COD GALBEN: 24-05-2025 Intre 08:45 si 13:00 se va semnala Intensificări ale vântului cu viteze la rafală de 50...60 km/h. in Zona joasă a județului Alba , respectiv zona localităților;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 7 ian /Agerpres/ - Fostul premier Adrian Năstase consideră că procurorul general poate fi sau nu membru al CSAT în funcţie de viitoarea natură juridică a Consiliului sau de o eventuală modificare a statutului procurorilor.

El adaugă însă că în organizarea constituţională actuală acest lucru nu ar fi posibil.

"Procurorul general poate fi membru al CSAT? Răspunsul este Da sau Nu, în funcţie de viitoarea natură juridică a CSAT sau de o eventuală modificare a statutului procurorilor. În actuala organizare constituţională, CSAT reprezintă 'o autoritate a administraţiei publice centrale de specialitate cu caracter autonom, înfiinţată prin lege organică, prezidată de preşedinte şi supusă controlului parlamentar'. Este evident deci că CSAT reprezintă o parte a executivului - conform Constituţiei actuale şi legii de organizare a CSAT. În condiţiile în care statutul procurorilor ar fi de 'avocaţi ai statului' în procese, deci nu de magistraţi, procurorul general ar putea face parte dintr-o structura executivă. Având însă statutul de magistrat, în organizarea constituţională actuală, acest lucru nu ar fi posibil", a explicat Năstase într-o postare pe blog.

El a reamintit în context "experimentul Geoană".

"La finalul anului 2008, guvernul coaliţiei PDL-PNL a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care preşedintele Senatului (Mircea Geoană) devenea vicepreşedinte al CSAT (OUG 224/2008 pentru modificarea art. 5 din Legea 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea CSAT). În felul acesta, preşedintele unei Camere a Parlamentului devenea membru al unei autorităţi controlate de parlament! Deşi ordonanţa a fost aprobată în parlament, ea a fost atacată, de grupul PNL (!), la Curtea Constituţională, între altele pe motiv că încalcă principiul separaţiei puterilor în stat. (...) În final, Mircea Geoană, la mijlocul anului 2009, s-a retras din CSAT, înainte ca CCR să se pronunţe. Decizia Curţii, în acele circumstanţe, a fost că legea de adoptare a ordonanţei era neconstituţională, ca urmare a încălcării normelor constituţionale privitoare la adoptarea ordonanţei de urgenţă. Ţinând deci cont de aceste aspecte, fie - prin viitoarea Constituţie - se schimbă natura juridică a CSAT, pentru ca includerea unui magistrat în structura sa să nu fie considerată o încălcare a principiului separaţiei puterilor în stat, fie, cu acel prilej, se va schimba statutul procurorilor, pentru ca ei să devină parte a executivului", este de părere fostul premier. AGERPRES/(AS-autor: Cătălina Matei, editor: Antonia Niţă)

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.