Bucureşti, 10 sep /Agerpres/ - Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, susţine că propunerile Comisiei Europene privind cotele de imigranţi sunt doar propuneri asupra cărora convin, prin negociere, statele membre ale Uniunii Europene.

Potrivit acestuia, Comisia Europeană nu a stabilit impunerea de sancţiuni pentru acele state membre care se află în imposibilitatea de a prelua, temporar, refugiaţi pe teritoriul lor.

"Propunerile Comisiei sunt doar propuneri. Ele sunt negociate, discutate, se convine asupra lor de către statele membre. Primul pas în acest proces de negociere este pe 14 septembrie, la Consiliul extraordinar JAI. Este important de subliniat din perspectiva României, aşa cum spunea şi primul-ministru, că un stat nu poate să primească mai mult decât are capacitatea respectivă de a primi şi de a integra social din aceste cifre de refugiaţi. (...) Eu nu am văzut în planul Comisiei Europene sau în discursul preşedintelui Comisiei menţionându-se sancţiuni. Există o idee în planul care a fost înaintat ieri, ca statele care nu pot prelua momentan, este vorba de o perioadă indicată de 12 luni, refugiaţi pe teritoriul lor din motive obiective, să plătească o compensaţie financiară de 0,002% din PIB. Dar şi acest element este supus negocierii statelor membre", a declarat ministrul, joi, după întâlnirea cu membrii Comisiei pentru afaceri europene din Senat.

Potrivit lui Aurescu, în Consiliul JAI se va realiza, în primul rând, o expunere a poziţiilor naţionale ale tuturor statelor membre, iar România va prezenta o poziţie consolidată, bazată pe mandatul formulat de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).

"Evident, (vor fi discutate - n.r.) toate aspectele, nu doar cele referitoare la cote, dar şi tratarea problemei refugiaţilor în ţările de sursă, asistenţa care va fi acordată acestor ţări, tipurile de acţiune care se vor desfăşura. Nu putem să spunem ipotetic ce se va întâmpla. Trebuie să vedem ce se va întâmpla în Consiliul JAI. (...) Analiza propunerilor pe care Comisia Europeană le-a făcut în cursul zilei de ieri (miercuri - n.r.), atât a celor care au fost incluse în discursul preşedintelui Comisiei, cât şi cele care fac parte din pachetul care a fost înaintat spre luare în considerare de către statele membre, urmează să reprezinte baza pentru mandatul care va fi stabilit de către CSAT. Prin urmare, este vorba despre o poziţie consolidată a statului român", a explicat ministrul de Externe.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat joi că mandatul ministrului de Interne la Consiliul JAI, care se va reuni în 14 septembrie, este să nu declare adeziunea României pentru cotele obligatorii de imigranţi, acesta exprimându-şi nemulţumirea faţă de anunţul Comisiei Europene referitor la introducerea unor cote obligatorii pentru statele membre.

România ar urma să preia 4.646 dintre cei 120.000 de noi refugiaţi aflaţi în Italia, Grecia şi Ungaria, potrivit schemei de redistribuire de urgenţă a refugiaţilor între statele membre ale Uniunii Europene, care face parte dintr-un plan în şapte puncte pentru soluţionarea crizei refugiaţilor cu care se confruntă UE, relevă un comunicat al Comisiei Europene dat publicităţii miercuri la Strasbourg.

În luna mai, României îi mai fusese alocată o cotă de 1.705 refugiaţi din prima tranşă de refugiaţi de 40.000, aflaţi pe teritoriul Italiei şi Greciei.

Primul punct al planului, reprezentat de mecanismul de relocare de urgenţă a refugiaţilor, prevede că dintre cei 4.646 de refugiaţi ce ar urma să ajungă în România 604 se află în Italia, 1.951 în Grecia şi 2.091 în Ungaria.

Măsurile de redistribuire de urgenţă a celor 120.000 de refugiaţi (din care 54.000 se află în Ungaria, 50.400 în Grecia şi 15.500 în Italia) ar urma să reducă presiunea de pe cele trei ţări afectate şi, în acelaşi timp, vor ajuta statele membre confruntate cu un număr mare de solicitări de azil să proceseze mai rapid cererile respective. AGERPRES/(A - autor: Cătălina Barbu, editor: Georgiana Tănăsescu)