Târgu Mureş, 30 apr /Agerpres/ - Vicepreşedintele politic al UDMR, Laszlo Borbely, a declarat miercuri, la Târgu Mureş, că în cadrul discuţiilor purtate în urmă cu o zi cu Hoyt Yee, adjunct al Victoriei Nuland, asistentul secretarului de stat american pentru Europa si Eurasia, a susţinut că dacă România şi Ungaria au fost solidare faţă de revotarea legii limbilor regionale din Ucraina, poate exista şi o solidaritate internă pentru a se discuta această problemă şi în România.
"Am spus ieri (marţi - n.r.), când a fost Hoyt Yee, la Bucureşti, când s-a întrebat de Ucraina, am spus că şi comunitatea maghiară din '90 a ales o cale a dialogului. Noi am fost prezenţi în Parlament, în autorităţile locale şi totdeauna am încercat pe calea dialogului să facem paşi pe calea drepturilor minorităţilor şi acest lucru îl vom face în continuare. Dar m-a bucurat foarte mult acea solidaritate între Ungaria şi România, când au cerut la unison ca Rada din Ucraina (parlamentul de la Kiev - n.r.) să repună pe ordinea de zi şi să revoteze limbile regionale, folosirea limbilor minoritare ca şi limbă regională, care e o lege foarte puternică în acest sens cu dreptul de folosire a limbii. Am spus şi ieri, la această întâlnire, dacă putem fi solidari faţă de comunităţile române şi maghiare din Ucraina, haideţi să discutăm şi să nu refuzăm, de exemplu în Constituţie, când am făcut această propunere, ca în zonele unde sunt comunităţi importante (limba acestora - n.r.) să fie recunoscută ca limbă regională, să putem discuta aceste probleme, prin dialog, prin pârghii parlamentare şi constituţionale. Este un subiect care după campania electorală de ce să nu îl discutăm", a afirmat Laszlo Borbely.
Vicepreşedintele politic al UDMR a spus că limbile minorităţilor pot fi numite fie limbi regionale, fie să figureze ca "mai multe drepturi lingvistice" şi că el a avut iniţiativa aducerii în discuţie a problemei respective în cadrul întrevederii cu Hoyt Yee.
"Eu am spus această problemă. Am spus pentru a accentua că noi, comunitatea maghiară, suntem un factor de stabilitate aici, care a ajutat România când a devenit membră a Uniunii Europene, a sprijinit când a devenit membră NATO şi trebuie să ia în considerare toată lumea că noi avem propuneri raţionale. Iată că în Ucraina a fost o lege de genul acesta şi că a fost sprijinită şi de România şi de Ungaria", a subliniat Laszlo Borbely.
El a afirmat că, până în prezent, România nu a trimis raportul pe care trebuia să îl trimită în octombrie 2013 privind aplicarea Cartei Limbilor Regionale şi Minoritare, în timp ce UDMR a lucrat la un raport paralel în acest sens.
"Noi avem un raport-umbrelă, un fel de shadow raport, care spune foarte clar că e loc de mai bine faţă de angajamentele României din 2007-2008 pe care şi le-a semnat România în mai multe domenii. Şi atunci evident discutăm şi în coaliţie, în ministerele interesate, dar iată că nu trebuie să ne speriem de aceste lucruri care să le discutăm", a precizat politicianul maghiar.
Vicepreşedintele politic al UDMR a spus că în timpul discuţiilor cu Hoyt Yee, la care au participat reprezentanţi ai tuturor partidelor parlamentare, a fost un consens că România sprijină toate acţiunile necesare pentru calmarea tensiunilor din zonă şi că solicită "o mai mare apropiere din partea SUA şi a NATO în legătură cu recalibrarea forţelor".
"Din moment ce am avut 40.000 de soldaţi în diferite teatre de operaţii care sunt foarte bine pregătiţi, putem gândi nu neapărat la o prezenţă mai masivă a trupelor NATO, la exerciţii comune, la a-i sprijini în diferite modalităţi, pentru că România e cea mai expusă ţară - pe lângă ţările baltice şi Polonia -, noi suntem graniţa de est a UE şi NATO. Din acest punct de vedere, am primit confirmarea că în perioada următoare vor fi întâlniri la nivel înalt mai dese, între SUA şi România, şi va trebui analizată această problemă până la Summit-ul NATO din Ţara Galilor, din toamna acestui an, un fel de strategie nouă a NATO în această zonă", a afirmat Laszlo Borbely. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Ştefan Gabrea)