Târgu Mureş, 4 iun /Agerpres/ - România este o ţară cu un imens potenţial neexploatat, a cărei imagine se impune să fie ameliorată din interior şi al cărei sistem birocratic excesiv are nevoie de o sistematizare pentru a avea o administraţie eficientă, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ambasadorul Confederaţiei Elveţiene la Bucureşti, Jean-Hubert Lebet.
Ambasadorul recomandă investitorilor elveţieni să vină în România, întrucât ţara noastră are un potenţial de productivitate considerabil, în care există un context general favorabil investiţiilor.
AGERPRES: De la venirea dumneavoastră în România s-a constatat o dinamică pozitivă a relaţiei româno-elveţiene în multiple domenii, precum şi o revigorare a dialogului politic bilateral la nivel înalt. Care este explicaţia acestei noi abordări?
Jean-Hubert Lebet: Am beneficiat de câteva circumstanţe speciale, deoarece în această perioadă am celebrat centenarul relaţiilor bilaterale dintre România şi Elveţia, am celebrat, de asemenea, a 20-a aniversare a Festivalului de la Sighişoara (Academia Sighişoara, finanţată de statul elveţian, n.r.), precum şi faptul că Şcoala de Constructori de Orgi de la Hărman (Şcoala Postliceală de Constructori-Restauratori de Orgi şi Tâmplari Artizani de la Hărman, judeţul Braşov, n.r.) a împlinit zece ani. De asemenea, de la numirea mea, au fost semnate numeroase acorduri pentru implementarea proiectelor finanţate în cadrul Programului de Cooperare Elveţiano-Român.
AGERPRES: Elveţia este unul dintre principalii parteneri economici ai României, anul trecut s-a situat pe locul 9 în clasamentul investitorilor străini în România, în scădere cu un loc faţă de anul 2012. Întrucât România, pentru prima dată după 2008, a primit un calificativ din categoria recomandată pentru investiţii, veţi recomanda investitorilor din ţara dumneavoastră cu mai multă încredere această piaţă?
Jean-Hubert Lebet: Recomandăm investitorilor elveţieni să vină în România deoarece este o ţară cu un potenţial extraordinar. Desigur există probleme în ceea ce priveşte infrastructura, energia, birocraţia excesivă, dar tocmai în aceste domenii cred că putem veni cu expertiza noastră şi cu suportul financiar. România beneficiază de fonduri europene care, din nefericire, nu sunt utilizate la maxim, dar există un context general pe care noi îl considerăm favorabil investiţiilor. Pentru investitori faptul că România beneficiază de sprijin financiar european în domenii precum agricultura, industria, schimburile culturale sunt foarte importante.
România este o ţară cu un imens potenţial neexploatat încă, a cărei imagine necesită a fi ameliorată din interior. Una dintre cele mai serioase probleme ale României o reprezintă sistemul birocratic excesiv. România are un potenţial de productivitate considerabil. Este nevoie de o muncă asiduă, de o sistematizare, raţionalizare şi o simplificare a procedurilor, ceea ce ar duce la o eficientizare a administraţiei, care astfel va reuşi să vină în sprijinul investitorului. Pentru început, ar trebui să se realizeze o simplificare drastică nu doar a normelor legale, ci şi a regulilor de punere în aplicare a acestora, apoi acei angajaţi ai statului care se dovedesc a fi eficienţi şi corecţi trebuie încurajaţi şi stimulaţi, iar în al treilea rând trebuie clarificate atribuţiile fiecărui funcţionar în parte. De prea multe ori un funcţionar a fost ţinut personal responsabil de o decizie luată, ceea ce generează teama acelui funcţionar de a acţiona.
AGERPRES: Ar putea afecta conflictul din Ucraina încrederea investitorilor elveţieni în economia românească, având în vedere vecinătatea României cu această ţară?
Jean-Hubert Lebet: Conflictul din Ucraina nu afectează doar România, criza din Ucraina desigur afectează raporturile strategice, economice şi geopolitice din Europa de Est, dar încă nu s-au văzut efectele acesteia. Nu am văzut vreo modificare a atitudinii investitorilor datorată acestei crize în sensul scăderii interesului faţă de România, deoarece ştim că România este protejată de NATO şi de statutul de ţară membră a Uniunii Europene.
AGERPRES: Cetăţenii Elveţiei au decis prin referendum stabilirea unei limite a imigraţiei inclusiv dinspre statele membre ale Uniunii Europene. Ce soluţii au fost identificate pentru a se evita o eventuală afectare a drepturilor şi intereselor cetăţenilor, având în vedere importanţa principiului liberei circulaţii a persoanelor, asumat de Elveţia în acordurile încheiate cu Uniunea Europeană?
Jean-Hubert Lebet: Cel mai important este faptul că iniţiativa prevede un termen de 3 ani pentru a se negocia o serie de soluţii acceptabile cu UE. Deocamdată rămâne în vigoare sistemul care a funcţionat până acum, dar este evident că această problematică este una complexă, este o problematică generală la nivelul Europei şi ne preocupă găsirea unor soluţii.
AGERPRES: Cum apreciaţi colaborarea cu statul român în domeniul implementării programelor finanţate prin contribuţie elveţiană, cum este, spre exemplu, Acordul pentru programul de cooperare româno-elveţian, prin care s-a pus la dispoziţia României o finanţare nerambursabilă de 181 milioane franci elveţieni?
Jean-Hubert Lebet: Colaborarea se desfăşoară în condiţii foarte bune şi asta pentru că am identificat împreună parteneri foarte buni în România, care ne-au propus proiecte viabile, iar ceea ce facem noi din partea elveţiană este să urmărim foarte atent implementarea acestor proiecte. Există un dialog permanent cu partenerii noştri pentru a găsi soluţiile optime de aducere la îndeplinire a acestor proiecte. Graţie acestui dialog, parteneriatul se desfăşoară în condiţii foarte bune.
AGERPRES: Spuneaţi, la un moment dat, că perspectivele pentru ca Elveţia să acorde în continuare României asistenţă financiară nerambursabilă sunt bune. Ce anume se are în vedere?
Jean-Hubert Lebet: Elveţia ar putea acorda în continuare asistenţă financiară României, dar, în acest moment, datorită votului din 9 februarie, procedurile sunt suspendate. În momentul în care se vor găsi soluţiile în această chestiune cu siguranţă că vom găsi noi oportunităţi şi noi modele de acordare a acestei asistenţe financiare elveţiene.
AGERPRES: După venirea dumneavoastră în România aţi subliniat necesitatea unui demers coerent şi eficient de promovare a imaginii ţării noastre în străinătate, cu implicarea activă a mass-media şi a diplomaţiei din România. Aţi constatat o îmbunătăţire în această direcţie?
Jean-Hubert Lebet: Nu am cunoştinţă de o strategie amplă de comunicare a Guvernului român pentru reabilitarea imaginii României în străinătate. România este o ţară extraordinară, dar care, din păcate, nu se bucură de o foarte bună imagine în străinătate. Acest lucru reprezintă un mare handicap atunci când vorbim de exportarea produselor româneşti, de atragerea turiştilor, dar şi în ceea ce priveşte activitatea diplomatică în afara ţării. Ar trebui o campanie mediatică foarte bine realizată, o campanie care să se desfăşoare pe o perioadă mai lungă de timp, coerent construită, care să aibă la bază o strategie finanţată de Guvernul român şi care ar putea rezolva multe probleme. De exemplu, campania făcută de cei de la Adevărul în Marea Britanie a fost foarte bine făcută, dar aceea a fost o campanie realizată într-o singură ţară şi cu mijloace modeste.
Eu cred şi în diplomaţia vinului, atunci când oamenii descoperă vinurile româneşti sunt uluiţi de calitatea acestora. Toţi cei care fac efortul de a veni în România descoperă o ţară superbă, un cadru natural extraordinar, oameni primitori, vinuri foarte bune, un mediu cultural de bună calitate. Românii din străinătate ar trebui să contribuie la o mai bună promovare a ţării lor.
AGERPRES: Anul trecut aţi organizat recepţia de Ziua Naţională a Elveţiei la Sighişoara, la începutul ediţiei a XX-a a Academiei Sighişoara. Ce însemnătate are pentru dumneavoastră această manifestare culturală?
Jean-Hubert Lebet: Ca orice diplomat, sunt un susţinător al culturii şi, având prieteni precum maestrul Gavrilovici (Alexandru Gavrilovici, fost prim concert-maestru al Orchestrei Simfonice din Berna şi unul dintre întemeietorii Academiei Sighişoara, n.r.) care face o muncă extraordinară, sunt şi motivat să susţin şi să promovez astfel de acţiuni. Proiectul de la Sighişoara (Academia Sighişoara - n.r.) este unul excelent, pentru că are la bază relaţionarea între oameni.
Românii şi elveţienii au găsit prin acest proiect platforma comună prin care reuşesc să promoveze cultura. Este o poveste personală, frumoasă, a maestrului Gavrilovici, care a învăţat meserie aici, în România, a exersat-o în Elveţia, pentru a reveni apoi în ţara sa natală pentru a-i susţine şi pe alţii în studiile lor. Aceasta este frumuseţea acestui proiect, este ceea ce ne-a determinat să-l sprijinim, întâi Ambasada, apoi companiile elveţiene şi în cele din urmă Contribuţia elveţiană, ceea ce a făcut ca proiectul să aibă o viaţă atât de lungă. Este, alături de alte două-trei proiecte elveţiene, unul dintre exemplele de bună practică şi de durabilitate. Este important să găsim soluţiile pentru ca odată cu schimbarea generaţiilor astfel de proiecte să continue. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Georgiana Tănăsescu)
Ambasadorul recomandă investitorilor elveţieni să vină în România, întrucât ţara noastră are un potenţial de productivitate considerabil, în care există un context general favorabil investiţiilor.
AGERPRES: De la venirea dumneavoastră în România s-a constatat o dinamică pozitivă a relaţiei româno-elveţiene în multiple domenii, precum şi o revigorare a dialogului politic bilateral la nivel înalt. Care este explicaţia acestei noi abordări?
Jean-Hubert Lebet: Am beneficiat de câteva circumstanţe speciale, deoarece în această perioadă am celebrat centenarul relaţiilor bilaterale dintre România şi Elveţia, am celebrat, de asemenea, a 20-a aniversare a Festivalului de la Sighişoara (Academia Sighişoara, finanţată de statul elveţian, n.r.), precum şi faptul că Şcoala de Constructori de Orgi de la Hărman (Şcoala Postliceală de Constructori-Restauratori de Orgi şi Tâmplari Artizani de la Hărman, judeţul Braşov, n.r.) a împlinit zece ani. De asemenea, de la numirea mea, au fost semnate numeroase acorduri pentru implementarea proiectelor finanţate în cadrul Programului de Cooperare Elveţiano-Român.
AGERPRES: Elveţia este unul dintre principalii parteneri economici ai României, anul trecut s-a situat pe locul 9 în clasamentul investitorilor străini în România, în scădere cu un loc faţă de anul 2012. Întrucât România, pentru prima dată după 2008, a primit un calificativ din categoria recomandată pentru investiţii, veţi recomanda investitorilor din ţara dumneavoastră cu mai multă încredere această piaţă?
Jean-Hubert Lebet: Recomandăm investitorilor elveţieni să vină în România deoarece este o ţară cu un potenţial extraordinar. Desigur există probleme în ceea ce priveşte infrastructura, energia, birocraţia excesivă, dar tocmai în aceste domenii cred că putem veni cu expertiza noastră şi cu suportul financiar. România beneficiază de fonduri europene care, din nefericire, nu sunt utilizate la maxim, dar există un context general pe care noi îl considerăm favorabil investiţiilor. Pentru investitori faptul că România beneficiază de sprijin financiar european în domenii precum agricultura, industria, schimburile culturale sunt foarte importante.
România este o ţară cu un imens potenţial neexploatat încă, a cărei imagine necesită a fi ameliorată din interior. Una dintre cele mai serioase probleme ale României o reprezintă sistemul birocratic excesiv. România are un potenţial de productivitate considerabil. Este nevoie de o muncă asiduă, de o sistematizare, raţionalizare şi o simplificare a procedurilor, ceea ce ar duce la o eficientizare a administraţiei, care astfel va reuşi să vină în sprijinul investitorului. Pentru început, ar trebui să se realizeze o simplificare drastică nu doar a normelor legale, ci şi a regulilor de punere în aplicare a acestora, apoi acei angajaţi ai statului care se dovedesc a fi eficienţi şi corecţi trebuie încurajaţi şi stimulaţi, iar în al treilea rând trebuie clarificate atribuţiile fiecărui funcţionar în parte. De prea multe ori un funcţionar a fost ţinut personal responsabil de o decizie luată, ceea ce generează teama acelui funcţionar de a acţiona.
AGERPRES: Ar putea afecta conflictul din Ucraina încrederea investitorilor elveţieni în economia românească, având în vedere vecinătatea României cu această ţară?
Jean-Hubert Lebet: Conflictul din Ucraina nu afectează doar România, criza din Ucraina desigur afectează raporturile strategice, economice şi geopolitice din Europa de Est, dar încă nu s-au văzut efectele acesteia. Nu am văzut vreo modificare a atitudinii investitorilor datorată acestei crize în sensul scăderii interesului faţă de România, deoarece ştim că România este protejată de NATO şi de statutul de ţară membră a Uniunii Europene.
AGERPRES: Cetăţenii Elveţiei au decis prin referendum stabilirea unei limite a imigraţiei inclusiv dinspre statele membre ale Uniunii Europene. Ce soluţii au fost identificate pentru a se evita o eventuală afectare a drepturilor şi intereselor cetăţenilor, având în vedere importanţa principiului liberei circulaţii a persoanelor, asumat de Elveţia în acordurile încheiate cu Uniunea Europeană?
Jean-Hubert Lebet: Cel mai important este faptul că iniţiativa prevede un termen de 3 ani pentru a se negocia o serie de soluţii acceptabile cu UE. Deocamdată rămâne în vigoare sistemul care a funcţionat până acum, dar este evident că această problematică este una complexă, este o problematică generală la nivelul Europei şi ne preocupă găsirea unor soluţii.
AGERPRES: Cum apreciaţi colaborarea cu statul român în domeniul implementării programelor finanţate prin contribuţie elveţiană, cum este, spre exemplu, Acordul pentru programul de cooperare româno-elveţian, prin care s-a pus la dispoziţia României o finanţare nerambursabilă de 181 milioane franci elveţieni?
Jean-Hubert Lebet: Colaborarea se desfăşoară în condiţii foarte bune şi asta pentru că am identificat împreună parteneri foarte buni în România, care ne-au propus proiecte viabile, iar ceea ce facem noi din partea elveţiană este să urmărim foarte atent implementarea acestor proiecte. Există un dialog permanent cu partenerii noştri pentru a găsi soluţiile optime de aducere la îndeplinire a acestor proiecte. Graţie acestui dialog, parteneriatul se desfăşoară în condiţii foarte bune.
AGERPRES: Spuneaţi, la un moment dat, că perspectivele pentru ca Elveţia să acorde în continuare României asistenţă financiară nerambursabilă sunt bune. Ce anume se are în vedere?
Jean-Hubert Lebet: Elveţia ar putea acorda în continuare asistenţă financiară României, dar, în acest moment, datorită votului din 9 februarie, procedurile sunt suspendate. În momentul în care se vor găsi soluţiile în această chestiune cu siguranţă că vom găsi noi oportunităţi şi noi modele de acordare a acestei asistenţe financiare elveţiene.
AGERPRES: După venirea dumneavoastră în România aţi subliniat necesitatea unui demers coerent şi eficient de promovare a imaginii ţării noastre în străinătate, cu implicarea activă a mass-media şi a diplomaţiei din România. Aţi constatat o îmbunătăţire în această direcţie?
Jean-Hubert Lebet: Nu am cunoştinţă de o strategie amplă de comunicare a Guvernului român pentru reabilitarea imaginii României în străinătate. România este o ţară extraordinară, dar care, din păcate, nu se bucură de o foarte bună imagine în străinătate. Acest lucru reprezintă un mare handicap atunci când vorbim de exportarea produselor româneşti, de atragerea turiştilor, dar şi în ceea ce priveşte activitatea diplomatică în afara ţării. Ar trebui o campanie mediatică foarte bine realizată, o campanie care să se desfăşoare pe o perioadă mai lungă de timp, coerent construită, care să aibă la bază o strategie finanţată de Guvernul român şi care ar putea rezolva multe probleme. De exemplu, campania făcută de cei de la Adevărul în Marea Britanie a fost foarte bine făcută, dar aceea a fost o campanie realizată într-o singură ţară şi cu mijloace modeste.
Eu cred şi în diplomaţia vinului, atunci când oamenii descoperă vinurile româneşti sunt uluiţi de calitatea acestora. Toţi cei care fac efortul de a veni în România descoperă o ţară superbă, un cadru natural extraordinar, oameni primitori, vinuri foarte bune, un mediu cultural de bună calitate. Românii din străinătate ar trebui să contribuie la o mai bună promovare a ţării lor.
AGERPRES: Anul trecut aţi organizat recepţia de Ziua Naţională a Elveţiei la Sighişoara, la începutul ediţiei a XX-a a Academiei Sighişoara. Ce însemnătate are pentru dumneavoastră această manifestare culturală?
Jean-Hubert Lebet: Ca orice diplomat, sunt un susţinător al culturii şi, având prieteni precum maestrul Gavrilovici (Alexandru Gavrilovici, fost prim concert-maestru al Orchestrei Simfonice din Berna şi unul dintre întemeietorii Academiei Sighişoara, n.r.) care face o muncă extraordinară, sunt şi motivat să susţin şi să promovez astfel de acţiuni. Proiectul de la Sighişoara (Academia Sighişoara - n.r.) este unul excelent, pentru că are la bază relaţionarea între oameni.
Românii şi elveţienii au găsit prin acest proiect platforma comună prin care reuşesc să promoveze cultura. Este o poveste personală, frumoasă, a maestrului Gavrilovici, care a învăţat meserie aici, în România, a exersat-o în Elveţia, pentru a reveni apoi în ţara sa natală pentru a-i susţine şi pe alţii în studiile lor. Aceasta este frumuseţea acestui proiect, este ceea ce ne-a determinat să-l sprijinim, întâi Ambasada, apoi companiile elveţiene şi în cele din urmă Contribuţia elveţiană, ceea ce a făcut ca proiectul să aibă o viaţă atât de lungă. Este, alături de alte două-trei proiecte elveţiene, unul dintre exemplele de bună practică şi de durabilitate. Este important să găsim soluţiile pentru ca odată cu schimbarea generaţiilor astfel de proiecte să continue. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Georgiana Tănăsescu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.