Bucureşti, 25 mar /Agerpres/ - Senatorul PSD Ioan Chelaru, vicepreşedinte al Biroului Permanent şi membru în Comisia juridică, a declarat miercuri pentru AGERPRES că în absenţa unor prevederi exprese, singura posibilitate permisă de Constituţie este aceea ca, în cazul majorităţii necesare adoptării unei hotărâri referitoare la încuviinţarea reţinerii, percheziţionării sau arestării unui senator să se aplice prevederile în vigoare.

Potrivit senatorului social-democrat, în legătură cu pretinsa neconstituţionalitate a dispoziţiilor în cauză, urmează să se pronunţe Curtea Constituţională, în conformitate cu Constituţia.

"Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 392/2007 referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (3) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 15 mai 2007), Curtea Constituţională a statuat că, de regulă, hotărârile Parlamentului se adoptă cu majoritate simplă de voturi, dacă Legea fundamentală nu prevede altfel", spune Ioan Chelaru.

În acelaşi sens, el menţionează şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 990/2008 privind constituţionalitatea dispoziţiilor art. 150 alin.(3) din Regulamentul Senatului (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 716 din 25 martie 2008) - referitor la majoritatea necesară adoptării hotărârilor Senatului privind cererile de urmărire penală în cazul senatorilor care sunt sau au fost membri ai Guvernului. Prin această decizie, spune senatorul PSD, Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea prevederilor art. 150 alin.(3) din Regulamentul Senatului, statuând că cererile anterior menţionate se aprobă printr-o hotărâre a Senatului, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, întrucât Constituţia nu prevede în această situaţie o altă majoritate necesară adoptării acestui tip de hotărâri.

"În ceea ce priveşte cererile de reţinere, arestare sau percheziţie a senatorilor, în ceea ce priveşte majoritatea necesară aprobării prin hotărâre a Senatului a acestora, sunt aplicabile (şi în vigoare) următoarele prevederi: art. 24 alin.(4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, potrivit cărora Camera hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor săi; art. 173 din Regulamentul Senatului", precizează Chelaru.

Astfel, faţă de jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi având în vedere dispoziţiile legale şi regulamentare, senatorul Ioan Chelaru consideră că "obligativitatea deciziilor Curţii Constituţionale generează, în conformitate cu dispoziţiile art. 147 alin.(4) din Constituţie, republicată, obligaţia de respectare a acestora de către toate autorităţile publice, pe cale de consecinţă, Parlamentul avea obligaţia de a modifica art. 24 alin.(4) din Legea nr. 96/2006, iar Senatul avea obligaţia de a modifica art. 173 din regulamentul propriu de organizare şi funcţionare".

De asemenea, "obligativitatea deciziilor Curţii Constituţionale nu generează, pe cale de consecinţă, neconstituţionalitatea unor prevederi similare din alte legi; astfel, cele două decizii ale Curţii Constituţionale referindu-se la două texte punctuale, nu putea antrena, de jure, şi neconstituţionalitatea directă a unor prevederi similare din alte legi, ci declanşau o obligaţie pentru autorităţile competente de modificare a actelor normative care cuprindeau dispoziţii de natura celor declarate neconstituţionale".

Conform senatorului Chelaru, aplicarea de facto - cu ignorarea dispoziţiilor legale în vigoare, neafectate de neconstituţionalitate constatată printr-o decizie a Curţii Constituţionale - echivalează cu consacrarea rolului de legiuitor al Curţii Constituţionale. În acest fel, afirmă senatorul PSD, ar fi încălcat nu numai principiul separaţiei şi echilibrului în stat, ci s-ar crea grave probleme sub aspectul aplicării normelor. Practic, în absenţa unor dispoziţii exprese, destinatarii unor norme juridice cu potenţial de neconstituţionalitate ar trebui să se simtă liberi să aplice, după bunul plac şi după propria înţelegere, dispoziţiile din legi - consideră Chelaru.

"În stabilirea temeiul legal al fundamentării unei decizii, nu se poate face abstracţie de toate prevederile aplicabile şi nu poate fi extrasă din sfera acestora acea categorie de norme care prezintă un potenţial de neconstituţionalitate, care însă nu a fost constată de autoritatea competentă; o asemenea conduită este inacceptabilă într-un stat de drept şi nu reprezintă altceva decât reflexul statuării unui rol de legislator altei autorităţi decât cea a Parlamentului şi o încălcare flagrantă a ordinii de drept", spune, în final, senatorul social democrat.

Senatorii au respins, miercuri, solicitarea privind reţinerea şi arestarea preventivă a social-democratului Dan Şova, acuzat de săvârşirea a trei infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu în dosarul privind fapte de corupţie la companiile energetice Turceni şi Rovinari.

Din totalul de 151 de voturi exprimate, 79 de voturi au fost în favoarea solicitării, iar 67 împotrivă. Cinci voturi au fost anulate.

Întrucât nu a fost întrunit votul majorităţii senatorilor, Senatul nu a încuviinţat cererea de reţinere şi arestare preventivă în cazul lui Dan Şova. Votul a fost secret, cu bile.

Partidul Naţional Liberal va ataca la Curtea Constituţională articolul din Statutul deputaţilor şi senatorilor în baza căruia Senatul a respins cererea DNA de încuviinţare a arestării preventive a social-democratului Dan Şova, a anunţat prim-vicepreşedintele PNL Teodor Atanasiu.

"Votul a fost interpretat de preşedintele de şedinţă, preşedintele Senatului, în conformitate cu Regulamentul (Statutul deputaţilor şi senatorilor - n.r.). Noi considerăm că (rezultatul votului - n.r.) trebuie interpretat în conformitate cu Constituţia şi o să atacăm prevederea de Regulament şi decizia luată în baza acestei prevederi la Curte. (...) Am dat juriştilor din Senat să formuleze până luni contestaţia pentru Curtea Constituţională şi luni o vom discuta în grupul parlamentar şi apoi o vom depune", a afirmat, miercuri, Atanasiu.

El a explicat că nu poate fi contestată decizia, ci actul normativ care a stat la baza acestei decizii.

Potrivit art. 76 din Constituţie, legile organice şi hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere. Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră. Art. 24, alin. (3) şi (4) din Statutul deputaţilor şi senatorilor, stipulează că: (3) Cererea ministrului justiţiei, însoţită de raportul Comisiei juridice, se supune spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei din care face parte deputatul sau senatorul, în termen de 5 zile de la depunerea raportului, iar (4) Camera hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţi membrilor săi. AGERPRES/(autor: Cristian Anghelache)