limita. Tocmai ceea ce subliniaţi dumneavoastră mai devreme.

Este nevoie, prin urmare, de un efort coordonat şi comun al Uniunii Europene, al statelor membre pentru a găsi soluţii durabile pentru acest fenomen. Nu va fi uşor, va fi nevoie de un efort şi financiar, şi de asistenţă de lungă durată, dar şi de un efort politic consistent pentru a găsi soluţii politice pentru crizele despre care vorbeam, mai ales pentru criza siriană.

AGERPRES: În tot acest context destul de tensionat, cu valul de refugiaţi care vine în Europa, şi în această situaţie în care graniţele Schengen au fost foarte permeabile, mai este o prioritate pentru România intrarea în spaţiul Schengen?

Bogdan Aurescu: Intrarea în spaţiul Schengen pentru România şi pentru Bulgaria reprezintă o obligaţie prevăzută de tratatele de aderare a acestor state la Uniunea Europeană, prin urmare nu putem să abandonăm un astfel de proiect. În egală măsură trebuie să fim, însă, conştienţi de faptul că în acest moment prioritatea pentru Uniunea Europeană este gestionarea acestei probleme a migraţiei. Statele europene au fost extrem de concentrate, dacă nu aproape în totalitate în ultimul timp, pe gestionarea acestei probleme. În egală măsură şi spaţiul Schengen a fost, tocmai din cauza acestui fenomen şi amplorii lui, a fost supus unor tensiuni, unor probleme de gestionare a unor reguli care nu au fost făcute pentru a fi aplicate unui număr atât de mare de solicitanţi de azil. Din acest punct de vedere urmează cu siguranţă o discuţie în interiorul Uniunii Europene cu privire la modul în care putem ajusta eficienţa anumitor instrumente care fac parte inclusiv din acquisul Schengen, pentru ca problema aceasta a migraţiei să fie gestionată corespunzător.

Nu abandonăm acest obiectiv al aderării României la spaţiul Schengen, dar va trebui să găsim momentul potrivit pentru a putea merge mai departe cu acest proiect.

AGERPRES: Cum vedeţi situaţia şi poziţia Ungariei până la urmă, care multă vreme a susţinut intrarea României în spaţiul Schengen, în condiţiile în care acest stat a decis să construiască pe o parte din graniţa cu România un gard? Un gard în interiorul spaţiului Schengen e greu de conceput.

Bogdan Aurescu: N-aş vrea să redeschid această dezbatere, care a fost foarte aprinsă la momentul respectiv, însă ceea ce putem observa este că acest gard nu s-a construit şi cred că în momentul de faţă nici nu există motivele (...) palpabile pentru a se da curs acestui proiect.

AGERPRES: În ultima perioadă, Ungaria a manifestat o atitudine ostilă nu numai faţă de România, ci faţă de mai mulţi dintre vecinii săi şi chiar şi faţă de alţi membri ai UE. Dar, limitându-ne la România, care este strategia ţării noastre în faţa acestei atitudini a Ungariei?

Bogdan Aurescu: Cred că România trebuie să răspundă cu calm, dar în egală măsură trebuie spus că din punctul meu de vedere eu privesc relaţia cu Ungaria ca pe o relaţie cu un partener strategic al României. Există o serie de repere importante pe care le avem în relaţia bilaterală, fie că vorbim despre Tratatul politic de bază din 1996 - iată, la anul împlineşte 20 de ani de funcţionare foarte bună, aş spune -, avem o Declaraţie de parteneriat strategic pentru secolul XXI pe care am încheiat-o în noiembrie 2002 şi care iarăşi fixează o serie de parametri importanţi, avem principiile de bună vecinătate care trebuie să guverneze relaţia bilaterală şi avem foarte multe lucruri şi pozitive care se întâmplă în mod efectiv în relaţia dintre România şi Ungaria. Menţionam zilele trecute schimburile comerciale, care anul trecut au depăşit 7,2 miliarde de euro, ceea ce plasează Ungaria pe unul dintre primele locuri între partenerii comerciali ai României. Avem şi multe alte proiecte comune, crearea unei camere de comerţ şi industrie a României la Budapesta şi avansăm în această direcţie, am reuşit să interconectăm autostrăzile dintre cele două ţări, să interconectăm reţelele de fibră optică dintre România şi Ungaria.

Avem şi dosare care sunt nerezolvate şi sperăm să putem împreună cu partea ungară să ajungem la finalizarea lor, cum este, de exemplu, situaţia protocolului comitetului pentru minorităţi naţionale, pe care îl negociem încă din 2011, şi sperăm ca partea ungară să răspundă pozitiv dorinţei noastre de a finaliza până la urmă acest exerciţiu, pentru că este important atât pentru comunitatea maghiară din România, cât şi pentru comunitatea română din Ungaria. Prin urmare, toată deschiderea pentru a construi în baza acestor parametri pe care i-am amintit şi care trebuie să fie respectaţi în mod strict şi mă bucur că la elementele pe care le-am menţionat acum câteva zile pe această temă am avut o reacţie pozitivă din partea ministrului ungar de Externe în cursul zilei de ieri.

AGERPRES: Puteţi detalia despre ce a fost vorba?

Bogdan Aurescu: Este o declaraţie pe care am regăsit-o pe site-ul Ministerului ungar de Externe în care salută abordarea pe care eu am exprimat-o şi pe care am reluat-o în minutele trecute.

AGERPRES: Unul dintre proiectele pe care România le promovează destul de accentuat în ultima perioadă în politica externă este legat de înfiinţarea unei curţi internaţionale de justiţie împotriva terorismului. Care este situaţia acestui proiect?

Bogdan Aurescu: Este un subiect la care lucrăm încă din luna februarie. Pe 9 februarie, la Consiliul Afaceri Externe, am propus această iniţiativă, am propus crearea unei curţi internaţionale împotriva terorismului şi declanşarea unui proces de reflecţie pe această temă. Am lucrat împreună cu Spania, după cum cunoaşteţi, care reprezintă în momentul de faţă partenerul nostru principal în acest proiect, şi promovăm împreună cu Spania acest proiect atât pe lângă membrii Consiliului de Securitate, atât membrii permanenţi, cât şi cei nepermanenţi, dar şi pe lângă multe alte state, mai ales cei din spaţiul arab, din vecinătatea sudică, acolo unde fenomenul terorist cunoaşte o amploare deosebită.

Am înregistrat foarte multe reacţii pozitive. Aş spune că nu există nicio reacţie negativă până în momentul de faţă faţă de un astfel de proiect, pentru că noi am considerat că este important ca fenomenul terorist să fie combătut nu doar cu mijloace care ţin de folosirea forţei şi a instrumentelor de securitate sau cu instrumente juridice care ţin de dreptul penal al fiecărui stat, dar şi cu instrumentele dreptului internaţional, ale justiţiei internaţionale, ale statului de drept la nivel internaţional (...) şi cred că este nevoie de un astfel de instrument care să contribuie la prevenirea, la descurajarea şi la pedepsirea celor care se fac vinovaţi de o astfel de crimă.

În marja Adunării Generale ONU de la New York, împreună cu ministrul spaniol de Externe, am organizat chiar şi un eveniment dedicat prezentării şi promovării acestui proiect, la care a participat şi un asistent al secretarului general ONU şi mulţi alţi experţi care au o cunoaştere consolidată în domeniul dreptului internaţional penal, un reprezentant din conducerea Coaliţiei pentru o curte penală internaţională, care este un ONG foarte important pe plan internaţional cu aproximativ 2.500 de alte ONG-uri care fac parte din această federaţie, de fapt, de ONG-uri şi am înregistrat reacţii pozitive faţă de acest proiect care, însă, trebuie spus, este un proiect pe termen mediu şi lung, un proiect care are nevoie de susţinere cât mai largă şi de suficient timp pentru a se maturiza.

Este vorba despre o curte care propune o competenţă subsidiară competenţelor naţionale ale sistemelor judiciare naţionale, tocmai pentru a stimula răspunsul la nivel naţional pentru combaterea şi prevenirea terorismului. În cazul în care nu există un răspuns corespunzător la nivel naţional, în cazul în care statul respectiv fie nu doreşte, fie nu poate să întreprindă la nivel naţional măsurile necesare pentru combaterea terorismului, atunci să existe această instanţă care să intervină.

AGERPRES: Chiar pe termen mediu şi lung, cam ce şanse sunt, în evaluarea dumneavoastră, ca acest proiect să se materializeze?

Bogdan Aurescu: Este foarte greu să spunem în momentul de faţă care sunt şansele sau să dăm vreun termen pentru crearea unui astfel de tribunal internaţional, pentru că (...) este nevoie de explicarea clară a conceptului şi mai sunt şi aspecte care în procesul acesta de consultare necesită anumite clarificări. Primim contribuţii şi din partea altor state. Avem, de exemplu, o contribuţie importantă din partea Olandei, la nivel de expert, care a participat la procesul de creare a conceptului. Avem deja un statut pe care l-am lucrat împreună la nivel de experţi şi pe care suntem gata să-l propunem spre dezbatere publică, însă cred că este important mai ales să se înţeleagă mesajul pe care această iniţiativă îl aduce. Este un mesaj care pune în centrul preocupărilor pentru combaterea terorismului valorile justiţiei internaţionale şi dreptului internaţional, care sunt valori în sine. Ele sunt valori care ar trebui să fie în nucleul esenţial al oricărei politici externe a oricărui stat. România a pus aceste valori în centrul preocupărilor sale de politică externă şi cred că este un vehicul foarte important pentru a ajunge la soluţii în plan internaţional, cum ar fi, de exemplu, găsirea unei definiţii general acceptate pentru crima de terorism, pentru a găsi alte modalităţi care ar putea să ducă mai departe, de exemplu, proiectul unei convenţii generale pentru crima de terorism, care se discută încă din anul 2000 la nivelul Adunării Generale ONU. Prin urmare, pot fi efecte pozitive diverse de etapă şi continuăm să susţinem acest proiect până la materializarea lui.

AGERPRES: Dacă vorbim de terorism, nu avem cum, mai ales în această perioadă, să nu mergem cu gândul la Siria. Cum comentaţi implicarea Rusiei în Siria şi opţiunea Moscovei pentru susţinerea regimului Bashar al-Assad?

Bogdan Aurescu: Noi am exprimat deja această poziţie de câteva ori, inclusiv la reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Luxemburg, de luni. Am prezentat acolo poziţia României de îngrijorare faţă de această acţiune militară a Rusiei în Siria, care nu face altceva decât să contribuie (...) la prelungirea conflictului, la o acutizare a radicalizărilor în Siria, la amplificarea aspectelor umanitare a întregii situaţii din Siria şi care încurcă eforturile comunităţii internaţionale de a demara un proces politic de negociere care să ducă la un proces de tranziţie în Siria. În măsura în care Federaţia Rusă loveşte nu doar în ţinte care se referă la obiective ale Daesh, ale Statului Islamic sau ale altor organizaţii considerate extremiste de către ONU şi de către comunitatea internaţională, ci ţinteşte şi opoziţia moderată, atunci avem o dificultate în a aduce opoziţia moderată la masa negocierilor. Chiar înainte de reuniunea Consiliului Afaceri Externe de luni, în cursul zilei de vineri, săptămâna trecută (9 octombrie - n.r.), a fost exprimată o poziţie a opoziţiei moderate din Siria care a spus că nu doreşte să participe la subgrupurile de lucru care au fost create la propunerea reprezentantului special ONU pentru conflictul din Siria, domnul Staffan de Mistura, atât timp cât Rusia nu încetează intervenţia militară în Siria. Or, avem nevoie de toate părţile implicate în conflict, sigur, cu excepţia grupărilor teroriste care nu pot să stea la masa negocierilor, tocmai pentru a genera un proces politic de negociere.

AGERPRES: Legat de grupările teroriste, lucrurile sunt într-o zonă gri. În Siria e greu să spui că o anumită grupare este teroristă şi alta mai puţin teroristă.

Bogdan Aurescu: Cu siguranţă, Statul Islamic, Daesh sau grupările afiliate Al Qaeda sunt organizaţii teroriste, aşa cum au fost, de altfel, recunoscute de către ONU şi de către comunitatea internaţională. Prin urmare, aici lucrurile sunt destul de clare.

AGERPRES: De la vecinătatea sudică trecem la vecinătatea estică. În Republica Moldova există o oarecare instabilitate. În ultima perioadă s-au înregistrat o serie de proteste-maraton. În ce cheie ar trebui să vedem aceste proteste? Sunt o exprimare a voinţei populare, ascund interesele unei terţe părţi?

Bogdan Aurescu: Sunt mai multe tipuri de proteste şi mai multe tipuri de protestatari. Există o anumită parte a demonstranţilor care erau şi cred că sunt în mod firesc nemulţumiţi de o anumită stare a economiei, de anumite probleme din sistemul bancar din Republica Moldova şi care, de altfel, s-au angajat zilele trecute într-un dialog cu autorităţile Republicii Moldova. La iniţiativa autorităţilor de la Chişinău se creează nişte platforme de dialog pentru a identifica soluţii la problemele pe care această parte a demonstraţiei care îşi asumă un mesaj proeuropean, proreformă le ridică şi care vin în întâmpinarea preocupărilor guvernului de la Chişinău pentru a rezolva anumite probleme, pentru a găsi soluţii la ce se întâmplă în economie, în sistemul bancar şi pentru a merge mai departe pe calea reformelor proeuropene.

Pe de altă parte, vedem o serie de protestatari din partea opoziţiei, din Partidul Socialist, Partidul Nostru al domnului Usatîi, care profită, de fapt, de aceste demonstraţii paşnice şi care au ca obiectiv reorientarea politicii Republicii Moldova spre vectorul estic. Important e ca răspunsul pe care autorităţile de la Chişinău îl dau să fie unul orientat spre soluţii. Discutând zilele trecute cu prim-ministrul Republicii Moldova, care s-a aflat în cursul zilei de marţi la Bucureşti, am constatat determinarea prim-ministrului şi a guvernului de la Chişinău pentru a găsi soluţii, pentru a merge mai departe pe calea reformelor democratice şi proeuropene, pentru a merge mai departe pe calea apropierii de Uniunea Europeană, pentru a rezolva problemele - unele dintre ele sunt recunoscute ca fiind îndreptăţite - pe care le ridică acea parte a demonstranţilor, care sunt totuşi dornici să se angajeze într-un dialog constructiv cu autorităţile.

Prin urmare, cred că ceea ce trebuie să facem, atât România, cât şi Uniunea Europeană în ansamblul său, este să susţinem acest efort al guvernului de la Chişinău pentru a putea continua pe calea acumulărilor pozitive pe care le-a obţinut, fie că vorbim de liberalizarea regimului de vize - Republica Moldova rămâne deocamdată singurul stat din Parteneriatul Estic care a beneficiat şi beneficiază în continuare de acest regim de circulaţie fără viză în Uniunea Europeană -, fie că vorbim despre beneficii care decurg din aplicarea acordului de comerţ liber şi care s-au văzut deja din economia Republicii Moldova. De aceea, România va fi în continuare un susţinător ferm al acestui parcurs european.

AGERPRES: Un alt eveniment politic care a zguduit chiar zilele acestea viaţa politică de la Chişinău este reţinerea fostului premier Vlad Filat. La fel, este un început de curăţare a sistemului în Republica Moldova, e o răzbunare politică. Cum să interpretăm acest moment?

Bogdan Aurescu: N-aş vrea să comentez cazul în sine pentru că nu cred că este firesc să facem comentarii cu privire la o anumită speţă. Ceea ce este, însă, extrem de important în acest context despre care vorbeaţi este ca Guvernul Republicii Moldova să rămână în continuare stabil, coaliţia majoritară să se menţină şi să continue pe această cale proeuropeană pe care votul cetăţenilor Republicii Moldova a arătat-o cu claritate încă din noiembrie anul trecut, când au fost alegerile parlamentare din Republica Moldova.

Mă bucur să constat că au fost luări de poziţie din partea tuturor partidelor care formează coaliţia majoritară proeuropeană din Republica Moldova, a premierului Streleţ, care a preluat conducerea Partidului Democrat Liberal, din partea Partidului Liberal, a Partidului Democrat, toate luările de poziţii fiind în sensul continuării coaliţiei de guvernământ şi a activităţii guvernamentale

AGERPRES: Desigur, sprijinul României şi al întregii Uniuni Europene şi al comunităţii internaţionale democratice este binevenit în Republica Moldova pentru instalarea democraţiei şi a unui stat de drept. Dar sunt acestea suficiente pentru ca acest stat să fie admis în Uniunea Europeană în condiţiile în care acolo există unele probleme geopolitice şi problema Transnistriei?

Bogdan Aurescu: Eu cred că, uneori, prognozele pe care le facem ar trebui să fie foarte atent redactate, pentru că nimeni nu-şi închipuia acum câţiva ani, de exemplu, că cetăţenii moldoveni vor circula fără vize în Uniunea Europeană sau că Republica Moldova va avea performanţa să semneze Acordul de asociere şi de liber schimb cu Uniunea Europeană. Eu cred că Republica Moldova are această capacitate de a avansa pe calea procesului de reforme în spirit european, are capacitatea de a merge mai departe spre apropierea de Uniunea Europeană, însă, sigur, acest lucru depinde în principal de efortul intern şi de sprijinul pe care Uniunea Europeană şi statele membre îl acordă. Lucrăm împreună cu partenerii noştri pentru a organiza în perioada următoare încă o reuniune a acelui grup de prieteni pentru acţiunea europeană a Republicii Moldova şi susţinem în plan bilateral toate proiectele pe care le-am început, mai ales cele de conectare fizică a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, fie că vorbim despre proiectele de interconectare de gaz, de energie electrică sau de poduri sau vorbim despre proiectul extinderii SMURD-ului pe tot teritoriul Republicii Moldova, proiectul-pilot de la Bălţi fiind unul de succes, sau celelalte proiecte prin care am susţinut reabilitarea unor grădiniţe, instituţii culturale din Republica Moldova. Cred că aceste proiecte contează, iar acordul de împrumut care a fost recent încheiat aduce o gură de oxigen pentru autorităţile de la Chişinău până când ele vor putea să încheie acordul pe care îl negociază în prezent cu Fondul Monetar Internaţional.

Revenind la chestiunea transnistreană, aceste beneficii pe care procesul de apropiere de Uniunea Europeană al Republicii Moldova le-a produs sunt percepute ca atare şi-şi produc efectele şi în Transnistria. Beneficiază de libera circulaţie în Uniunea Europeană fără viză, cu paşaport al Republicii Moldova, şi un număr consistent de locuitori ai regiunii Transnistria a Republicii Moldova. Beneficiile Acordului de liber schimb sunt iarăşi privite cu interes de către actorii economici din Transnistria. Aş spune că, mai degrabă decât să privim Transnistria ca pe un dosar care împiedică aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, am putea să ne uităm în sens opus şi să vedem cum apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană poate să contribuie la un climat care să ducă la acumulări pozitive pentru găsirea unei soluţii la conflictul din Transnistria.

AGERPRES: Nu putem lua în considerare şi potenţialul Rusiei de a destabiliza regiunea ca fiind un factor care împiedică acest proces de aderare? Nu sunt şi chestiuni care să nu ţină de voinţa Republicii Moldova în obiectivul lor de a adera la UE?

Bogdan Aurescu: Sunt convins că Federaţia Rusă nu este foarte fericită, ca să spun aşa, cu privire la parcursul european al Republicii Moldova şi nu este un secret acest lucru, însă eu cred că dacă autorităţile de la Chişinău, dacă cetăţenii Republicii Moldova continuă să susţină această cale a apropierii de Uniunea Europeană, această cale a reformelor democratice în spirit european din toate punctele de vedere, inclusiv în ce priveşte sistemul de justiţie, combaterea corupţiei, aspecte pe care România le-a susţinut de-a lungul timpului şi în dialogul bilateral şi în formatul de la Bruxelles, cred că orice fel de alte interferenţe externe nu vor fi suficient de puternice pentru a înfrânge această dorinţă a cetăţenilor din Republica Moldova de a fi mai aproape de Uniunea Europeană.

AGERPRES: Scutul antirachetă de la Deveselu va fi operaţional în scurt timp, până la sfârşitul acestui an. Ce înseamnă acest lucru în planul securităţii României, dar şi din perspectiva parteneriatului strategic româno-american?

Bogdan Aurescu: Aş spune că înseamnă numai lucruri bune, pozitive. Pe de-o parte, reprezintă finalizarea unui proiect la care s-a lucrat foarte mult şi foarte bine de la momentul zero la care s-a început, undeva în 2010, negocierea acordului privind amplasarea sistemului antirachetă al Statelor Unite în România, trecând apoi prin finalizarea acestui proces, în 2011, intrarea lui în vigoare, încheierea aranjamentelor de implementare, apoi lucrările din teren până la momentul la care, la finalul acestui an, vom vedea această facilitate antirachetă operaţională. Or, asta înseamnă un proiect finalizat cu succes, dus la bun capăt în interiorul dimensiunii, poate cea mai importantă, cea de securitate politico-militară, a parteneriatului strategic cu Statele Unite. Deci, reprezintă un plus pentru relaţia bilaterală de parteneriat strategic, dar aduce şi mai multă securitate pentru România, pentru Statele Unite şi, pentru că această fază a doua a abordării adaptive în etape (...) a scutului antirachetă american se finalizează, asta înseamnă un pas înainte şi pentru sistemul antirachetă al NATO.

În primăvara anului viitor, la un moment dat, se va decide integrarea acestor elemente ale scutului american antirachetă care sunt deja gata în sistemul NATO antirachetă. Nu e vorba doar despre facilitatea de la Deveselu, e vorba şi despre cele patru nave americane staţionate în portul Rota din Spania, mai sunt şi alte contribuţii voluntare ale altor state membre ale alianţei. Progresăm, prin urmare, şi cu sistemul NATO antirachetă, deci avem o acoperire mai bună din punctul de vedere al protecţiei împotriva unor eventuale atacuri cu rachete ostile împotriva teritoriului, populaţiei şi forţelor statelor NATO europene. Putem, la summitul din Polonia, de la Varşovia din iulie 2016, să mai facem un pas înainte formal şi în ce priveşte sistemul NATO antirachetă. Prin urmare, o mai bună protecţie nu doar pentru România, deci nu doar securitate mai bună pentru România, nu doar pentru Statele Unite, dar şi pentru NATO în ansamblul său.

AGERPRES: Rusia a avut în mai multe rânduri o serie de ameninţări voalate legate de acest scut antirachetă, nu s-a arătat foarte fericită în legătură cu construirea acestui scut în România. Ce ar trebui să înţeleagă oamenii din aceste ameninţări? Ei probabil se întreabă cât de reale şi cât de serioase sunt aceste ameninţări.

Bogdan Aurescu: Sunt nişte elemente de retorică cu o anumită argumentaţie care nu este nouă, în primul rând acest lucru trebuie subliniat. Sunt declaraţii care se repetă în aceiaşi parametri de câţiva ani de fapt şi care exprimă o anumită stare de nemulţumire a Federaţiei Ruse faţă de acest proiect. Din punctul nostru de vedere, poziţiile pe care le-am exprimat - atât România, cât şi Statele Unite, cât şi NATO în ansamblul său - sunt poziţii care explică foarte clar, şi cred că Federaţia Rusă înţelege foarte bine, de ce acest sistem antirachetă nu este îndreptat nici împotriva Federaţiei Ruse, nu este nici ofensiv, ci doar defensiv, nu poate să pună în pericol nici capacitatea de descurajare nucleară a Rusiei şi că în general nu reprezintă o problemă, o ameninţare pentru Federaţia Rusă din nicio perspectivă, din niciun unghi.

Ne putem aştepta şi în continuare la o serie de astfel de declaraţii, poate chiar la o intensificare a acestei retorici pe măsură ce ne apropiem de finalul anului, de operaţionalizarea sistemului sau de summitul din Polonia de anul viitor. Acest lucru nu trebuie să îngrijoreze, pentru că România este un stat membru al Alianţei Nord Atlantice, este protejată de Tratatul de la Washington, de articolul 5, există o prezenţă consistentă a Statelor Unite pe teritoriul României şi a altor aliaţi care participă la măsurile de reasigurare pe care le-a decis NATO încă de la summitul din Marea Britanie de anul trecut. Continuăm cu aceste măsuri de reasigurare, cu exerciţiile pe care le desfăşurăm, chiar şi în aceste zile, şi cu siguranţă aţi ascultat zilele trecute şi poziţiile exprimate de către asistentul secretarului de stat american, Frank Rose, şi de către secretarul general adjunct al NATO, domnul Vershbow - nu sunt motive de îngrijorare.

AGERPRES: Vă mulţumesc!

Bogdan Aurescu: Mulţumesc şi eu!

* Interviul este disponibil pe site-ul www.agerpres.ro şi în format video. AGERPRES/(A - autor: Cătălin Alexandru, editor: Florin Marin)