Bucureşti, 24 aug /Agerpres/ - Premierul Victor Ponta afirmă că partidele parlamentare au obligaţia să răspundă, în contextul dezbaterii asupra noului Cod fiscal, la 10 întrebări fundamentale pentru viitorul economic şi social al României.
Într-o postare pe Facebook, Ponta întreabă, în primul rând, dacă partidele parlamentare consideră că noul Cod fiscal propus de Guvern este un instrument legislativ categoric mai bun decât cel aflat acum în vigoare.
"Ajută economia românească să se dezvolte în continuare, păstrând şi crescând numărul de locuri de muncă, plătind salarii mai decente, achitând taxe mai mici şi mai puţine (sprijinind efortul autorităţilor de combatere a birocraţiei şi evaziunii fiscale)? Dacă nu sunt de acord cu aceste afirmaţii, de ce votează pentru?", continuă premierul.
În al doilea rând, el întreabă dacă parlamentarii au citit acest document înainte să-l voteze. "Dacă da, de ce unele partide au considerat după vot şi după trimiterea la reexaminare că noul Cod fiscal este iresponsabil, nesustenabil, prost conceput etc.?", adaugă Ponta.
O altă întrebare pe care premierul o adresează partidelor parlamentare se referă la propunerea Opoziţiei ca TVA să scadă de la 20% la 19%.
"Au avut calcule de impact sau a fost o simplă propunere electoralistă şi populistă? Dacă era o propunere bună, de ce au solicitat acum să se revină la varianta Guvernului de 20%?", întreabă Ponta.
Apoi, premierul cere un răspuns despre impactul estimat al creşterii TVA de la 19% la 24% şi al tăierilor de salarii şi ajutoare sociale din 2010.
"Care dintre partidele actuale consideră şi acum că a fost corectă şi utilă viziunea economică a guvernării PDL de atunci, când sute de mii de firme au dat faliment, s-au pierdut peste 170.000 de locuri de muncă stabile, s-a redus cu 0,5 puncte procentuale potenţialul economic, a avut loc o cădere economică drastică, a explodat evaziunea fiscală, rata inflaţiei s-a dublat faţă de 2009, iar puterea de cumpărare a scăzut dramatic chiar cu 40% în cazul profesorilor, medicilor şi categoriilor sociale cu venituri reduse?", afirmă Ponta.
O altă întrebare este legată de ţintele de deficit ESA.
"Care este opinia partidelor politice actuale - România ar trebui să renegocieze ţintele de deficit bugetar ESA mai mici de 1% din PIB prevăzute în actualul Medium Term Objective sau să ţină cura de slăbire (austeritate) şi să acumuleze deficite de dezvoltare? Sau ar fi mai bine ţintirea unor deficite bugetare ESA în jurul a 2% din PIB şi astfel să se accelereze procesul de convergenta faţă de media UE28?", întreabă Ponta.
Premierul chestionează partidele parlamentare şi cu privire la deficitul ţării noastre în comparaţie cu altor state ale UE.
"De ce Romania ar fi nesustenabilă în condiţiile unui deficit de 2 - 2,5% din PIB şi o datorie brută guvernamentală de 40% din PIB, iar Spania cu un deficit bugetar de 3,7% din PIB şi cu o datorie de 103% din PIB, Franţa cu un deficit bugetar estimat de 4,1% din PIB şi o datorie publică de 98% din PIB, Portugalia cu 2,8% din PIB şi o datorie publică de 124% din PIB, Polonia cu un deficit bugetar de 2,7% din PIB şi o datorie de 50% din PIB sau Marea Britanie cu un deficit bugetar de 3,6% din PIB şi o datorie bruta de 91% din PIB ş.a.m.d. ar fi cu toate sustenabile?", întreabă Ponta.
El mai întreabă dacă partidele politice ştiu că 2014 a fost primul an din ultimii 12 când România a obţinut sold bugetar primar pozitiv, de 0,1% din PIB (adică soldul bugetar fără plata de dobânzi a fost pe plus).
"Este nevoie în continuare de austeritate sau de măsuri de creştere economică şi noi locuri de muncă? (o dezbatere ideologică fundamentală azi în cadrul Uniunii Europene)", adaugă Ponta.
Totodată, premierul chestionează partidele şi cu privire la faptul dacă acestea ştiu că "în 2014 România a atins ţinta de deficit bugetar structural de 1% din PIB definită drept regulă fiscală în Tratatul privind coordonarea, stabilitatea şi guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare alături de Olanda, Germania, Danemarca şi Austria" şi că "ţara noastră a avut un deficit bugetar mai mic decât cel prevăzut în acordurile cu FMI/CE/BM".
"Este bine să păstrăm această situaţie sau să cheltuim mai mult din banii noştri pentru dezvoltare şi creşterea nivelului de trai?", întreabă Ponta.
Premierul le solicită parlamentarilor să spună dacă doresc un nou acord Stand By cu Fondul Monetar Internaţional, ştiind că România îndeplineşte criteriile de calificare pentru un alt tip de acord - accesarea unei Linii de Credit Flexibile (având condiţii macroeconomice similare cu ale Poloniei).
"Consideră partidele politice că actualul curs de creştere economică neîntreruptă din 2012, scădere a şomajului şi ridicare a puterii de cumpărare şi a nivelului de trai al populaţiei este sau nu afectat de crize şi scandaluri politice având ca pretext măsuri economice? Sau de inconsecvenţe legislative absolut ridicole (de felul 'votam în unanimitate Codul fiscal şi după o lună anunţăm că este greşit şi nu îl mai susţinem')? Este necesar şi se poate încheia un acord politic pentru dezvoltare economică şi creşterea nivelului de trai (care să cuprindă cel puţin principalele obiective privind nivelul de fiscalizare, salariul şi pensia medie, modul de finanţare în educaţie şi sănătate) - aşa cum s-a făcut pentru Apărare?", mai întreabă Ponta.
Senatul se reuneşte luni de la ora 15,00 în sesiune extraordinară pentru dezbaterea şi votarea cererii de reexaminare a noului Cod fiscal transmisă de şeful statului Klaus Iohannis. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Florea, editor: Florin Marin)
Într-o postare pe Facebook, Ponta întreabă, în primul rând, dacă partidele parlamentare consideră că noul Cod fiscal propus de Guvern este un instrument legislativ categoric mai bun decât cel aflat acum în vigoare.
"Ajută economia românească să se dezvolte în continuare, păstrând şi crescând numărul de locuri de muncă, plătind salarii mai decente, achitând taxe mai mici şi mai puţine (sprijinind efortul autorităţilor de combatere a birocraţiei şi evaziunii fiscale)? Dacă nu sunt de acord cu aceste afirmaţii, de ce votează pentru?", continuă premierul.
În al doilea rând, el întreabă dacă parlamentarii au citit acest document înainte să-l voteze. "Dacă da, de ce unele partide au considerat după vot şi după trimiterea la reexaminare că noul Cod fiscal este iresponsabil, nesustenabil, prost conceput etc.?", adaugă Ponta.
O altă întrebare pe care premierul o adresează partidelor parlamentare se referă la propunerea Opoziţiei ca TVA să scadă de la 20% la 19%.
"Au avut calcule de impact sau a fost o simplă propunere electoralistă şi populistă? Dacă era o propunere bună, de ce au solicitat acum să se revină la varianta Guvernului de 20%?", întreabă Ponta.
Apoi, premierul cere un răspuns despre impactul estimat al creşterii TVA de la 19% la 24% şi al tăierilor de salarii şi ajutoare sociale din 2010.
"Care dintre partidele actuale consideră şi acum că a fost corectă şi utilă viziunea economică a guvernării PDL de atunci, când sute de mii de firme au dat faliment, s-au pierdut peste 170.000 de locuri de muncă stabile, s-a redus cu 0,5 puncte procentuale potenţialul economic, a avut loc o cădere economică drastică, a explodat evaziunea fiscală, rata inflaţiei s-a dublat faţă de 2009, iar puterea de cumpărare a scăzut dramatic chiar cu 40% în cazul profesorilor, medicilor şi categoriilor sociale cu venituri reduse?", afirmă Ponta.
O altă întrebare este legată de ţintele de deficit ESA.
"Care este opinia partidelor politice actuale - România ar trebui să renegocieze ţintele de deficit bugetar ESA mai mici de 1% din PIB prevăzute în actualul Medium Term Objective sau să ţină cura de slăbire (austeritate) şi să acumuleze deficite de dezvoltare? Sau ar fi mai bine ţintirea unor deficite bugetare ESA în jurul a 2% din PIB şi astfel să se accelereze procesul de convergenta faţă de media UE28?", întreabă Ponta.
Premierul chestionează partidele parlamentare şi cu privire la deficitul ţării noastre în comparaţie cu altor state ale UE.
"De ce Romania ar fi nesustenabilă în condiţiile unui deficit de 2 - 2,5% din PIB şi o datorie brută guvernamentală de 40% din PIB, iar Spania cu un deficit bugetar de 3,7% din PIB şi cu o datorie de 103% din PIB, Franţa cu un deficit bugetar estimat de 4,1% din PIB şi o datorie publică de 98% din PIB, Portugalia cu 2,8% din PIB şi o datorie publică de 124% din PIB, Polonia cu un deficit bugetar de 2,7% din PIB şi o datorie de 50% din PIB sau Marea Britanie cu un deficit bugetar de 3,6% din PIB şi o datorie bruta de 91% din PIB ş.a.m.d. ar fi cu toate sustenabile?", întreabă Ponta.
El mai întreabă dacă partidele politice ştiu că 2014 a fost primul an din ultimii 12 când România a obţinut sold bugetar primar pozitiv, de 0,1% din PIB (adică soldul bugetar fără plata de dobânzi a fost pe plus).
"Este nevoie în continuare de austeritate sau de măsuri de creştere economică şi noi locuri de muncă? (o dezbatere ideologică fundamentală azi în cadrul Uniunii Europene)", adaugă Ponta.
Totodată, premierul chestionează partidele şi cu privire la faptul dacă acestea ştiu că "în 2014 România a atins ţinta de deficit bugetar structural de 1% din PIB definită drept regulă fiscală în Tratatul privind coordonarea, stabilitatea şi guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare alături de Olanda, Germania, Danemarca şi Austria" şi că "ţara noastră a avut un deficit bugetar mai mic decât cel prevăzut în acordurile cu FMI/CE/BM".
"Este bine să păstrăm această situaţie sau să cheltuim mai mult din banii noştri pentru dezvoltare şi creşterea nivelului de trai?", întreabă Ponta.
Premierul le solicită parlamentarilor să spună dacă doresc un nou acord Stand By cu Fondul Monetar Internaţional, ştiind că România îndeplineşte criteriile de calificare pentru un alt tip de acord - accesarea unei Linii de Credit Flexibile (având condiţii macroeconomice similare cu ale Poloniei).
"Consideră partidele politice că actualul curs de creştere economică neîntreruptă din 2012, scădere a şomajului şi ridicare a puterii de cumpărare şi a nivelului de trai al populaţiei este sau nu afectat de crize şi scandaluri politice având ca pretext măsuri economice? Sau de inconsecvenţe legislative absolut ridicole (de felul 'votam în unanimitate Codul fiscal şi după o lună anunţăm că este greşit şi nu îl mai susţinem')? Este necesar şi se poate încheia un acord politic pentru dezvoltare economică şi creşterea nivelului de trai (care să cuprindă cel puţin principalele obiective privind nivelul de fiscalizare, salariul şi pensia medie, modul de finanţare în educaţie şi sănătate) - aşa cum s-a făcut pentru Apărare?", mai întreabă Ponta.
Senatul se reuneşte luni de la ora 15,00 în sesiune extraordinară pentru dezbaterea şi votarea cererii de reexaminare a noului Cod fiscal transmisă de şeful statului Klaus Iohannis. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Florea, editor: Florin Marin)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.