Bucureşti, 23 dec /Agerpres/ - La Camera Deputaţilor s-au înregistrat pe parcursul acestui an 603 proiecte şi iniţiative legislative, dintre care 94 au devenit legi, numărul total al deputaţilor s-a micşorat cu 10 iar DNA a adresat 10 cereri de încuviinţare a arestării preventive a unor deputaţi.

*** În cele două sesiuni parlamentare din anul 2014, la Camera Deputaţilor au fost înregistrate 603 proiecte şi iniţiative legislative. Dintre acestea, doar 94 au parcurs toate etapele legislative în cele două Camere ale Parlamentului şi la promulgare pentru a deveni legi, restul aflându-se fie la comisii, fie pe ordinea de zi a plenului, fie la Senat în procedură, fie la promulgare, fie contestate la Curtea Constituţională.

Dintre proiectele înregistrate la Cameră, 104 au fost pentru aprobarea unor ordonanţe ale Guvernului.

Printre cele mai importante legi care au trecut de Cameră în acest an se numără proiectul de lege privind aprobarea OUG nr. 35/2014 pentru completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale, prin care se urmăreşte ca până la 31 decembrie 2018 producătorii de gaze naturale să fie obligaţi să încheie tranzacţii pe pieţele centralizate din ţara noastră, în mod transparent şi nediscriminatoriu, pentru vânzarea unei cantităţi minime de gaze naturale din producţia proprie destinată consumului intern.

Un alt proiect de lege important care a fost adoptat de Camera Deputaţilor este cel prin care se reduce CAS cu 5 puncte procentuale la angajator. El a fost promovat prin ordonanţă de urgenţă a Guvernului.

Un proiect destul de controversat, dar aşteptat în domeniu, depus cu mult timp în urmă la Parlament, este Codul silvic. Acest proiect se află pe ordinea de zi a plenului după ce a fost pus în dezbatere pentru mai multe luni la Comisia de mediu a Camerei Deputaţilor.

Două proiecte la fel de controversate sunt şi cel privind pensiile speciale pentru parlamentari, proiect care se află la Comisia pentru muncă şi cel privind amnistia şi graţierea, care a fost respins de plenul Camerei Deputaţilor.

*** Parlamentarii Opoziţiei au fost extrem de activi în ce priveşte moţiunile simple, iniţiind şi depunând opt la Camera Deputaţilor pe durata anului 2014. Toate au fost respinse iar una a fost depusă de două ori.

În luna februarie, deputaţi ai Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal şi ai Grupului parlamentar al Partidului Poporului - Dan Diaconescu au depus moţiunea simplă "Îmbogăţirea baronilor PSD-PNL sau reţeta teleînzăpezirii marca Ponta". Semnatarii moţiunii au menţionat că acest document "îi este dedicat" ministrului marilor proiecte, Dan Şova, şi "eforturilor sale pentru a cântări cele 2,26 tone de zăpadă, un efort măreţ pentru un ministru al marilor proiecte". Moţiunea a fost dezbătută şi respinsă de plen.

În luna martie, la Cameră au fost depuse trei moţiuni simple, două au fost dezbătute şi respinse şi a treia, la prima depunere nu a fost discutată pentru că nu a întrunit condiţiile necesare dezbaterii iar la a doua depunere a fost respinsă.

Moţiunea simplă "O reformă a administraţiei fără consens nu are succes!", iniţiată de deputaţi ai PDL şi PP-DD, nu a putut fi discutată, deoarece cinci dintre iniţiatori şi-au retras semnăturile şi nu a mai îndeplinit condiţiile dezbaterii, adică să fie semnată de minimum 50 de deputaţi.

Moţiunea simplă "Sectorul energetic ruinat de mafia PSD-istă", depusă de parlamentari ai PDL şi neafiliaţi, a fost respinsă. Aceeaşi soartă au avut-o şi moţiunea simplă "Guvernul Ponta 3 ameninţă viaţa pacienţilor: amână lista medicamentelor compensate", depusă de deputaţii PNL.

Moţiunea "O reformă a administraţiei fără consens nu are succes!" care nu a fost dezbătută iniţial, a fost îmbunătăţită şi depusă din nou. Ea a fost respinsă de plen.

În luna iulie a fost depusă, dezbătută şi respinsă moţiunea simplă "PSD are alergie la justiţie", aparţinând deputaţilor PDL şi PNL.

În septembrie sunt depuse două moţiuni - "Ministerul M.T.O. - Minciună, Taxare, Oprirea economiei" şi "PSD amanetează educaţia pentru a achiziţiona voturi" - iniţiate de PDL şi PNL. Ambele au fost respinse.

În octombrie mai este depusă o moţiune simplă, ultima din acest an, "Românii de pretutindeni, victimele unui actor netalentat şi dezinteresat", iniţiată de PNL şi PDL, respinsă de plenul Camerei Deputaţilor.

*** În anul 2014 numărul deputaţilor s-a redus cu 10, unii dintre aceştia pierzându-şi mandatul iar alţii dându-şi demisia din Cameră. Aceştia sunt: Relu Fenechiu (PNL), Mircea Grosaru (grupul minorităţilor), Vasile Bleotu (PSD), Maria Grapini (PC), Gheorghe Coman (PC), Dinu Giurăscu (PC), Alin Petrache (PSD), Dan Nica (PSD), Viorel Hrebenciuc (PSD) şi George Scutaru (PNL).

Fostul ministru al Transporturilor şi fost deputat liberal Relu Fenechiu şi-a pierdut mandatul după ce a fost condamnat definitiv pe 30 ianuarie de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul "Transformatorul".

Vasile Bleotu şi-a dat demisia din Parlament din motive personale iar Mircea Grosaru a decedat. Maria Grapini şi Dan Nica şi-au dat demisia după ce au câştigat mandate de europarlamentari la alegerile din luna mai.

Gheorghe Coman şi-a pierdut mandatul după ce a fost condamnat definitiv de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la un an de închisoare cu executare, într-un dosar în care este acuzat de folosirea influenţei de către un om politic pentru a obţine bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Alin Petrache şi-a prezentat demisia în plenul Camerei Deputaţilor pentru că a fost ales în funcţia de preşedinte al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român. Dinu C. Giurescu a optat pentru funcţia de vicepreşedinte al Academiei Române şi şi-a dat demisia din Camera Deputaţilor.

Viorel Hrebenciuc şi-a dat demisia după ce DNA a cerut arestarea sa preventivă în cazul retrocedărilor de păduri.

Anul 2014 i-a făcut pe 10 dintre deputaţi să se confrunte cu DNA, care a cerut Camerei Deputaţilor încuviinţarea arestării lor preventive sau percheziţii la domiciliu. Este cazul deputaţilor Viorel Hrebenciuc (PSD), Ioan Adam (PSD), Gheorghe Coman (PC), Marko Attila (UDMR), Cătălin Teodorescu (PDL), Titi Holban (UNPR), Vlad Cosma (PSD), Ion Diniţă (PC), Florin Popescu (neafiliat), Mircea Roşca (PNL).

Deputaţii au votat împotriva încuviinţării arestări preventive pentru Vlad Cozma, Florin Popescu şi Titi Holban. În cazul deputaţilor Ion Diniţă, Marko Attila, Cătălin Teodorescu, Mircea Roşca, Gheorghe Coman şi Ioan Adam plenul a decis ridicarea imunităţii parlamentare. Viorel Hrebenciuc şi-a dat demisia înainte de a fi dezbătută şi votată cererea DNA de încuviinţare a arestării preventive.

*** În ceea ce priveşte compoziţia grupurilor parlamentare, pe parcursul acestui an s-a schimbat şi, odată cu ea, şi componentele partidelor din opoziţie.

Grupurile parlamentare s-au repoziţionat în mai multe rânduri. Când s-a dizolvat USL, Opoziţia s-a împărţit în două, PNL pe de-o parte, PDL şi PP-DD pe de altă parte, fiecare dintre ele având acţiuni diferite. După o perioadă de timp, PDL s-a unit cu PNL, făcând front comun. Cele două partide s-au contopit în unul singur, "marele PNL", iar din luna februarie a anului 2015 vor avea un singur grup parlamentar, numit PNL.

Grupul PP-DD a cunoscut şi el o serie de schimbări, situaţia lui fiind uşor incertă. Tot în februarie, Comisia juridică va decide soarta acestui grup. El a fost la un moment dat în situaţia de a fi desfiinţat, după ce, în urma excluderii a şase dintre deputaţii PP-DD de propriul partid, au rămas doar opt deputaţi în grup. Potrivit regulamentului Camerei Deputaţilor, pentru a alcătui un grup parlamentar este nevoie de cel puţin 10 deputaţi ai aceluiaşi partid. În acest moment, Grupul parlamentar al PP-DD figurează pe site-ul Camerei ca numărând 13 membri, dar aici figurează şi unii dintre deputaţii deja excluşi din partid.

Grupul PSD numără la finalul anului 187 de membri. El a pierdut pe parcursul anului patru membri şi a câştigat de la alte partide 23 de membri.

Grupul PNL are 72 de membri. Aici au venit doar doi deputaţi din alte partide şi au plecat 29, mulţi dintre ei migrând către gruparea alcătuită de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, PLR.

Grupul PDL a pierdut 13 membri, mulţi dintre ei plecând la PMP, şi a câştigat trei.

UDMR a rămas cu acelaşi număr de membri de la începerea mandatului - 18 -, nimeni nu a plecat, nimeni nu a venit.

În Grupul minorităţilor naţionale au rămas 17 membri din 18 după moartea deputatului Mircea Grosaru.

Grupul parlamentar al PC s-a transformat în grupul PC-PLR, după ce i s-au alăturat deputaţii care au plecat de la PNL pentru a alcătui PLR. Acest grup are în total 35 de membri.

*** Activităţi comune ale Senatului şi Camerei Deputaţilor

Plenul Parlamentului a respins în septembrie, cu 154 voturi pentru, 12 împotrivă şi două anulate, moţiunea de cenzură "Victor Ponta pune în pericol statul de drept. Opriţi fraudarea alegerilor de către PSD".

Votul a fost secret cu bile iar pentru adoptare era nevoie de votul a jumătate plus unu din totalul parlamentarilor, adică de 288 de voturi pentru. Parlamentarii din arcul guvernamental nu au votat la moţiunea de cenzură, dar au fost prezenţi în sală pentru a asigura cvorumul de şedinţă.

"Moţiunea de cenzură este un instrument democratic, extrem de important, dar atât timp cât este utilizat cu bună credinţă şi în scopul pentru care legiuitorul l-a introdus în Constituţie. Am remarcat, fără niciun fel de supărare, că PDL foloseşte acest instrument constituţional - moţiunea de cenzură - în campaniile electorale'', spunea, la acea dată, premierul Victor Ponta.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a afirmat că parlamentarii grupurilor liberal-conservatoare din Parlament contribuie la stabilitatea Guvernului şi nu se alătură demersului iniţiatorilor moţiunii de cenzură.

Deputatul UDMR Laszlo Borbely a declarat la rândul său că moţiunea de cenzură este "un fel de joc de gleznă" înaintea alegerilor prezidenţiale şi că parlamentarii Uniunii nu pot susţine un asemenea demers.

Preşedintele PDL, Vasile Blaga, a criticat ordonanţa privind migraţia aleşilor locali, afirmând că "toate acţiunile Guvernului Ponta din ultimele luni demonstrează că se pregăteşte o fraudare masivă a alegerilor".

*** Această sesiune ordinară s-a încheiat cu dezbaterea proiectului de buget. Proiectul legii bugetului de stat şi cel al asigurărilor sociale pe 2015 au fost aprobate pe 22 decembrie de plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Parlamentarii au votat bugetul de stat cu 339 voturi pentru şi 141 împotrivă iar pe cel al asigurărilor sociale de stat, cu 329 voturi pentru şi 148 împotrivă. AGERPRES/(AS-autor: Dana Piciu, editor: Antonia Niţă)