Bucureşti, 18 aprilie - JTI a atras astăzi atenţia asupra extinderii restricţiilor aplicate ţigaretelor şi către alte industrii, în cadrul conferinţei 'Intellectual Property in the Digital Economy for Small and Medium-sized Enterprise', organizată de The World Intellectual Property Organization (WIPO), în colaborare cu Oficiul Român pentru Drepturi de Autor (ORDA), Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) şi Universitatea Româno - Americană din Bucureşti.



'Creşterea abruptă a taxelor, introducerea avertismentelor combinate de sănătate, restricţionarea publicităţii şi a promovării produselor sau pachetele generice, sunt măsuri luate din ce în ce mai mult în considerare şi pentru alte bunuri de consum, cum ar fi: băuturi alcoolice şi răcoritoare, alimente, dar şi pentru telecomunicaţii şi sfera digitală', a declarat Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications JTI Romania, Moldova şi Bulgaria.



Potrivit unui studiu Deloitte din 2012, în ultimii 40 de ani, creşterea taxelor şi restricţiile la publicitate s-au extins de la produsele din tutun la alte bunuri de consum. Spre exemplu, în 2010, Danemarca a majorat cu 25% taxele pentru alimentele şi băuturile 'nesănătoase', iar în 2011, guvernul ungar a introdus o taxă specială pentru alimentele cu conţinut ridicat de grăsime, sare şi zahăr. Şi România se înscrie în această tendinţă, motivată de strategia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), în domeniul bolilor netransmisibile. Recent, a fost depusă la Senat propunerea legislativă privind etichetarea produselor alimentare procesate pentru reducerea riscului de boală cardiovasculară. Pe 9 martie, a fost respinsă de Camera Deputaţilor propunerea legislativă pentru reducerea consumului băuturilor carbogazoase de către minorii cu vârsta de până la 16 ani. Pe 9 februarie, a fost depusă la Senat, propunerea legislativă pentru taxarea poluării produsă de autovehiculele utilizate în România.

La capătul extrem al acestei pante se află introducerea ambalajelor generice. Mai precis, uniformizarea tuturor ambalajelor, ceea ce înseamnă că mărcile înregistrate, logo-urile, culorile şi grafica sunt eliminate, iar numele brandului, scris cu fonturi şi dimensiuni standard, rămâne singurul element permis. Chiar dacă e o măsură extremă, impunerea pachetelor generice, ca în Australia, nu mai este doar o problemă a industriei tutunului, ci poate afecta şi alte categorii de bunuri şi servicii. De precizat că studiile arată că măsuri de acest tip nu scad incidenţa fumatului şi determină creşterea comerţului ilegal cu bunuri contrafăcute. Minuta unor dezbateri ale Senatului australian din octombrie 2015 arată dificultatea de a oferi date relevante pentru sănătatea publică, ca urmare a adoptării pachetelor generice.

'Şi România se înscrie în această tendinţă, de 'demonizare' a anumitor industrii legale, tendinţă care în ceea ce ne priveşte este din ce în ce mai vizibilă, mai ales în ultima perioadă. Refuzul Guvernului de a dialoga, în spiritul transparenţei decizionale, cu producătorii de ţigarete, pentru urgentarea transpunerii Directivei tutunului, precum şi schimbarea arbitrară a textului proiectului de lege după adoptarea în şedinţa de guvern, constituie semnale de alarmă. Mai mult, proiectul transformă Ministerul Sănătăţii în reglementator unic al pieţei ţigaretelor şi lasă acestuia posibilitatea de a introduce prin Ordin de ministru pachetele generice. Chiar şi în ţările în care această măsură extremă a fost introdusă, proiectele au trecut prin Parlament, nefiind eludat procesul legislativ firesc', a adăugat Gilda Lazăr.

Organizaţiile neguvernamentale şi de sănătate publică subliniază, din ce în ce mai des, asemănările dintre tutun, alcool şi produse alimentare, cerând reglementări similare pentru a reduce consumul. Planul OMS pentru prevenţia şi controlul bolilor netransmisibile între 2013 şi 2020 menţionează consumul de tutun, lipsa activităţii fizice, dieta nesănătoasă şi abuzul de alcool, ca fiind cauzele principale ale dezvoltării acestor boli.

În acelaşi timp, apar din ce în ce mai multe articole despre nocivitatea radiaţiilor produse de telefoanele mobile şi pericolele pe care le reprezintă utilizarea în exces a calculatoarelor.

'Ce va urma în viitor? Singura modalitate prin care companiile îşi vor putea diferenţia produsele va fi preţul. Garanţia calităţii, conferită de branduri, va dispărea, produsele interzise vor fi disponibile pe piaţa neagră, iar societatea va fi cuprinsă, ca în perioada prohibiţiei din SUA, de corupţie generalizată. La nivel global, va avea loc o conglomerare de mari corporaţii, dat fiind că vor fi singurele capabile să-şi susţină produsele pe piaţă. O singură bancă universală, un singur furnizor de internet, un motor unic de căutare...? Nu putem spera decât că vom reuşi să apărăm în continuare principiile statului de drept şi ale democraţiei: proprietatea în toate formele ei, inclusiv cea intelectuală, dialogul constructiv al sectorului privat cu administraţia publică, dreptul de a alege, în deplină cunoştinţă de cauză', a concluzionat oficialul JTI.





******************************************





JTI face parte din Grupul Japan Tobacco, unul dintre cei mai mari producători internaţionali de produse din tutun. JTI comercializează mărci renumite pe plan mondial, precum Camel, Winston, Mevius şi LD. Portofoliul companiei include şi mărcile internaţionale Benson & Hedges, Silk Cut, Sobranie şi Glamour. Sediul central al JTI este la Geneva, Elveţia. Compania are circa 26.000 de angajaţi la nivel mondial şi operaţiuni în peste 120 de ţări. Venitul de bază realizat în exerciţiul financiar încheiat la 31 decembrie 2015 a fost de 10,3 miliarde USD. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi www.jti.com



Alice Taudor

Communications Manager

Corporate Affairs & Communications



+40 (21) 204 3328

alice.taudor@jti.com




JT International

9-9A Dimitrie Pompei Blvd., District 2

Bucharest, 020335, Romania

jti.com