Bucureşti, 9 iun /Agerpres/ - Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a respins, marţi, un proiect de lege care modifică statutul judecătorilor şi procurorilor şi care prevede răspunderea magistraţilor care cu rea-credinţă sau din gravă neglijenţă au săvârşit erori judiciare cauzatoare de prejudicii.

Potrivit proiectului de lege semnat de 45 de parlamentari de la toate partidele reprezentate în legislativ, în "situaţia în care statul român a fost condamnat de către o instanţă internaţională şi obligat să plătească despăgubiri printr-o decizie definitivă, acţiunea în regres împotriva celui care cu rea-credinţă sau din gravă neglijenţă a provocat situaţia provocatoare de daune este obligatorie".

"Dreptul persoanelor vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvârşite în alte procese decât cele penale nu se va putea exercita decât în cazul în care partea a uzat de toate căile de atac prevăzute de lege împotriva hotărârii ce se pretinde a constitui o eroare judiciară. După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor aliniatului 6 statul se va îndrepta, de îndată, cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii. Termenul de prescripţie a dreptului la acţiune în toate cazurile prevăzute de acest articol este de 10 ani", spune textul proiectului de lege care a fost respins de comisie.

Împotriva acestor prevederi s-au declarat reprezentanţii Ministerului Justiţiei, ai CSM şi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

"Magistraţii sunt foarte conştienţi de acest aspect, acela al răspunderii. Orice proiect de lege care vizează răspunderea magistratului este unul extrem de sensibil care trebuie să asigure prin reglementarea sa echilibrul ce trebuie să existe între răspunderea magistratului şi independenţa pe care acesta trebuie să simtă că o are în judecarea oricărei cauze ori de câte ori soluţia aceleia este fundamentată pe lege. Nu se pune problema că judecătorul ar aprecia că el nu trebuie să răspundă şi să plătească, dar judecătorul nu poate să răspundă niciodată atunci când el şi-a exercitat funcţia judiciară cu bună-credinţă. Pentru a putea răspunde trebuie să se stabilească în cauza respectivă print-o hotărâre judecătorească definitivă că eroarea judiciară pe care a comis-o de datorează relei sale credinţe, gravei neglijenţe sau comiterii unei infracţiuni de acel judecător", a spus preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu. AGERPRES/(A - autor: Dana Piciu, editor: Claudia Stănescu)