Bruxelles, 2 apr - Corespondentul AGERPRES, Florin Ştefan, transmite: Valorificarea europeană a intereselor României nu poate decât cel mult să întărească ceea ce se realizează acasă, motiv pentru care rezolvarea problemei ţării îşi are cheia în politica internă, a declarat într-un interviu acordat AGERPRES eurodeputatul român de etnie maghiară Laszlo Tokes. Eurodeputatul deplânge faptul că bancheri "care trag la jugul Fondului Monetar Internaţional" iau decizii care vizează ţara şi pe cetăţenii români şi apreciază că alte câteva milioane de români ar putea pleca în străinătate pentru a munci.
Laszlo Tokes, care va candida pe lista partidului ungar FIDESZ la alegerile europene, afirmă că Partidul Popular Maghiar din Transilvania nu porneşte în competiţia electorală din 2014, nedorind să rişte reprezentarea în Parlamentul European a maghiarimii din Transilvania, întrucât apreciază că este aproape imposibil să se realizeze de două ori pragul electoral de 5%. Pe de altă parte, Tokes subliniază că PPMT nu se foloseşte de tema autonomiei doar în campaniile electorale, aşa cum face UDMR, formaţiune pe care o acuză, de altfel, că "face un joc de forţă şi priveşte totul prin prisma unei liste de partid", riscând astfel să nu atingă pragul electoral de minim 5% pentru accederea în Parlamentul European.
Nu în ultimul rând, eurodeputatul recunoaşte că euroscepticismul înfloreşte în Europa şi că pentru această situaţie sunt responsabili şi conducătorii UE care, uneori, în timpul crizei economice, au avut reacţii ezitante şi fără o direcţie clară, părând că stau "invers pe cal".

AGERPRES: Veţi candida pentru un nou mandat de eurodeputat şi din partea cui? Care va fi mesajul dumneavoastră pentru alegători?
Laszlo Tokes: A fi deputat în Parlamentul European înseamnă a servi. Europa unită este un principiu frumos şi nobil, însă înfăptuirea acestui deziderat lasă în urmă neîmpliniri. Ceea ce, însă, e important este că şi noi îi modelăm viitorul. Iată de ce nu este deloc tot una dacă ceea ce va primi atenţia cuvenită va fi regulamentul birocraţilor de la Bruxelles privind încovoierea castraveţilor sau, de exemplu, drepturile minorităţilor. Fiecare al şaptelea cetăţean european aparţine unei minorităţi anume! Cu toate acestea, la Bruxelles nu se înţelege nici măcar diferenţa dintre imigranţi şi comunităţile naţionale autohtone. Tocmai de aceea tind spre a lucra pentru autodeterminarea naţiunii noastre maghiare, candidând pe lista partidului FIDESZ din Ungaria, iar în cadrul acestei activităţi voi lupta în continuare pentru autonomia maghiarimii din Transilvania.

AGERPRES: Aţi criticat recent UDMR pentru că nu doreşte o listă unică pentru maghiarii din Transilvania la alegerile europene şi aţi spus că interesele de partid ale UDMR contează mai mult decât cele naţionale. La ce vă refereaţi concret?
Laszlo Tokes: În 2007 şi în 2009, maghiarimea din Ardeal a reuşit un scor de aproape 9%, procent care a întrecut ponderea noastră pe ţară. Mai întâi competiţia, iar apoi solidaritatea a mobilizat alegătorii noştri. Faţă de acele momente, acum, UDMR face un joc de forţă şi priveşte totul strict prin prisma unei liste de partid. Iar astfel Uniunea riscă să nici nu atingă pragul electoral de minimum 5%, obligatoriu pentru accederea în Parlamentul European. Până acum am avut trei europarlamentari maghiari transilvăneni, însă acum nu se ştie dacă vor mai fi doi. Să renunţi în mod voluntar şi din raţiuni partinice înguste la un loc de parlamentar european, respectiv să rişti reprezentarea maghiarimii în forul legislativ european, e mai mult decât păcat, e o greşeală! Dar fie acest aspect, de acum înainte, responsabilitatea partidului UDMR care a schimbat punctul de vedere european cu optica bucureşteană-dâmboviţeană.

AGERPRES: În timpul mandatului dumneavoastră de europarlamentar cu cine aţi colaborat mai bine, cu colegii maghiari din România sau cu cei din Ungaria?
Laszlo Tokes: Am încercat să găsesc numitor comun cu reprezentanţii ambelor naţiuni. De exemplu, am fost printre primii care au luat cuvântul cu promptitudine pentru apărarea intereselor românilor de pe Valea Timocului.
Ca vicepreşedinte al Parlamentului European, am avut drept sarcină, printre altele, să ţin legătura cu Serbia. În această calitate a mea m-am întâlnit de mai multe ori cu liderii sârbi cărora le-am atras de fiecare dată atenţia nu doar asupra situaţiei maghiarilor din Voivodina, ci şi asupra destinului vitreg al vlahilor (românilor) din zona respectivă. În ceea ce priveşte acest subiect, atât românii, cât şi ungurii au acelaşi ţel: apărarea şi sprijinirea traiului pe pământul natal al celor două comunităţi etnice.
Sau aş putea evoca demersurile de mare succes pe care le-am început împreună cu Ader Janos - preşedintele actual al Ungariei - împotriva mineritului pe bază de cianuri, subiect în legătură cu care Parlamentul European a avut un punct de vedere foarte ferm, că Roşia Montană nu e doar o chestiune economică, ci una cel puţin la fel de mare şi în materie de protecţie a mediului şi de prezervare a moştenirii culturale pentru întregul bazin al Munţilor Carpaţi şi pentru popoarele Europei.

AGERPRES: Aţi avut vreodată de ales între interesele minorităţii maghiare şi cele naţionale? Cum aţi procedat?
Laszlo Tokes: Cele două se exclud doar în capul politicienilor tendenţioşi de la Bucureşti, cei care nu ştiu să gândească decât în termeni exclusivi de stat unitar şi centralizat. Adevăratul interes al României este ca acele comunităţi etnice care trăiesc acolo să se simtă bine pe pământul lor natal, căci diversitatea culturală înseamnă o bogăţie de nemăsurat pentru ţară. Nu e întâmplător că şi sloganul Europei vorbeşte despre acelaşi lucru: "Unitate în diversitate".

AGERPRES: Care consideraţi că a fost cea mai importantă realizare a dumneavoastră în calitate de europarlamentar şi care a fost impactul acesteia asupra vieţii cetăţenilor? Există lucruri pe care vi le reproşaţi sau le consideraţi a fi eşecuri personale?
Laszlo Tokes: Am pomenit deja poziţia noastră cu privire la interzicerea folosirii cianurilor în minerit, dar pentru mine a fost cel puţin la fel de important faptul că, împreună cu colegii mei deputaţi, am reuşit să facem ca Europa să aplice aceeaşi măsură pentru crimele dictaturilor comuniste ca şi pentru cele săvârşite de nazişti. A fost o problemă extrem de dificilă şi continuăm să menţinem sistematic subiectul pe ordinea de zi, deoarece am ajuns în punctul în care, la 25 de ani de la căderea dictaturilor sovietice, stânga europeană încă mai apără ceea ce e de neapărat.
Tot ca reuşită personală aş putea aminti că, în timpul mandatului meu de vicepreşedinte şi pe baza raportului întocmit de mine, s-a reuşit instituţionalizarea dialogului şi colaborării între Parlamentul European şi cultele religioase. Poate nici nu trebuie să spun cât de importantă este arătarea căii, în mod ecumenic, de către diversele religii, într-o lume care şi-a pierdut simţul valorii. Nu în ultimul rând, aş aminti raportul meu despre modernizarea învăţământului superior european, adoptat cu majoritate substanţială de Parlamentul European.

AGERPRES:Aţi avut mai multe intervenţii în Parlamentul European împotriva exploatării miniere de la Roşia Montană, alături de colegi din minoritatea maghiară din România sau de eurodeputaţi unguri. În opinia dumneavoastră există vreo modalitate în care extragerea aurului prin cianurare să se poată face în deplină siguranţă?
Laszlo Tokes: Există nenumărate tehnologii în mineritul aurifer, însă promotorii cianurilor spun că aceasta este cea mai ieftină şi cea mai eficientă metodă. Eu în continuare îmi pun întrebarea: merită să ne distrugem mediul înconjurător şi zestrea culturală pentru un câştig economic pe termen scurt? Aurul nu pleacă de acolo... Pentru extragerea lui din pământ trebuie să fie încercate tehnologii care nu poluează şi care nu pun în pericol viitorul urmaşilor noştri. Sigur, înţelegem că guvernul României are nevoie de bani, căci în ultimele decenii, practic, ţara a fost dusă în faliment. Însă rezolvarea nu poate fi că vindem totul - pământ, aur, forţă de muncă -, ci că ne gestionăm eficient şi în mod responsabil resursele şi banii contribuabililor. Dar, bineînţeles, elita politică din România, cea pentru care corupţia e un exerciţiu de practică guvernamentală, nu poate să înţeleagă aşa ceva.

AGERPRES: Care credeţi că sunt, în ordinea importanţei, criteriile după care poate fi evaluată activitatea unui eurodeputat?
Laszlo Tokes: Parlamentul European este extraordinar de lent. Este nevoie, practic, de o jumătate de mandat pentru ca o iniţiativă legislativă să ajungă să fie adoptată. Este foarte multă muncă de migală care trebuie efectuată, e nevoie de foarte multe sincronizări, ceea ce nici nu e de mirare, căci e nevoie de punerea în acord a intereselor a sute de milioane de oameni, respectiv a nenumărate state, regiuni, popoare şi comunităţi.
Pot fi căutaţi tot felul de indicatori cantitativi - cine şi de câte ori a luat cuvântul, câte rapoarte sau rapoarte din umbră a realizat, ce procent de prezenţă are în reuniunile Parlamentului European, din câte comisii face parte - dar calitatea muncii depuse nu va putea fi niciodată judecată numai pe baza acestor indicatori. Şi nici nu prea văd acea măsură unitară europeană pe baza căreia activitatea europarlamentarului poate fi cântărită; metodele statistice nu sunt adecvate în acest scop. Membrii veterani ai Parlamentului European formulează subiecte total diferite, statele central-europene fac o politică ce urmăreşte o altă linie de interese şi, la fel, alte scopuri au reprezentanţii ţărilor recent aderate la Uniunea Europeană. Ceea ce e comun: cu toţii ne dorim o Europă în care să se poată trăi. Totodată, şi nu în ultimul rând, e foarte importantă munca de echipă. Activitatea membrilor unor delegaţii naţionale se coagulează, ceea ce creşte şi întăreşte prestigiul, credibilitatea şi capacitatea de reprezentare a anumitor state.

AGERPRES: Credeţi că va exista o ascensiune semnificativă a forţelor extremiste şi populiste europene în viitorul PE? Care credeţi că vor fi marile teme de campanie pentru alegerile europene? Vor fi ele diferite în România?
Lszlo Tokes: Este foarte adevărat că euroscepticismul înfloreşte. Pentru această situaţie responsabili sunt şi conducătorii Uniunii Europene, căci au avut reacţii ezitante, fără o direcţie clară în timpul crizei economico-financiare şi, uneori, stăteau invers pe cal. De parcă nu Uniunea Europeană ar fi pentru noi, ci noi am fi pentru Bruxelles. Alegătorii simt asta. Din acest punct de vedere, un exemplu grăitor este criza din Ucraina; trebuie făcut ceva cu tendinţele de mare putere ale Rusiei. Iar până acum liderii Uniunii Europene nu au strălucit la acest capitol, de parcă nu ar şti ce fel de Europă ne dorim. Aşadar, simplificând răspunsul: tema principală a campaniei pentru alegerile europene va fi un fel de inventar de probleme la care, în fiecare ţară, candidaţii vor propune soluţii particulare. Însă nu se ştie dacă din această polifonie se va naşte sau nu "Oda Bucuriei', aleasă drept Imn al Uniunii Europene.

AGERPRES: Se va axa campania electorală a Partidului Popular Maghiar din Transilvania pentru alegerile europene pe tema autonomiei Ţinutului Secuiesc? Credeţi că este o temă care ar putea provoca tensiuni?
Laszlo Tokes: Dovedind o autocumpătare înţeleaptă, Partidul Popular Maghiar din Transilvania nu porneşte în competiţia electorală europeană din 2014, nedorind să rişte reprezentarea în Parlamentul European a maghiarimii din Transilvania; aproape că e imposibil să se realizeze de două ori pragul electoral de 5%. Independent de acest aspect, cei de la PPMT lucrează în continuare la autodeterminarea teritorială a secuimii şi la autodeterminarea de vreun fel a Transilvaniei şi a Partium-ului, căci pentru asta a fost întemeiată această unealtă politică. Noi nu ne folosim de tema autonomiei doar în campaniile electorale - aşa cum face UDMR - ci ne croim drumul politic având acest scop în faţă de aproape 25 de ani.

AGERPRES: Ce părere aveţi despre modul în care a decurs cooperarea transfrontalieră cu fonduri europene în exerciţiul financiar 2007-2013?
Laszlo Tokes: Acesta este un domeniu în care ar mai fi foarte multe de făcut. În anii trecuţi s-a putut vedea că judeţele de la frontieră încearcă să elaboreze proiecte inteligente. Însă e foarte greu să planifici pe termen mai lung dacă, aşa cum se întâmplă în România, mai întâi plăteşti către bugetul central cea mai mare parte a taxelor şi impozitelor după care aştepţi ca Bucureştiul, pe baza unor raţiuni politice şi interese particulare, să reîmpartă sumele. Iar aşa cum s-a întâmplat în mod sistematic, judeţele din Ardeal primesc înapoi, de regulă, mai puţin decât sumele plătite către bugetul de stat.
Un alt element obstructiv este corupţia inimaginabil de mare care e prezentă în toată viaţa politică de acasă. Şi să nici nu pomenim de incompetenţa tuturor guvernelor României care, pe cale de consecinţă, nu au reuşit să atragă decât foarte puţini bani europeni. Toate acestea împreună fac în aşa fel încât până şi colaborările transfrontaliere bine gândite să fie faultate. Deci ar fi multe de îmbunătăţit...

AGERPRES: Cum aţi cooperat cu autorităţile române în vederea susţinerii intereselor alegătorilor dumneavoastră în Parlamentul European?
Laszlo Tokes: Cu acele autorităţi române care au avut vreo legătură cu activitatea privind Uniunea Europeană am putut lucra fără niciun fel de probleme. Se spune că peştele de la cap se împute. Degeaba lucrează autorităţile statului, dacă liderii ţării nu sunt capabili să gândească la modul european, dacă guvernul Ponta îşi subordonează forţat instituţiile democratice, dacă principala grijă a legiuitorului de la Bucureşti este "superimunitatea" - adică propria-i întărire -, dacă cuvântul-cheie din rapoartele de ţară aferente României este "corupţia".
Europa nu ne va rezolva problemele. Eventual ne va ajuta să le rezolvăm, dacă are pe cine să ajute. Dar având în vedere că pentru noi 'e bine' ca bancheri care trag la jugul Fondului Monetar Internaţional să ia decizii care vizează ţara şi pe cetăţenii români, acest lucru nu duce la ceva bun. Cel mult, vom fi puşi din nou la colţul ruşinii, iar pe lângă cele 3 milioane de cetăţeni apţi de muncă plecaţi în străinătate, alte milioane îşi vor schimba ţara şi patria. Urmărind toate acestea, rezolvarea problemelor îşi are cheia în politica internă. Valorificarea europeană, respectiv internaţională a intereselor nu poate decât cel mult să întărească sau să tragă înapoi ceea ce săvârşim şi realizăm acasă. Aşadar, împreună cu alegătorii noştri, pentru continuarea schimbării de regim începută în 1989, mai întâi trebuie să facem ordine în propria noastră casă.AGERPRES/(editor: Gabriela Ionescu)