Bucureşti, 4 mai /Agerpres/ - Prim-ministrul Victor Ponta a acordat un interviu AGERPRES în care vorbeşte despre vizita pe care o efectuează în aceste zile în state din zona Golfului Persic, dar şi despre proiectele Guvernului privind economia, infrastructura şi salariile bugetarilor.

Totodată, Ponta a reiterat sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova şi s-a referit la alegerile locale care urmează să aibă loc în ţara vecină.

Revizuirea Constituţiei, introducerea unei moţiuni de cenzură în actuala sesiune parlamentară de către Opoziţie, precum şi relaţia pe care o are cu preşedintele Klaus Iohannis reprezintă alte teme abordate de premier în interviul acordat AGERPRES.


AGERPRES: Domnule prim-ministru, aţi vizitat Arabia Saudită şi Qatar-ul în cadrul turneului pe care îl efectuaţi în zona Golfului. Cum au fost primite propunerile dumneavoastră de investiţii?

Victor Ponta: În primul rând, vreau să explic un lucru în care eu cred cu toată tăria: lumea se schimbă, sigur că o parte importantă a economiei româneşti e îndreptată spre Uniunea Europeană, dar Uniunea Europeană este o piaţă care se tot restrânge. În acelaşi timp, în jurul nostru, sunt ţări care se dezvoltă extraordinar şi zona Golfului înseamnă ţări cu care România a avut în trecut nişte relaţii foarte bune. Pur şi simplu, le-am ignorat în ultimii zece ani şi acum trebuie să le redescoperim şi să le atragem atenţia asupra noastră, pentru că vorbim de ţări - am fost în Arabia Saudită, în Qatar, acum ne aflăm în Kuweit, vom merge în Emirate - care au un potenţial economic extraordinar, au potenţial de investiţii foarte mare, pot reprezenta pentru România piaţă de desfacere şi noi aşteptăm cumva să vină ei la noi, ceea ce nu se va întâmpla. De la preşedintele american la cel al Chinei şi toate marile economii - Franţa, Germania - sunt prezente în această zonă, aşa încât acest turneu şi-a propus tocmai să repunem România pe harta ţărilor de aici din zonă, ca un partener economic şi politic, bineînţeles.

Arabia Saudită, Qatar-ul, Kuweit-ul sunt ţări în care, pe de o parte, România poate să exporte produse, începând, în primul şi în primul rând, cu produsele agroalimentare. Toate sunt ţări care importă foarte mult, nu au cum să producă aici, noi producem, slavă Domnului, anul trecut am ajuns la aproape zece miliarde de euro exporturi şi, odată cu scăderea TVA-ului, cu creşterea subvenţiilor, lucrurile vor merge în direcţia bună. Sunt şi alte domenii în care noi putem să investim aici. Avem, în primul rând, cea mai mare investiţie sau cea mai importantă, mă refer la partea de resurse umane: ştiţi că sunt mii de români care lucrează şi în Qatar, şi în Emirate, poate mai puţin în Arabia Saudită, dar oricum mii de români, foarte mulţi, în companiile aeriene, în companiile IT, în cele energetice, în servicii.

Iar, în sens invers, cel puţin ţările despre care vorbesc şi în care am fost deja, Qatar-ul investeşte anual în afara ţării 35 de miliarde de dolari. Niciunul din acei dolari nu ajunge în România. Or, când am venit cu proiecte concrete şi la Riad şi la Doha atenţia a fost destul de mare şi ni s-a spus: 'Bun, n-am ştiut că vă doriţi, n-am ştiut că vreţi. Suntem interesaţi'. Cam asta a fost şi e un răspuns mai lung, dar cred că era important totuşi să înţelegem ce avem de câştigat dacă avem o relaţie relansată cu ţările din regiune.


AGERPRES: Aţi fost nemulţumit, astăzi, la Doha. Aţi spus că nu este normal să n-avem un ataşat comercial, un ataşat pe Muncă. Sunt lucruri care ţin de Ministerul Afacerilor Externe...

Victor Ponta: Nu chiar, pentru că noi acum ne-am descentralizat, ca să zic aşa, ataşaţii economici sunt la Ministerul Economiei, cei pe Muncă la Ministerul Muncii şi noi am rămas într-o logică ce nu mai este actuală. Avem foarte mulţi ataşaţi comerciali în ţările europene, or, acum, ştiţi foarte bine, o firmă din Germania, din Austria, din Franţa nu se mai duce la ambasadă să întrebe, intră pe internet, au oameni la Bucureşti, se urcă într-un avion, într-o oră sau două sunt la Bucureşti. În schimb, într-o ţară precum Arabia Saudită, Qatar, Kuweit, pe bună dreptate, dacă nu avem pe cineva care să vină să ciocăne la uşi, să aducă un document, să aducă un proiect, 'uite, România îşi extinde sau îşi caută investiţii în energie sau ...', în niciun caz nu vor afla ei, aşa, pur şi simplu, stând acasă.

Referitor la ataşatul pe probleme de Muncă, da, în Qatar avem peste 2.500 de oameni. Vedeţi, problema diaspora se pune în ultima perioadă doar strict, pe demagogie politică. Ne certăm între partide, care e mai cu diaspora, care nu e, care e cu votul. Da, dar oamenii ăştia trăiesc zi de zi. Până la votul ăla, o dată la cinci ani, care e important, sigur că da, dar până atunci ei au probleme zi de zi şi ciocăne la ambasadă unde cu greu găsesc un ambasador, dacă e, că era însărcinat cu afaceri. Nu am avut numit aici, cel puţin în Riad şi Doha, de mai mult de trei-patru ani, un consul. Or, asta trebuie să regândim şi acum chiar luăm măsuri rapid cu Ministerul Economiei, cu Munca, să ne rearanjăm forţele pe care le avem în cadrul administraţiei publice.


AGERPRES: Aţi marcat trei ani de la căderea Guvernului Ungureanu, aţi făcut şi un bilanţ al principalelor momente de atunci, care sunt concret obiectivele până în 2016? Vorbeaţi, la un moment dat, de prioritatea pe care o s-o daţi legii salarizării bugetarilor, până la sfârşitul anului. Ce alte proiecte mari ...

Victor Ponta: Ştiţi, noi ne-am obişnuit în România să avem un program de guvernare în campania electorală, pe care după aceea nimeni nu-l mai urmăreşte şi nu-l mai verifică. Cred că ar fi prima dată, după foarte mult timp, şi asta am încercat să reliefez pe 27 aprilie, sigur voi spune încă o dată pe 7 mai când este, să zic, ziua de învestitură, dar mai ales cel mai important este la anul, la finalul mandatului, ce a fost în programul de guvernare, ce am făcut şi ce nu am reuşit, pentru că ar fi absurd să spun că, gata, am făcut tot sută la sută. Şi atunci, principalele elemente: am promis şi a fost un lucru esenţial în votul pe care l-am obţinut după aceea, în decembrie, să redăm pensiile şi salariile care au fost tăiate şi aici este termenul general pensii-salariu. Vorbim şi de indemnizaţiile tăiate pentru persoanele cu dizabilităţi, vorbim de pensiile personalului navigant, ale diplomaţilor şi am reuşit acest lucru.

Am promis, de asemenea, să ieşim din recesiunea economică, să avem o creştere economică sustenabilă. Este al patrulea an în care România creşte economic peste media Uniunii Europene. Am promis trei lucruri pe zona economică şi anume păstrarea cotei unice - evident s-a păstrat, scutirea de impozit a profitului reinvestit - lucru realizat anul trecut şi reducerea contribuţiilor de asigurări sociale cu 5 la sută - realizat anul trecut. Am promis, de asemenea, în programul de guvernare, reducerea TVA-ului la cota anterioară, de 19% - 9% de la 1 iunie la alimente şi 20% la 1 ianuarie înseamnă, de fapt, 18%. Astea sunt partea de realizări. Ce avem ca priorităţi pentru ... Bun, deblocarea fondurilor europene de la 7% la 55%, ce a rămas în mod sigur de făcut şi sunt nemulţumit, şi am şi spus-o, este partea de infrastructură, acolo unde am tot stat: licitaţii, contestaţii, am pornit proiecte, a trebuit să reziliem, însă sunt optimist că, în acest an, nu doar că vom semna, ci vom începe sau vom finaliza anumite lucrări de infrastructură. De exemplu, anul viitor, cu siguranţă, de la graniţa cu Ungaria până dincolo de Sibiu, la intrarea în defileul Oltului, va fi autostradă. De asemenea, celelalte esenţiale şi anume Sibiu - Piteşti, Târgu Mureş - Iaşi, care sunt pe fonduri europene, vor fi, de asemenea, în procedurile de ... Cred să se termine procedurile să putem să ne apucăm de lucru.

O altă idee, şi cu asta închei, n-am avut-o în programul de guvernare, dar o cere toată lumea, şi anume ideea de a face un pic de ordine în partea de salarizare a personalului din administraţia publică şi, aici, eu întotdeauna detest când se spune bugetarii. Bugetarul sună aşa o chestie, unul care stă degeaba şi primeşte bani nemunciţi. Realitatea este că prin bugetari se înţeleg şi profesorii, medicii, pompierii şi cei din administraţie care îşi fac treaba. Or, aşa a rămas, din 2010, când spunea cineva cu omul gras şi cu omul slab. Realitatea este că, fără o administraţie bine plătită, adică fără medici bine plătiţi, fără profesori, fără pompieri, fără poliţişti, fără militari, fără funcţionari publici, nu ai cum să ai o economie care să prospere, pentru că te opreşti în birocraţie. Noi acum avem un haos pe care am încercat să-l îndreptăm, dar doar l-am peticit legat de partea de salarizare şi, cu siguranţă, proiectul pe care doamna Rovana Plumb îl are în formă avansată de a reaşeza lucrurile în nişte norme cât de cât decente e o altă provocare, dar şi asta va fi o reformă care, dacă o începem şi o punem în aplicare în 2016, va dura cel puţin un an-doi pentru a fi implementată.


AGERPRES: Vor creşte salariile prin acest proiect?

Victor Ponta: În primul rând, facem o ordine, pentru că eu dau tot timpul acest exemplu, poate că sunt criticat pentru el, dar în orice ţară la care noi ne uităm cel mai mare salariu este al preşedintelui ţării, apoi preşedintele Curţii Supreme, pentru că este puterea judecătorească, preşedintele Parlamentului, pentru că este puterea legislativă. Noi acum avem în administraţia publică mulţi angajaţi care au de patru-cinci ori salariul preşedintelui sau al prim-ministrului. De exemplu, sunt ministere în care ministrul are salariul cel mai mic. Dar nu doar asta: avem alte instituţii publice cu venituri foarte mari, avem instituţii publice, în special în administraţia locală, cu venituri insuportabile. Adică, în general, cu salariul minim, pe care, sigur, l-am ridicat, dar tot este... 1.050 de lei în niciun caz nu este un venit din care să trăieşti decent.

Deci, ideea este de a încerca să facem maximum cinci trepte de salarizare, să avem nişte criterii destul de uşor de înţeles: pe de o parte, sigur, vechimea care contează, pe de altă parte, totuşi, un tip de performanţă şi încet-încet să ducem salariile acestea, cele mai mici, la un nivel suportabil, aşa cum, din punctul meu de vedere, s-a aplicat corect principiul în justiţie: 'Hai să dăm salarii mari ca să avem pretenţii mari'. A fost un principiu corect şi e foarte bine că în România judecătorii, procurorii au două sute de milioane (lei vechi - n.r.). Este foarte bine. Problema este ce faci cu medicul care se angajează în primul an şi are 1.500 de lei. Diferenţa este mult prea mare şi nu este prea mare în sensul că unii câştigă prea mult, ci în sensul în care unii câştigă prea puţin. Atunci, evident că vom încerca să împingem spre venitul mediu partea de jos.


AGERPRES: Opoziţia anunţă o moţiune de cenzură în iunie. Ţinând cont de raportul de forţe din Parlament, dar şi de negocierile PNL cu alte partide vă îngrijorează acest demers?

Victor Ponta: Eu îl iau foarte în serios, pentru că o moţiune de cenzură este întotdeauna un lucru serios sau ar trebui să fie, este instrumentul principal al Opoziţiei, se depune o dată într-o sesiune parlamentară şi cu siguranţă că şi în această sesiune, chiar dacă s-a anunţat în februarie, după aceea în martie, în aprilie, în mai, până la sfârşitul lui iunie, o vor depune. Bazându-mă pe ceea ce s-a întâmplat şi se întâmplă practic în fiecare săptămână şi la voturile din Camera Deputaţilor şi din Senat, majoritatea care susţine actualul Guvern este o majoritate stabilă, aşa încât cred că moţiunea de cenzură ar putea fi un lucru într-adevăr folositor dacă se vor dezbate nişte teme importante. De exemplu, ce crede Opoziţia că ar trebui noi să facem mai bine la Codul fiscal sau ce ar trebui să facem mai bine la Legea achiziţiilor sau ce ar face ei dacă ar veni în locul nostru. Dacă va fi doar un şir aşa de insulte şi de acuzaţii, eu unul n-o să răspund la ele, pentru că am trăit zece ani, toţi, nu doar eu, am trăit cei zece ani, 2004-2014, într-un scandal şi o ceartă nesfârşită. După noiembrie, după decembrie, după instalarea la Cotroceni a preşedintelui Iohannis, din punctul meu de vedere am intrat într-o normalitate, în sensul în care nu suntem întotdeauna de acord cu tot, dar putem să discutăm, să găsim lucruri comune, putem să nu ne dăm în cap sau să ne criticăm doar pentru că suntem din alt partid. Nu ştiu cum se va desfăşura. Eu vă spun cum înţeleg eu: vor fi lucruri concrete, Opoziţia va spune: 'Uite, noi facem altfel decât face Guvernul Ponta', sigur că o să răspund. La ceartă şi scandal nu o să răspund.


AGERPRES: Credeţi că preşedintele Iohannis va interveni în negocierile politice pentru a ajuta la instalarea unui Guvern PNL pe care a anunţat că şi-l doreşte în repetate rânduri?

Victor Ponta: De asemenea, în repetate rânduri, domnul Iohannis a anunţat foarte clar un lucru care, de fapt, e în fişa postului, în Constituţie. A spus foarte clar: 'Eu nu mă ocup de făcut majorităţi, eu nu mă ocup de negocieri între partide. Dacă există o altă majoritate, sigur, o să numesc prim-ministrul'. Deci, am toate motivele, până astăzi, din ce am văzut în aceste, iată, sunt cinci luni de mandat, să cred că domnul Iohannis îşi va respecta fişa postului constituţional şi atribuţiile. Eu nu mai vreau să trăiesc în România - şi nu e vorba aici că e Guvernul meu sau să fiu în Opoziţie -, eu nu mai vreau să trăiesc în România în care, ţineţi minte, domnul Băsescu făcea şi întorcea Guverne la Cotroceni şi participa la şedinţe de partid şi dădea indicaţii. Aceea a fost o perioadă groaznică şi în niciun caz nu trebuie să ne întoarcem, indiferent care e interesul de azi sau de mâine al unui partid sau altul.


AGERPRES: Insist pe relaţia cu preşedintele: dacă ar fi să evaluaţi colaborarea dumneavoastră cu şeful statului, aţi spune că e slabă, bună sau foarte bună?

Victor Ponta: Categoric foarte bună. Am mai răspuns şi simt nevoia să vă explic: fără a fi parteneri politici, camarazi - cum am fost cu Crin Antonescu, de exemplu -, este o relaţie foarte corectă, ceea ce-i foarte important, este o relaţie de respect şi este o relaţie predictibilă. Ca să vă spun foarte concret la ce mă gândesc: când vorbeam ceva cu Traian Băsescu la ora 16,00, la ora 18,30 ieşea la televizor, spunea exact invers decât ce a vorbit cu mine. Domnul Iohannis dacă spune da, în urma unei discuţii cu mine, aşa cum cred că i se întâmplă în toate cazurile, nu doar cu mine, sunt convins că şi peste o săptămână sau două, trei, acel da rămâne da. Ultimul caz este cel legat de ambasadori, când am vorbit, cred, două luni de zile, când a spus da, a rămas da, că unii au fost de acord, că alţii nu au fost, că au existat critici. Acest tip de predictibilitate este extrem de importantă nu doar pentru mine, eu cred că, în general, pentru puterile din stat, pentru că, după haosul general în care orice vorbeai nu era valabil mai mult de o oră, să ai stabilitate este un câştig extraordinar.


AGERPRES: Ce şanse daţi adoptării anul acesta a unor proiecte majore precum revizuirea Constituţiei sau legile electorale, mai ales că liberalii au anunţat că nu mai văd în dumneavoastră şi în PSD un partener?

Victor Ponta: Nu trebuie să vadă, nici nu suntem, până la urmă. Noi suntem o forţă politică la guvernare, ei sunt în Opoziţie.


AGERPRES: Dar la modificarea Constituţiei este nevoie de o majoritate...

Victor Ponta: Categoric. Legile electorale cu siguranţă vor trece în această sesiune parlamentară. Ştiţi foarte bine, legea alegerilor locale, finanţarea partidelor şi legea alegerilor parlamentare au fost practic finalizate în comisie şi sper să nu se răzgândească cei de la PNL. Ca să spun aşa, au bătut palma, şi-au dat cuvântul şi sper să şi-l ţină. Deci legile electorale vor fi adoptate şi trebuie adoptate. Dacă nu se adoptă în iunie, conform deciziei Curţii Constituţionale mai repede cu un an nu poţi să schimbi legislaţia, deci mergem pe legile vechi şi e o mare greşeală. Doi: eu susţin şi au susţinut şi colegii mei liberali în 2012, când am candidat toţi pe USL, că România nu poate să se reformeze cu adevărat dacă nu schimbă şi nişte lucruri în Constituţie. Ultima modificare la Constituţie a fost în 2003, de atunci am intrat în NATO, am intrat în Uniunea Europeană, s-au schimbat foarte multe, au fost mandatele domnului Băsescu, au fost crize, suspendări, două suspendări, deci o mulţime de lucruri s-au întâmplat. Şi, atunci, în 2013, împreună, liberalii şi noi, cu preşedinte chiar de la PNL al comisiei (Comisia de revizuire a Constituţiei - n.r.), am făcut un proiect care, de fapt, repara aceste lucruri şi prevenea conflictele. Proiectul a trecut de două examene foarte importante şi anume Curtea Constituţională a României, care a zis: 'Acestea sunt bine, celelalte nu', şi Comisia de la Veneţia, care e cea mai importantă instituţie europeană. Am ajuns practic la faza finală şi aici am auzit nişte declaraţii, doamna Gorghiu parcă spunea, legate tot de mine: 'Nu mai vrem să mai facem, am vrea o republică prezidenţială'. Constituţia nu se face pentru mine şi nici pentru doamna Gorghiu, Constituţia se face pentru cei douăzeci de milioane de români.

Sigur că întrebarea mea era dacă eu câştigam alegerile probabil că voiau o republică parlamentară. Cred că e un semn de mare miopie să încerci mereu să schimbi Constituţia după interesul de azi. Eu am învăţat că e bine să te gândeşti pe termen lung şi să te pregăteşti de fiecare dată pentru altă situaţie. Nu faci Constituţia... Am făcut şi noi în 2003 Constituţia, am zis că o să rămână numai PSD-ul şi a stat zece ani domnul Băsescu. Deci, ideea este că sunt nişte lucruri fundamentale care merită şi pot fi modificate. Ca să nu mai spun, PNL-ul vorbeşte de scoaterea cu totul a imunităţii parlamentarilor. Păi pentru asta trebuie revizuită Constituţia. Noi şi PNL-ul şi toată lumea, toţi spun să avem un sistem mai eficient de confiscare a averilor ilicite. Pentru asta trebuie modificată Constituţia. Dau numai câteva exemple.

De asemenea, s-a spus aşa: 'Să nu mai ajungem la suspendarea preşedintelui foarte uşor'. Am găsit un sistem care se aplică în Austria: dacă Parlamentul îl suspendă pe preşedinte şi trece referendumul, sigur se fac alegeri, dacă nu trece, atunci se dizolvă Parlamentul, adică este o sancţiune şi pentru... Lucrurile astea trebuie trecute în Constituţie. Eu cred că, de fapt, ei nu au pe nimeni care să se priceapă la Constituţie, au cam plecat toţi. Era domnul Antonescu, era domnul Chiuariu, au plecat toţi, domnul Scutaru, dacă nu mă înşel, cu diverse probleme.


AGERPRES: Au plecat aşa...

Victor Ponta: Nu, că ei, în general, vorbesc de bubele altora şi nu se uită la ale lor, dar cred că nu mai au pe nimeni care să se priceapă la un lucru atât de important cum e Constituţia şi atunci...


AGERPRES: Doamna Gorghiu e în Comisia juridică.

Victor Ponta: Nu pot să evaluez cunoştinţele doamnei Gorghiu în domeniu.


AGERPRES: În urmă cu două săptămâni, aţi făcut o declaraţie potrivit căreia în 2013 a existat o discuţie cu liberalii ca procurorii să nu mai fie magistraţi...

Victor Ponta: A fost propunerea lor.


AGERPRES: Exact. Şi dumneavoastră v-aţi opus. Acum aţi dat un semnal că lucrurile ar putea fi discutate şi atunci au apărut tot felul de informaţii...

Victor Ponta: Că eu vreau să fac chestia asta...


AGERPRES: Ce aţi vrut să spuneţi exact?

Victor Ponta: Am vrut să spun un singur lucru că ipocrizia trebuie totuşi sancţionată, în sensul în care în 2013 această propunere a fost înaintată în mod oficial de grupul PNL. PSD şi cu mine ne-am opus. Acum, după un an şi jumătate, liberalii au devenit brusc, peste noapte, cei mai mari iubitori ai procurorilor. Pe mine nu mă deranjează, eu sunt fost procuror, dar cred că modul ăsta de a schimba... Bun, acum doi ani semnau împreună cu noi că niciodată nu se vor alia cu PDL-ul, acum nu s-au aliat, ci sunt chiar fuzionaţi. Voiau republică parlamentară sau chiar întoarcerea monarhiei, acum vor republică prezidenţială doar pentru că a câştigat domnul Iohannis. Deci, genul ăsta de neseriozitate de fapt ce arată? Arată o lipsă de nişte principii şi obiective clare. PSD-ul este un partid de centru-stânga care întotdeauna a avut aceleaşi obiective, a fost criticat pentru asta, a câştigat alegeri pentru asta. PNL-ul era liberal şi acum a trecut la PPE. Asta am vrut să spun, pentru că propunerea era a lor, că după aia a ajuns că Ponta vrea... asta ţine de propagandă. Oricine vrea şi citeşte raportul comisiei, repet comisie condusă de un liberal, domnul Antonescu, rezultă foarte clar că propunerea a aparţinut liberalilor...


AGERPRES: Şi că nu v-aţi răzgândit între timp...

Victor Ponta: Nu e vorba de răzgândit, e vorba de faptul că vreau să-i întreb când au fost serioşi: în 2013 sau în 2015? La fel se întâmplă lucruri mai recente. Colegii liberali au spus tot timpul că trebuie să reducem TVA-ul, lucru cu care sunt de acord. Când am venit noi şi am redus TVA-ul, ne-au criticat pentru asta. Când aţi fost serioşi: când aţi zis că trebuie redus TVA-ul sau acum când ne criticaţi că de ce am redus TVA-ul? Realitatea este următoarea: în acest moment, şi o spun cu toată răspunderea şi nu ştiu dacă se supără sau nu colegii mei, nu există Opoziţie. Prin Opoziţie eu înţeleg o alternativă. Există Opoziţie în sensul că cineva ne ceartă tot timpul, dar nu există o alternativă. Există, e bun sau e rău, Guvernul Ponta, în partea cealaltă nu există nimic. Deci, care sunt lucrurile pentru care alternativa militează? Ce vreţi voi să faceţi cu Constituţia? Nu mai vreţi să o modificăm! Ce vreţi să faceţi cu TVA-ul? Nu mai vrem să-l reducem dacă l-aţi redus voi, dacă nu-l reduceaţi voiam noi! Adică, asta e, de fapt, situaţia politică actuală şi de asta la moţiune îmi e teamă că n-o să vorbim, pentru că nu există o alternativă la Guvernul actual, mi-e teamă că o să fie un şir lung de scandaluri tipice anilor trecuţi la care eu nu o să răspund.


AGERPRES: De ce credeţi că se întâmplă lucrul acesta?

Victor Ponta: Cred că cei mai buni liberali nu mai sunt în PNL, ei sunt la partidul domnului Tăriceanu, oamenii cu care am scris programul USL-ului, oamenii care au fost miniştri, care ştiu, iar în partea PDL-ului există încă, şi mi se pare corect acest lucru, îi laud pentru asta, există o jenă de a ieşi în public pentru că totuşi e aşa de uşor să arăţi cu degetul, să spui: 'Stai, nu eşti tu cel care era în Guvern?'. De aceea, propuneri cu domnul Predoiu şi cu domnul Ialomiţeanu pentru noi sunt ideale, pentru că nu trebuie decât să aducem aminte, să scoatem Monitorul Oficial cu semnăturile pe acele legi odioase şi orice discuţie e inutilă.


AGERPRES: Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a spus că România şi-ar dori un nou acord cu FMI. Nici dumneavoastră nu aţi exclus de data aceasta o asemenea variantă, dar aţi spus că un nou acord trebuie să aibă o altă viziune. La ce anume v-aţi referit?

Victor Ponta: Cu siguranţă România nu mai e în situaţia nici din 2009, scădere drastică economică, deficit uriaş, 8 sau 9 la sută parcă a fost deficitul, nu mai este nici măcar în situaţia din 2013. Acum suntem, categoric, pe un deficit foarte scăzut, o creştere sustenabilă. Acum ministrul de Finanţe şi orice ministru de Finanţe responsabil îşi doreşte acorduri, pe bună dreptate.


AGERPRES: Domnul Vâlcov nu-şi dorea ...

Victor Ponta: Darius a fost un negociator mai puternic şi dacă nu ar fi fost el un negociator mai dur să ştiţi că nu aveam acum Codul fiscal în Parlament şi TVA-ul redus.


AGERPRES: Dar l-aţi susţinut şi dumneavoastră ...

Victor Ponta: Da, l-am susţinut pentru că avea dreptate şi pentru că, în continuare, cred că reducerea TVA-ului şi Codul fiscal sunt lucruri bune pentru România. Ce îmi doresc cel mai mult? Vreau să terminăm în septembrie cu bine acest acord, să tragem linie să vedem unde a ajuns România şi eu cred că s-au făcut progrese uriaşe în ultimii ani, după care să vedem în ce măsură un acord, oricum de alt tip, este posibil sau nu. Vreau să spun însă un lucru, noi am rămas şi în opinia publică şi în percepţie: FMI-ul, FMI-ul. Să ştiţi că deja, din ce în ce mai mult, 80%-90% din tot ceea ce ţine de politica noastră fiscal-bugetară ţine de Comisia Europeană şi, de fapt, negocierile noastre cu Comisia Europeană sunt deja mult mai dure decât cele cu FMI-ul. Vă dau un singur exemplu: când am cerut acel 0,2% în plus deficit din Produsul Intern Brut pentru cheltuielile de apărare nu s-a opus FMI-ul, s-a opus Comisia Europeană şi, din punctul meu de vedere, s-a opus greşit deoarece România este la graniţă aici cu Ucraina şi cu Rusia, nu Portugalia sau Marea Britanie. Dar, de asta încerc să vă spun că important este să terminăm cu bine în septembrie, important este să ne păstrăm acest statut, până la urmă, uitaţi-vă, agenţiile de rating internaţional care sunt spaima tuturor guvernelor din lume ne-au reconfirmat toate în mod constant ratingul de ţară şi, după aceea, o să vedem în septembrie.


AGERPRES: TVA-ul la alimente scade de la 1 iunie. În debutul şedinţei de guvern de miercurea trecută aţi avertizat cu măsuri dure împotriva celor care cresc artificial preţurile. La ce măsuri v-aţi gândit exact? E vorba despre o impozitare a profiturilor sau la ce anume?

Victor Ponta: Staţi un pic. În primul rând au existat informaţii, nu am încă o confirmare clară, au existat informaţii, în special în media, că în pregătirea acelei reduceri a TVA-ului există un tip de creştere artificială şi speculativă a preţurilor. Avem ca instrumente actuale: unu, Consiliul Concurenţei are dreptul să verifice dacă există un cartel între marii retaileri. Dacă unul singur măreşte preţurile, n-ai ce să-i faci, dar, probabil, îşi pierde clienţii. Dacă toţi măresc preţurile, atunci e un cartel şi legislaţia europeană şi cea naţională prevăd sancţiuni foarte dure, dacă va fi cazul. Doi, Autoritatea pentru Protecţia Consumatorului are, de asemenea, nişte atribuţii legate de drepturi. Eu am spus aşa: 'Dacă se constată că se încalcă regulile competiţiei şi ale pieţei corecte şi libere, putem să intervenim şi cu noi sancţiuni, o suprataxă sau...'. Sincer nu cred că va fi cazul de aşa ceva, cred că această discuţie despre cine creşte preţuri, cine... va dura încă o lună-două, o să vedem dacă-i aşa sau nu, dar, cu siguranţă, aşa s-a întâmplat şi cu pâinea, aşa se va întâmpla şi cu ..., aşa s-a întâmplat şi cu CAS-ul. Cu siguranţă, din toamnă, cele trei efecte pe care le-am urmărit de fapt - evaziune fiscală mult mai mică (una e să faci evaziune fiscală la 24, alta la 9, nu mai rentează, ca să spun aşa), în al doilea rând sprijin pentru producătorii noştri naţionali, pentru că eu când zic 9% TVA, chiar dacă, după aceea, sigur se rambursează TVA-ul pentru exporturi, dar să ştiţi că pentru producătorul român să exporte aici, în ţările Golfului, e deja un mare avantaj că nu-şi mai blochează acei 24% pe care statul îi dă înapoi după un timp, şi va fi şi o scădere a preţurilor, cu siguranţă. Nu pot să zic că vor fi 15 procente, dar va fi, cu siguranţă, pentru că până la urmă piaţa se aşază.


AGERPRES: În iunie au loc alegeri locale în Republica Moldova. Analiştii spun că sunt extrem de importante pentru Chişinău, mai ales. Dumneavoastră pe cine susţineţi?

Victor Ponta: Eu sunt foarte îngrijorat de ceea ce se întâmplă în Moldova. Am vorbit cu toţi prietenii şi colegii mei de acolo pentru că de 15 ani îi cam cunosc pe absolut toţi cei care fac politică în Moldova, m-am văzut şi cu noul prim-ministru la o întâlnire internaţională şi am rămas în contact. De ce zic că sunt îngrijorat, pentru că anul trecut şi cu sprijinul fundamental al României pe proiecte concrete - gazoduct, grădiniţe, toate celelalte - practic am câştigat bătălia. Nu noi, ei au câştigat bătălia în sensul în care forţele pro-europene au câştigat majoritatea, însă au pierdut războiul. N-au rămas împreună cele trei partide, există un Guvern minoritar şi un Guvern minoritar întotdeauna este un Guvern fragil. Mi-aş dori să ţină cât mai mult Guvernul actual, dar este un Guvern fragil, există alianţa cu comuniştii, care oricum ai da-o nu cred că este un lucru benefic pentru România, şi oameni aşa cum este Iurie Leancă, un pro-european şi un pro-România convins, are propriul lui partid, aşa încât sunt îngrijorat şi mă gândesc, evident, că îmi doresc ca la Chişinău şi la Bălţi, cele două mari oraşe, să nu ne trezim cu primari pro-ruşi, fie de la Partidul Socialist, fie de la alte partide, pentru că atunci mesajul va fi unul în sensul că, de fapt, drumul pro-european al Moldovei este reversibil. Noi avem o relaţie politică directă şi instituţională cu Partidul Democrat condus de Marian Lupu şi îi vom ajuta şi i-am ajutat cu tot ce putem, eu cred şi îl voi sprijini întotdeauna pe Iurie Leancă pentru convingerile sale pro-europene, dar, cu siguranţă, orice primar din partidele pro-europene e un câştig pentru Moldova şi pentru noi toţi. Dacă ne trezim la Chişinău şi la Bălţi cu primari pro-ruşi înseamnă că efortul de anul trecut, o mare parte din ce am obţinut anul trecut am pierdut.


AGERPRES: Fostul preşedinte Traian Băsescu spunea că Bucureştiul nu s-a implicat suficient în formarea Guvernului de la Chişinău şi a greşit şi, în consecinţă, Republica Moldova ar fi pierdută pentru UE. Dumneavoastră ce credeţi?

Victor Ponta: Nu, eu nu cred că este pierdută. Eu cred că în niciun caz nu trebuie să ne dăm bătuţi şi că trebuie să facem tot ce putem, dar, într-adevăr, aşa cum vă spuneam, e o situaţie mai rea decât anul trecut. Şi într-adevăr acum îmi pare rău că, ţinând cont şi de alegerile din România, nu am fost eu însumi mai mult prezent acolo. Îi cunosc foarte bine pe toţi liderii: şi pe domnul Ghimpu, şi pe domnul Lupu, şi pe domnul Filat, şi pe toţi ceilalţi. Nu ştiu dacă prin prezenţa mea sau prin implicarea mea aş fi putut să schimb ceva fundamental, dar, da, îmi reproşez acest lucru şi de aceea i-am luat din nou pe fiecare, m-am văzut cu ei, am vorbit şi încerc să sprijin, fără a da indicaţii, fără a le spune eu ce să facă, ştiu ei foarte bine ce au de făcut, dar să-i sprijin, îi voi sprijini cum i-am sprijinit, de fapt, şi până acum.


AGERPRES: Cu actualul premier ce relaţii aveţi?

Victor Ponta: Repet, foarte bune. Ne sunăm la telefon, ne auzim pentru orice fel de problemă. Are o situaţie delicată pentru că nu este un om politic, a venit cumva din afara mişcării politice, are un Guvern minoritar, deci grea situaţie, îl ajut cu tot ce pot.


AGERPRES: V-a solicitat sprijinul?

Victor Ponta: Da, sigur că da. Realmente am avut şi câteva discuţii foarte bune, e un om tânăr, dar este greu să vii din afara politicii, să conduci un Guvern minoritar într-o situaţie atât de dificilă. Nu, nu-i uşor deloc şi cu mare drag îl ajut în tot ce pot.


AGERPRES: Aţi fost la Strasbourg într-o vizită de lucru, aţi vorbit despre aderarea la Schengen. În acest context, aţi solicitat explicit ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare pe Justiţie?

Victor Ponta: M-am văzut la Strasbourg atât cu preşedintele Parlamentului European, domnul Schulz, cât şi cu preşedintele Comisiei Europene, domnul Juncker, şi cu o parte dintre comisari, cu fiecare, sigur, având diferite teme. Cu vicepreşedintele Timmermans am discutat despre MCV pentru că este responsabilitatea sa şi am spus foarte clar că ultimele rapoarte au fost pozitive, că MCV-ul a avut şi o parte pozitivă pentru România şi, cu siguranţă, în acest moment chiar avem o Justiţie independentă. Nu ştiu ce să-i mai facem Justiţiei, chiar e foarte independentă şi în niciun caz nu se mai pune problema să existe control politic nici din partea preşedintelui, nici a Guvernului, nici a altcuiva şi că, din punctul meu de vedere, ca prim-ministru al României, eu cred că România trebuie să fie tratată la fel ca toate celelalte state membre. Se vorbise la un moment dat, sigur, nu s-a mai avansat foarte mult, despre un sistem de monitorizare pentru toate ţările europene, lucru care mi s-ar părea corect. Adică, dacă e vreo problemă în România, în Ungaria, de exemplu, - dau şi eu un exemplu - sau în alte ţări, să fim toţi trataţi la fel. Ideea că România şi Bulgaria stau tot timpul în anticameră este incorectă şi nu mai corespunde realităţii. Asta am spus şi asta voi spune tot timpul şi mă bucur că şi preşedintele Iohannis gândeşte aşa, pentru că problema României a fost întotdeauna nu de la Bruxelles sau de la Strasbourg, problema României a fost din România. Întotdeauna cineva din România venea şi zicea să nu cumva să ridicaţi MCV-ul, să păstraţi MCV-ul, ceea ce e total incorect.


AGERPRES: Dar au fost nişte momente în care solicitări ale Justiţiei au fost blocate în Parlament. Poate nici situaţia aceasta nu face bine...

Victor Ponta: Eu mi-am făcut datoria şi mi-o fac de fiecare dată să explic la Bruxelles să nu se lase păcăliţi de propaganda din România şi anume: orice parlamentar din România poate fi cercetat, anchetat, trimis în judecată, judecat, condamnat şi încarcerat fără niciun fel de imunitate. De multe ori, oamenii fac ochii mari pentru că, dacă se iau după ce apare în vreo ştire sau ce le spune doamna Macovei, îşi închipuie cine ştie ce şi le spun de fiecare dată: 'Nu, nu-i adevărat, reţineţi: orice parlamentar din România...'. Singurul lucru pentru care se cere autorizarea Parlamentului este partea de arestare preventivă. Din 29 de cereri în ultimul an, cred că 22 sau 23 au fost aprobate şi şase respinse. Poate că şi faptul că la noi regula a devenit să arestăm preventiv, când ar trebui să fie o excepţie, în toate ţările civilizate este o excepţie, poate că şi asta trebuie să dea de gândit. Dar nu are nicio legătură cu... Eu cred că este, de fapt, aşa un joc de putere între DNA şi Parlament cine-i mai puternic şi cred că au de pierdut şi unii şi alţii din acest joc. AGERPRES/(A - autor: Doroteea Purcărea, editor: Claudia Stănescu)