Bucureşti, 24 aug /Agerpres/ - Preşedintele Partidului Conservator, Daniel Constantin, ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, afirmă într-un interviu acordat AGERPRES că, dacă românii îşi vor da seama că lupta pentru Palatul Cotroceni se dă între premierul Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu, "deghizat în forme şi personalităţi diverse", atunci ar exista posibilitatea să nu mai existe un al doilea tur al alegerilor prezidenţiale.
"Dacă tăiem toate zerourile din rândul contracandidaţilor lui Victor Ponta, rămânem cu doar alte două candidaturi relevante: Călin Popescu Tăriceanu şi Traian Băsescu, deghizat în forme şi personalităţi diverse. Cine va intra în turul II? Dacă electoratul înţelege că, în realitate, lupta se dă între Victor Ponta şi Traian Băsescu, este posibil să nu existe turul doi. Alegerile din această toamnă pot încheia ce a început în 2012. Orice vot pentru Victor Ponta este, de fapt, un vot împotriva lui Traian Băsescu", afirmă Constantin.
În opinia sa, "un nou proiect conservator-liberal, capabil să-şi asume responsabilitatea promovării, la nivel parlamentar şi guvernamental, a unui pachet de măsuri de centru-dreapta", constituit după modelul ACD (PC-PNL) din 2011, ar putea lua naştere în perioada următoare.

AGERPRES: Aţi declarat recent că rezultatul alegerilor prezidenţiale este previzibil şi că Victor Ponta va câştiga. Care sunt calităţile care îl recomandă şi îi pot determina pe românii să îl voteze?
Daniel Constantin: Întrebarea dumneavoastră îmi aminteşte de o replică dintr-un foarte cunoscut film românesc... Eu cred că domnul Ponta este singurul candidat care nu are nevoie de recomandări pentru că recomandările implică, întotdeauna, o doză de incertitudine. Victor Ponta oferă românilor garanţii, nu recomandări. Garanţia unei guvernări cu creştere economică, pensii şi salarii reîntregite. Garanţia unui mandat plasat sub semnul dialogului şi al echilibrului. Garanţia unui om tânăr, neatins de sistemul de dinainte de 1989, garanţia că poate reprezenta România pe plan extern cu demnitate şi eficienţă. Garanţia unui lider care construieşte, nu distruge. Şi, nu în ultimul rând, Victor Ponta este singurul candidat care poate garanta că regimul actualului preşedinte se va încheia definitiv în această toamnă.

AGERPRES: În cursa pentru Palatul Cotroceni sunt înscrişi mulţi candidaţi 'de dreapta', susţinuţi de alianţe, partide sau independenţi. Care credeţi că ar putea fi cel mai redutabil contracandidat al lui Victor Ponta în cel de-al doilea tur de scrutin şi de ce? Ce scoruri vă aşteptaţi să obţină candidaţii înscrişi în cursa pentru prezidenţiale?
Daniel Constantin: Ne confruntăm cu o inflaţie de candidaţi ce se prezintă a fi "de dreapta". Iar, după cum se ştie, inflaţia provoacă devalorizare. Şi, dacă mergem mai departe cu această paralelă, ştiţi care este răspunsul la devalorizare? Denominarea. Pe româneşte, se taie nişte zerouri. Chiar scriam pe blog zilele trecute că alianţa PNL-PDL este un paradox matematic pentru că, în acest caz, 1 plus 1 fac aproape zero. Iar zero candidează... Serios, dacă tăiem toate zerourile din rândul contracandidaţilor lui Victor Ponta, rămânem cu doar alte două candidaturi relevante: Călin Popescu Tăriceanu şi Traian Băsescu, deghizat în forme şi personalităţi diverse. Cine va intra în turul II? Dacă electoratul înţelege că, în realitate, lupta se dă între Victor Ponta şi Traian Băsescu, este posibil să nu existe turul doi. Alegerile din această toamnă pot încheia ce a început în 2012. Orice vot pentru Victor Ponta este, de fapt, un vot împotriva lui Traian Băsescu.

AGERPRES: Au candidaţii independenţi o şansă reală în această cursă electorală sau credeţi că vor reuşi doar ''să rupă'' nişte voturi dintr-o parte sau alta a eşichierului politic? Vor rupe aceştia şi o parte din voturile 'indecişilor' la care PSD speră să ajungă cu mesajul electoral promovat de Victor Ponta?
Daniel Constantin: Din păcate pentru România, nu prea mai există candidaţi independenţi. Cristi Diaconescu este doar încă unul dintre candidaţii care ar trebui să adune în turul I pentru a vărsa în turul II în direcţia indicată de Traian Băsescu. Dar cred că se va dovedi un demers lipsit de relevanţă. De regulă, indecişii se îndreaptă spre candidatul cel mai credibil. Deci, încă un avantaj pentru Victor Ponta.

AGERPRES: ''Mândri că suntem români'' este una dintre temele de campanie ale lui Victor Ponta. Faptul că un deputat al PSD, Bogdan Diaconu, şi-a dat demisia fiind nemulţumit de felul în care social-democraţii privesc tema naţionalismului, va influenţa în vreun fel electoratul dumneavoastră?
Daniel Constantin: Liderii PSD sunt cei care pot evalua cauza şi efectele acestei plecări. Referitor la temele naţionale, vă asigur că au o importanţă deosebită pentru Coaliţia de guvernare. Ne preocupă constant promovarea valorilor româneşti, susţinerea comunităţilor româneşti de peste graniţă, precum şi situaţiile specifice din unele zone ale ţării. Am înregistrat progrese, dar mai avem multe de făcut. În schimb excesele, indiferent de sens, reprezintă o eroare şi o ameninţare pe termen lung şi, de aceea, trebuie descurajate.

AGERPRES: Cum estimaţi că se va desfăşura campania electorală? Riscă temele de interes naţional să fie înghiţite de lupta politică dintre candidaţi?
Daniel Constantin: Campania se va desfăşura, probabil, aşa cum ne-am obişnuit în ultimii zece ani. Atât cu dezbateri serioase, cât şi, din păcate, cu denigrări, dezinformări şi atacuri duse dincolo de limita decenţei. Eu sper ca excesele să fie cât mai rare, iar această campanie să fie ultima de acest fel. Avem nevoie de un alt model de lider politic şi de dezbatere electorală.

AGERPRES: Candidaţii în alegerile prezidenţiale sunt foarte ''verbali'' şi în spaţiile de socializare. Cum credeţi că schimbă Facebook-ul, de exemplu, experienţa de campanie electorală cu care am fost obişnuiţi?
Daniel Constantin: În ultimii ani, Internetul a schimbat lumea. Vorbim altfel, avem alte obiceiuri, gândim în alţi termeni. Politica este influenţată de Facebook şi de alte platforme virtuale mai mult decât pare la prima vedere. Chiar dacă mediile clasice păstrează încă o pondere covârşitoare în campania electorală, Internetul are o influenţă semnificativ mai mare decât audienţa sa propriu-zisă pentru că a ajuns să fixeze agenda publică. Ştirile apar prima dată pe net, acolo se declanşează dezbateri şi campanii care sunt preluate ulterior de televiziuni. Deci, sunt convins, Internetul va ocupa un rol important în strategia de comunicare a oricărui candidat.

AGERPRES: Preşedintele Traian Băsescu şi-a exprimat deschis susţinerea faţă de candidatura Elenei Udrea. Cum vedeţi declaraţiile sale şi faptul că şeful statului a avut, la Palatul Cotroceni, o întâlnire cu reprezentanţii PMP?
Daniel Constantin: Situaţia e foarte clară, doamna Udrea este candidatul oficial al domnului Băsescu. Dar preşedintele are şi candidaţi neoficiali, precum domnii Iohannis sau Diaconescu. Nu-i niciun secret, nu-i nimic de comentat. Cât despre implicarea instituţiei prezidenţiale în campania electorală, ar trebui întrebată Curtea Constituţională.

AGERPRES: S-a vehiculat posibilitatea ca trei parlamentari PC - Cornelia Negruţ, Ovidiu Raeţchi şi Aurelian Ionescu - să îşi prezinte demisia din partid la începutul sesiuni ordinare din septembrie. Aveţi semnale că dorinţa lor şi, poate, şi a altor parlamentari ai PC se va concretiza? Pot influenţa aceste mişcări politice majoritatea parlamentară din Camera Deputaţilor şi Senat?
Daniel Constantin: Zvonuri cu plecări au fost şi vor fi mereu. La toate partidele, în toate contextele. E un soi de transhumanţă. Uneori pajiştea vecină pare mai grasă. De regulă, nu e. Revenind la Parlament, avem o majoritate confortabilă, nu există probleme în acest sens, iar parlamentarii PC sunt persoane inteligente şi responsabile. Orice eventuală excepţie nu va face decât să întărească aceasta regulă. Dar mizez pe colegii mei, oamenii serioşi alături de care am muncit şi-am obţinut rezultate notabile: grupuri parlamentare proprii, doi europarlamentari, preşedinţi de consiliu judeţean, primari în Bucureşti şi în reşedinţe de judeţ, etc. Până când vom reuşi să oprim prin lege traseismul, nimic nu se pierde, nimic nu se câştigă, totul se transformă.

AGERPRES: Având în vedere recenta condamnare a preşedintelui de onoare al PC, Dan Voiculescu, aţi discutat despre viitorul statut al acestuia în partid?
Daniel Constantin: Conform statutului şi bunului simţ, este şi va rămâne întotdeauna preşedintele fondator al Partidului Conservator. Este o realitate obiectivă incontestabilă. Şi orice altă discuţie este lipsită de temei.

AGERPRES: S-au întâmpinat probleme privind desfiinţarea juridică a USL din cauza datoriilor acumulate. Care este situaţia PC din acest punct de vedere?
Daniel Constantin: Problemele de care vorbiţi sunt, poate, încă un semn că Uniunea nu trebuia desfiinţată. USL a fost un proiect excepţional, care a schimbat România, la care unii au renunţat prea repede, iar astăzi regretă. Eu n-am renunţat. PC şi PSD îşi continuă angajamentele asumate atunci. Şi cred că putem oferi românilor încă mai mult. Iar dacă în 2011, înainte de realizarea USL, PC şi PNL au înfiinţat ACD, am motive să cred că, în curând, poate lua naştere un nou proiect conservator-liberal, capabil să-şi asume responsabilitatea promovării, la nivel parlamentar şi guvernamental, a unui pachet de măsuri de centru-dreapta. Pentru moment, nu pot să vă dau mai multe detalii. Vă mulţumesc pentru răbdare.

AGERPRES: Care sunt efectele embargoului alimentelor impus de Federaţia Rusă?
Daniel Constantin: Produsele agricole afectate cel mai puternic de către embargou la nivelul întregii Uniuni Europene sunt merele, tomatele, perele, fructele roşii, ciupercile. Producătorii români nu sunt direct şi imediat afectaţi de către embargou, aceasta datorându-se faptului că exporturile de produse agricole şi alimentare româneşti în Rusia sunt foarte scăzute. Anul trecut acestea s-au situat în jurul cifrei de 41 milioane euro şi au fost, în cea mai mare parte, cereale. În schimb, producătorii români sunt afectaţi indirect şi într-un mod destul de neplăcut de către dezechilibrele create în mod direct pe pieţele unor ţări din Uniunea Europeană. Până în prezent, în România, sectorul legume-fructe a estimat pierderi de 10 milioane euro, în special pentru castraveţi, ardei, tomate, vinete, morcovi, cartofi, pere, mere, struguri, prune, struguri.
Aşa cum spuneam, producătorii agricoli din state care aveau exporturi masive în Rusia, precum Olanda care exporta fructe şi legume în valoare de 1,5 miliarde euro sau Polonia care exporta de 850 milioane euro în Federaţia Rusă, au în momentul de faţă surplusuri foarte mari şi vor încerca să reorienteze produsele lor pe alte pieţe, inclusiv cea românească. În aceste condiţii, producătorii români se vor confrunta cu o concurenţă puternică din partea celorlalţi producători.

AGERPRES: Producătorii români de legume şi fructe estimau pierderile la 300 milioane de euro, iar Comisia Europeană a aprobat despăgubiri totale de 125 milioane de euro. În acest context, aţi discutat cu producătorii? Aveţi în vedere măsuri pentru susţinerea acestora?
Daniel Constantin: Purtăm un dialog continuu cu producătorii români încă din primele momente ale anunţării embargoului. De asemenea, am fost în contact cu Comisia Europeană încă din prima zi a embargoului şi am primit asigurări că se analizează foarte serios toate posibilităţile de sprijinire a agricultorilor afectaţi de criză. În momentul de faţă s-a aprobat într-adevăr suma de 125 milioane de euro care nu este suficientă, în opinia mea, pentru a despăgubi toţi producătorii europeni. În acest sens, mai multe state membre ale Uniunii Europene şi-au manifestat deja nemulţumirea.
Comisia Europeană a anunţat că va acorda acest sprijin pentru retragerea de pe piaţă a mai multor tipuri de fructe şi legume. Practic, producătorii pot să îşi retragă de pe piaţă produsele care nu se mai pot vinde. În schimb, aceştia vor fi compensaţi financiar pentru pierderile suferite. În data de 5 septembrie, în cadrul Consiliului extraordinar organizat pe această temă, avem speranţa că vom identifica şi alte forme de a nu crea dezechilibre pe piaţa unică. Într-un moment dificil, avem datoria să facem mai mult ca UE pentru a evita tendinţa, de înţeles, a statelor membre de a-şi proteja piaţa şi producătorii autohtoni. Este momentul să arătăm că acţionăm împreună, fiecare cu drepturi egale.

AGERPRES: Mai sunt şi alte sectoare afectate de embargoul rusesc care ar putea primi sprijin?
Daniel Constantin: În momentul de faţă, din punct de vedere al agriculturii şi industriei alimentare, sectorul de legume şi fructe este cel mai puternic afectat. Dacă în perioada următoare va rezulta, din analizele şi discuţiile noastre, un pericol pentru alte sectoare vom lua în consideraţie orice posibilitate de a le ajuta.

AGERPRES: În actualul context, cum mai poate sprijini România producătorii moldoveni de legume şi fructe? Mai pot aceştia miza pe faptul că hipermarketurile de la noi le vor comercializa produsele?
Daniel Constantin: Este de datoria noastră să căutăm metode prin care să îi sprijinim în continuare pe producătorii moldoveni, chiar şi în condiţiile în care şi noi suntem într-o situaţie dificilă. Personal consider că este cu atât mai important să fim uniţi în aceste momente dificile. Trebuie să amintim că Federaţia Rusă a impus mai întâi un embargou pentru Republica Moldova şi ulterior a impus şi embargoul pentru Uniunea Europeană. La momentul instaurării embargoului rusesc faţă de Republica Moldova, am purtat discuţii şi cu Comisia Europeană şi cu state precum Germania şi în felul acesta s-a reuşit să se faciliteze accesul produselor moldoveneşti pe piaţa europeană prin dublarea contingentului vamal prin care legume şi fructe moldoveneşti pot intra în Uniunea Europeană fără taxe vamale.
După cum ştiţi, am iniţiat dialogul dintre producătorii moldoveni de legume şi fructe şi hipermaketurile româneşti pentru a facilita preluarea unei părţi din producţia moldovenească pe piaţa românească. Primul transport de struguri de masă din Republica Moldova a sosit deja în România. Nu vorbim de cantităţi mari, dar este un început concret. În septembrie, vom organiza în curtea Ministerului Agriculturii un târg cu produse din Republica Moldova cu scopul de a promova produsele moldoveneşti.
De asemenea, în perioada următoare, am programat o serie de reuniuni cu domnul Bumacov (Vasile Bumacov - n.r.), ministrul Agriculturii din Republica Moldova, cu care am o relaţie de colaborare excelentă. Ne vom întâlni atât în septembrie, cât şi în octombrie când voi merge la Chişinău împreună cu ministrul Agriculturii şi Alimentaţiei din Germania, pentru a purta o discuţie trilaterală cu domnul Bumacov, astfel încât să găsim noi modalităţi de a sprijini Republica Moldova.

AGERPRES: Spuneaţi, în iunie, că taxa pe stâlp ar putea fi modificată în perioada următoare pentru a se aplica diferit în sectorul agricol. Aţi mai discutat cu ministrul Finanţelor pe această temă? La ce modificări v-aţi gândit şi când ar putea fi ele puse în aplicare? Care au fost efectele aplicării taxei pe stâlp în acest an asupra producătorilor agricoli?
Daniel Constantin: Am afirmat de la bun început că nu consider necesară aplicarea taxei pe stâlp în agricultură, chiar dacă aceasta îi vizează doar pe agenţii economici. Într-adevăr, într-o perioadă de creştere a sectorului agricol orice taxă suplimentară îngreunează şi încetineşte acest proces. Am continuat discuţiile cu Ministrul Finanţelor şi am primit asigurări că se va renunţa la aceasta taxă.

AGERPRES: Care este situaţia producţiei agricole, având în vedere fenomenele meteo din acest an? Credeţi că producţia de panificaţie va fi afectată?
Daniel Constantin: Consider că şi anul acesta vom avea producţii bune. Deja putem spune că la rapiţă avem cea mai bună producţie din istorie, iar istoria ne arată că rapiţa a fost introdusă în cultură în anii ‘70. Asta înseamnă şi o creştere a exporturilor având în vedere că aproximativ 80% din producţie merge la export. La ovăz am obţinut 379.000 tone de pe o suprafaţă de aproximativ 182.000 ha. Dacă nu aveam ploile din iulie, cred că puteam să înregistrăm cea mai mare cantitate de grâu din istorie. Estimările erau de peste 8 milioane tone... S-au obţinut 7,37 milioane tone, ceea ce nu este deloc rău. O cantitate chiar mai mare decât anul 2013, care a fost un an foarte bun. Aşteptăm cu interes să vedem care vor fi rezultatele pentru porumb şi floarea soarelui.
Cel mai important lucru însă este că avem toate premisele ca şi în acest an să exportăm mai multe produse agroalimentare decât importăm. Pe primele cinci luni din 2014 am crescut exporturile la 1,76 miliarde euro, faţă de 1,54 miliarde în aceeaşi perioadă a anului 2013. Ar fi al doilea an consecutiv cu balanţă pozitivă, după 20 de ani în care, din păcate, am avut deficit comercial. AGERPRES /(AS - autor: Cătălina Barbu, editor: Cristina Tatu)