Bucureşti, 12 iul /Agerpres/ - Extinderea UE către regiunea Europei de Sud-Est trebuie să constituie, în continuare, o prioritate pe agenda Uniunii, inclusiv după stabilirea noii configuraţii instituţionale la nivel UE, în procesul de constituire a viitoarei Comisii, precum şi în definirea agendei de priorităţi a Uniunii pentru următorii ani, a susţinut ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, la Dubrovnik, unde a participat pe 11 şi 12 iulie la cea de-a noua ediţie a conferinţei internaţionale Croatia Forum.
Conferinţa din acest an a avut ca temă principală de discuţii procesul de integrare europeană a statelor din Balcanii de Vest, se arată într-un comunicat de presă remis sâmbătă AGERPRES.
La conferinţă au luat parte înalţi oficiali europeni, miniştri de externe din statele membre UE şi din ţările vizate de politica de extindere, alături de invitaţi din China, Japonia, SUA, Noua Zeelandă.
Evenimentul organizat de către guvernul croat a fost structurat pe trei secţiuni de dezbateri ce au tratat subiecte, precum "Integrarea europeană a Balcanilor de Vest: similarităţi şi diferenţe", "Viitorul politicii de extindere a UE" şi "Provocările actuale pentru valorile europene".
Şeful diplomaţiei române a subliniat în context sprijinul României pentru extinderea UE ca politică a Uniunii care a adus beneficii incontestabile atât pentru statele membre şi pentru Uniune în ansamblul său, cât şi pentru noile state ce aderă.
"Extinderea a avut şi va continua să aibă un rol major în afirmarea relevanţei Uniunii Europene ca actor global", a afirmat ministrul Titus Corlăţean.
Totodată, ministrul român al Afacerilor Externe s-a referit la sprijinul activ al României pentru continuarea procesului de extindere în raport cu statele europene care au dorinţa şi capacitatea de a îndeplini condiţiile, principiile şi valorile aflate la baza proiectului european, evidenţiind că România reprezintă un exemplu de succes al politicii de extindere, inclusiv în contextul performanţelor economice înregistrate în ultimii ani.
Şeful diplomaţiei române a arătat, în acest sens, că indicatorii macroeconomici ai României ilustrează o creştere economică sustenabilă şi îndeplinirea criteriilor europene de disciplină financiară. El a susţinut necesitatea consolidării procesului de integrare europeană, inclusiv prin finalizarea extinderii spaţiului Schengen.
"În contextul avansului pe care l-au înregistrat în Europa tendinţele eurofobe şi eurosceptice este necesară promovarea la nivel politic a unui mesaj pozitiv, coerent şi constructiv cu privire la rolul procesului de extindere şi beneficiile acestuia", a afirmat Titus Corlăţean.
Ministrul Titus Corlăţean a subliniat, totodată, necesitatea afirmării mai pregnante a sprijinului Uniunii pentru perspectiva europeană a partenerilor săi estici, precum Republica Moldova, care au dovedit angajament constant şi obţin rezultate convingătoare pe calea reformelor.
"Republica Moldova a intrat într-o nouă etapă a relaţiilor sale cu Uniunea Europeană, prin recenta semnare a Acordului de asociere şi a Acordului cuprinzător şi aprofundat de liber schimb, documente ale căror prevederi reprezintă în proporţie de 75 % acquis comunitar", a mai spus Corlăţean.
De asemenea, ministrul român a menţionat proiectele din mandatul Preşedinţiei române în exerciţiu a "The South-East European Cooperation Process" (SEECP) - iunie 2013-iunie 2014, având ca principal scop sincronizarea iniţiativelor de cooperare din cadrul acestui proces cu eforturile statelor din regiunea Europei de Sud-Est, de îndeplinire a standardelor şi obiectivelor de integrare europeană şi euroatlantică. În context, a prezentat activităţile organizate de Preşedinţia română în exerciţiu a SEECP, cu accent pe extinderea cooperării şi schimbul de experienţă cu statele din regiune în domeniile combaterii corupţiei, reformei sistemului judiciar, cooperării în domeniul afacerilor interne.
Ministrul Titus Corlăţean a arătat că, pe durata Preşedinţiei române a SEECP, acest proces a contribuit substanţial la avansarea agendei de extindere prin dezvoltarea cooperării regionale şi consolidarea caracterului inclusiv al SEECP, prin crearea unui cadru care permite participarea Priştinei la activităţile organizaţiei.
De asemenea, Preşedinţia română a SEECP a solicitat şi obţinut în premieră din partea membrilor SEECP, atât membri ai UE, cât şi a celorlalţi participanţi la proces, mandatul clar de a susţine, la Consiliul Afaceri Externe şi la Consiliul Afaceri Generale, acordarea statutului de candidat la UE Albaniei, contribuind astfel nemijlocit la decizia pozitivă adoptată la nivel european în iunie 2014. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Tudorache, editor: Cristian Anghelache)