Bucureşti, 27 mai /Agerpres/ - Ambasadorul Republicii Serbia în România, Branko Brankovic, vorbeşte, într-un interviu acordat AGERPRES, despre situaţia românilor din Serbia, evoluţiile din Ucraina, dar şi despre poziţia Belgradului faţă de subiectul Kosovo în contextul aspiraţiilor Serbiei de a adera la Uniunea Europeană.
În ceea ce priveşte comunităţile de români din Serbia, Brankovic admite că, în trecut, Belgradul poate a fost "mai lent" în a merge înainte, dar arată că în ultimii ani autorităţile au făcut multe lucruri în acest sens.

AGERPRES: Ţara dumneavoastră a trecut de curând printr-un val cumplit de inundaţii, cel mai mare din istoria Serbiei. Care este situaţia acum? Care sunt pierderile materiale?
Branko Brankovic: Da, am avut inundaţii cu care nu ne-am mai confruntat în istoria noastră. Unii spun că, de când înregistrăm prognozele meteo, nu am mai avut aşa ceva în ultimii 200 de ani. (...) Pagubele sunt, aşa cum le-a numit Guvernul, catastrofale. Vă voi oferi câteva detalii, care nu sunt finale. Din datele din urmă cu două-trei zile, avem în continuare aproximativ 19.000 de persoane fără curent electric. Avem în continuare 31.000 de persoane dislocate. Avem aproximativ 3.500 km de drumuri distruse (...), aproximativ 30 de poduri distruse în totalitate şi aproximativ 50 de poduri afectate puternic.

AGERPRES: În România, când au loc inundaţii, mass-media îi acuză pe politicieni că nu au luat măsuri înainte, iar politicienii spun că nu te poţi lupta cu natura. Cât a fost de vină natura şi cât sunt de vină autorităţile?
Branko Brankovic: În Serbia, nu dăm vina pe politicieni. Nu dăm vina pe nimeni. Nici măcar pe Dumnezeu. Dăm vina pe natură, însă, împotriva naturii nu te poţi lupta. Singurul lucru pe care îl putem face cu natura este ca, la nivel global, să luăm măsuri în legătură cu schimbările climatice. Sper că ne vom trezi şi că vom începe să ne gândim mai serios la ce facem atunci când afectăm echilibrul naturii.

AGERPRES: Care este poziţia Serbiei faţă de evoluţiile din Ucraina, faţă de focarul de instabilitate de acolo?
Branko Brankovic: Noi considerăm că, indiferent ce se va întâmpla în Ucraina, nu ar trebui să se ajungă la război civil. Deoarece noi, în Serbia şi în fostele republici ale Iugoslaviei, ştim ce înseamnă acest lucru. Războiul civil este cel mai rău război din lume. Şi nu ne dorim ca vreo ţară sau vreun popor să experimenteze aşa ceva. Facem apel la toate părţile din Ucraina să se aşeze la masa discuţiilor, să se calmeze şi să încerce să găsească cea mai bună soluţie posibilă pentru oamenii din Ucraina. Sperăm sincer că se va întâmpla acest lucru şi le urăm tot ce e mai bun.

AGERPRES: Cum vede Serbia rezultatele referendumului din Crimeea?
Branko Brankovic: Este o chestiune internă a celor care au avut referendumul. Nu este ceva la care noi să comentăm. Îmi doresc - şi aş dori să luaţi notă de acest lucru - cerem şi respectăm integritatea teritorială a tuturor ţărilor. În ceea ce priveşte Serbia, avem interesul nostru naţional şi trebuie să-l urmăm.

AGERPRES: Au apărut foarte multe comparaţii, atât la nivel politic, cât şi în media internaţională, între situaţia din Crimeea şi cea din Kosovo şi între atitudinea diferită a Occidentului şi SUA faţă de această situaţie. Se poate face o comparaţie?
Branko Brankovic: Nu, nu pot fi comparate cele două lucruri, sunt absolut diferite. În ceea ce priveşte afirmaţiile unor ţări europene şi ale SUA, vedem că respectivele ţări au influenţat într-un fel ceea ce se întâmplă în Ucraina, inclusiv în Crimeea, şi depinde de ele să încerce să găsească o rezolvare. Prin urmare, nu avem nimic de-a face cu acest lucru.

AGERPRES: Cum apreciaţi rolul Uniunii Europene în rezolvarea problemei din Kosovo? Vedeţi UE ca pe un mediator în această problemă?
Branko Brankovic: În primul rând, trebuie să înţelegeţi că, pentru noi, Kosovo este o parte a Serbiei. Nu vom recunoaşte niciodată independenţa Kosovo, care, din punct de vedere istoric, ne aparţine şi care a fost mereu o parte a Serbiei. În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, apreciem că au organizat la Bruxelles contactul dintre Belgrad şi Pristina. Ce facem la Bruxelles? Încercăm să facem astfel încât oamenii din Kosovo să locuiască împreună în pace, securitate şi dezvoltare economică. Aceasta este cea mai importantă parte. Dacă UE ne va ajuta în acest sens, vom fi foarte recunoscători. Dar acesta este singurul motiv pentru care am început să avem contacte între Belgrad şi Pristina. Dar, încă o dată, Uniunea Europeană poate face multe, în sens pozitiv. Şi sperăm că vor face acest lucru deoarece, aşa cum ştiţi, am început deja discuţiile cu UE privind aderarea noastră la Uniune. Am făcut tot ce am putut până acum. Discuţiile dintre Belgrad şi Pristina sunt foarte importante, aşa cum am spus, pentru ca oamenii de acolo să trăiască împreună în pace, securitate şi dezvoltare economică. Şi, ca să repet, nu vom recunoaşte niciodată independenţa Kosovo.

AGERPRES: Foarte mulţi politicieni din toată Europa, chiar şi din Rusia, consideră că Serbia nu poate adera la UE fără o recunoaştere a statului Kosovo. Vi se pare plauzibilă o astfel de poziţie?
Branko Brankovic: În primul rând - am auzit unele dintre ideile de acest fel. Dar nu am auzit niciodată că Rusia a spus acelaşi lucru.

AGERPRES: Rusia făcea referire la NATO.
Branko Brankovic: NATO este altceva. Rusia nu a spus niciodată aşa ceva. Vrem să fim membri ai Uniunii Europene. Avem interese naţionale. Unul dintre interesele naţionale este nerecunoaşterea Kosovo. Vom vedea ce se va întâmpla în câţiva ani. Spre exemplu, personal cred că ar fi util să intrăm în UE aşa cum a fost primit Cipru. Întreaga Serbie, împreună cu Kosovo, ca o singură ţară şi mai târziu vom vedea ce se va întâmpla când vom fi acolo.

AGERPRES: Întorcându-mă puţin la situaţia din Ucraina. Credeţi că există un risc de contagiune a instabilităţii politice de acolo şi nu numai în regiunea noastră?
Branko Brankovic: Nu există niciun loc din Europa şi din lume, dar din Europa în special, unde să existe ceva ca în Ucraina şi să nu afecteze întreaga regiune. Indiferent dacă vrem sau nu, ceea ce se întâmplă în Ucraina afectează economic, politic şi social întreaga regiune. De aceea am spus că vrem ca situaţia din Ucraina să se calmeze, ca poporul ucrainean să se aşeze împreună la masa negocierilor, să discute şi să vină cu o posibilă soluţie, indiferent ce vor dori ei, să nu fie impus din afară.

AGERPRES: Când spuneţi să nu fie impus din afară vă referiţi la ambele părţi, şi la Rusia, şi la Occident?
Branko Brankovic: Când spun din afară, totul este acoperit.

AGERPRES: Un alt subiect pe care aş dori să-l discutăm este legat de situaţia românilor din Serbia. În august, preşedintele României, Traian Băsescu, s-a declarat nemulţumit de rezultatele Protocolului dintre România şi Serbia pe acest subiect şi spunea că s-au făcut paşi minimali pentru a rezolva această problemă. De asemenea, anul acesta în martie, reprezentanţii românilor din Serbia spuneau, şi aici folosesc cuvintele lor, că 'există o politică de asimilare agresivă' a românilor din Serbia.
Branko Brankovic: În primul rând şi cel mai important, ştiţi foarte bine - minoritatea românilor din Serbia se bucură de toate drepturile în concordanţă cu toate convenţiile internaţionale, de la Consiliul Europei, Naţiunile Unite etc. Până acum, nu au avut nicio problemă. (...) Noi nu o considerăm o problemă. De ce? Deoarece noi avem o minoritate numită vlahă. Conform Constituţiei noastre, orice persoană din Serbia are dreptul să-şi spună cum vrea. Prin urmare, în partea estică a Serbiei, avem peste 40.000 de persoane care îşi spun vlahi. Unii dintre vlahi, 2-3.000, au spus că sunt români. Aşa să fie. Nu putem spune că o anumită persoană trebuie să aibă o naţionalitate anume. Ideea e că fiecare are libertatea de a spune ce este. (...) Faptul că avem minoritatea vlahilor în Serbia este ceva ce apare în întreaga lume (n.r. minoritate). (...) Când am avut discuţii aici despre acest subiect, le-am propus unor oficiali din România: "Spuneţi-mi, vă rog, cum vedeţi rezolvată această 'problemă' a vlahilor, cu condiţia să nu încălcăm Constituţia". Nu am primit niciun răspuns, deoarece Constituţia este sacrosantă şi orice persoană din Serbia este liberă să spună că este sârb, albanez, turc, vlah sau oricine altcineva.
Prin urmare, preşedintele Băsescu şi toţi ceilalţi oficiali din România nu sunt surprinşi, deoarece nu este nimic nou ceea ce spunem. Afirmăm acest lucru de mult timp. Cei care spun că sunt vlahi trebuie să-i respectăm, ceea ce este în concordanţă cu convenţiile internaţionale ale Consiliului Europei şi Naţiunilor Unite. Şi, în Consiliul European şi chiar în Uniunea Europeană, avem sprijin deplin pentru o astfel de abordare.

AGERPRES: Şi totuşi cum explicaţi plângerile reprezentanţilor românilor de acolo?
Branko Brankovic: Dacă vorbim despre estul Serbiei, cei 2-3.000 de vlahi care spun că sunt români se bucură, ca toţi românii, de tot felul de drepturi. Plângerile ar putea viza folosirea limbii române, televiziunea etc. Poate că în trecut am fost puţin lenţi în a merge înainte, dar, credeţi-mă, în ultimii ani am făcut multe lucruri. Dacă veţi cere detalii, veţi vedea că avem televiziune română, şcoli româneşti, încurajăm oamenii să înveţe română, nu doar românii, dar şi sârbii şi ceilalţi. Prin urmare, în ceea ce priveşte acest lucru, nu văd nicio problemă. Vom vedea de ce se plâng. Dar trebuie să ştiţi un lucru: avem o lege care spune că pentru a organiza, spre exemplu, un tip de şcoală cu predare în română la o clasă, avem nevoie de cel puţin 15 elevi. Unde există atât de mulţi, există o clasă în română. Dar, acum, mergem şi mai departe, pentru cei care sunt doar 2-3 organizăm cursuri separate, organizăm lecţii separate de limba română, literatură etc. Aşadar, nu consider acest lucru o problemă, deoarece suntem extrem de conştienţi de aceasta şi facem tot ce putem. AGERPRES/(A - autori: Cătălin Alexandru, Ionuţ Mareş, editor: Georgiana Tănăsescu)