Evenimentul a fost organizat de Centrul de Cercetare pentru Politici de Sănătate şi Management din cadrul UMF Tîrgu-Mureş şi Asociaţia Suryam, sub egida ISPOR România, Societatea Română de Farmacoeconomie, Comisia pentru sănătate şi familie din Camera Deputaţilor şi UMF Tîrgu-Mureş.



Conferinţa a găzduit şi un curs preconferinţă, de bostiatistică medicală aplicată în HTA, susţinut de un specialist recunoscut din domeniu, Prof. Dr. Vokó Zoltán, Universitatea Eötvös Lóránd Budapesta - Departamentul de Economie sanitară şi politică sanitară şi Universitatea Semmelweis din Budapesta - Centrul de Perfecţionare în Managementul Serviciilor de Sănătate, precum şi un curs dedicat autorităţilor publice locale privind administrarea şi monitorizarea activităţii spitalelor aflate în subordinea lor.



Ediţia din acest an şi-a dorit să răspundă unor întrebări stringente din sistemul sanitar, legat de descentralizarea spitalelor şi rezultatele ei, controlul eficient al costurilor în sănătate, asigurarea unui nivel de acoperire vaccinală corect, controlul consumului şi rezistenţei la antibiotice, politica predictibilă a medicamentului în România.




Paradoxul din medicina românească



România are nevoie de punerea în aplicare cât mai rapidă a strategiei naţionale de sănătate care să privească sănătatea ca pe o investiţie în viitor. 'Investiţia în sănătate înseamnă investiţia în educaţie pentru sănătate, în resursele umane şi în infrastructura sanitară. Principiile fundamentale pe care se bazează întreaga construcţie ar trebui sa fie medicina bazată pe dovezi şi sănătate în toate politicile iar principalele direcţii de urmat sunt: poziţionarea pacientului în centrul sistemului de sănătate şi informarea sa asupra drepturilor pe care le are şi a serviciilor de care beneficiază pentru ceea ce plăteşte, valorizarea şi salarizarea corespunzătoare a personalului sanitar, direcţionarea corectă a banilor publici în aşa fel încât problemele de sănătate să fie rezolvate cât mai aproape de pacient şi în modul cel mai eficient din punctul de vedere al costurilor şi profesionalizarea şi depolitizarea managementului spitalelor', a declarat conf. dr. Diana Păun, consilier de stat în cadrul Departamentului Sănătate Publică al Administraţiei Prezidenţiale.



Potrivit acesteia, România este într-un paradox, deoarece, deşi pregăteşte cei mai mulţi absolvenţi de medicină, are cei mai puţini medici la mia de locuitori.

Eurobarometrul arată că în România există 248,4 de medici la 100.000 de locuitori, în timp ce în Uniunea Europeană există 346,72 de medici la 100.000 de locuitori. La numărul de asistenţi medicali, situaţia este şi mai gravă, având 580,8 la 100.000 de locuitori faţă de 849,95 — cât este la nivel european.



Sănătatea românească, pe ultimele locuri în UE



Sistemul de sănătate din România se află pe ultimele locuri din UE la aproape toate criteriile, a afirmat europarlamentarul Cristian Buşoi, care a susţinut că cea mai pregnantă problemă dezbătută la nivel european este cea a respectării drepturilor pacienţilor români şi de modul în care ei sunt trataţi în ţara noastră.



'Sistemul de sănătate din România se află pe ultimele locuri din Uniunea Europeană pe aproape toate criteriile. Şi ca investiţii, cheltuială pe cap de locuitor şi ca indicator de sănătate. Cred că cele mai pregnante probleme care sunt discutate la Bruxelles sunt cele legate de drepturile pacienţilor şi de felul în care pacienţii sunt trataţi în sistemul de sănătate din România. Aici sunt asociaţii puternice ale pacienţilor europeni care ridică constant această chestiune, finanţarea scăzută în comparaţie cu alte ţări europene. A treia problemă ar fi accesul mult mai slab la medicamente şi la inovaţii în comparaţie cu pacienţii din alte ţări europene şi, sigur, un lucru foarte important, migraţia medicilor şi a personalului medical în general din România către ţările dezvoltate din vestul Europei', a declarat, Cristian Buşoi.



Preocupare pentru resursa umană



Ministerul Sănătăţii intenţionează să introducă a aasea clasă de salarizare pentru personalul bugetar, acest aspect urmând să conducă la rezolvarea uneia dintre cele mai mari probleme pe care o are România, şi anume migraţia masivă a personalului medical, a anunţat prof. dr. Dorel Săndesc, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii. 'Noi am propus ca în această salarizare să se ţină cont de faptul că pregătirea medicilor este una cu totul specială, în sensul că suntem printre puţinele, dacă nu singura profesie, a cărei durată de pregătire, pentru a avea dreptul de muncă, este semnificativ mai lungă decât alte profesii cu studii superioare. Dacă marea majoritate a studiilor superioare au o durată de 3 ani plus un an, doi de masterat, conform Acordului de la Bologna, profesia de medic înseamnă şase ani de facultate plus obligatoriu o specializare postuniversitară pentru a avea dreptul de muncă. Pentru a putea practica ca medic, în România şi Europa, e nevoie de o pregătire între 10 şi 13 ani, semnificativ mai mare decât celelalte profesii. Pornind de la aceste date tehnice, noi am solicitat să se ţină cont de aceasta pentru ca în nivelul de salarizare, în grila de salarizare, profesia să se regăsească adecvat, fără a afecta, desigur, salarizarea altor domenii', a precizat prof. dr. Dorel Săndesc.

O propunere înaintată de prof. dr. Dorel Săndesc este ca problema resurselor umane din secţiile ATI ale spitalelor publice din România să putea fi rezolvată prin 'schimbarea modului de relaţie cu spitalul'.

'Este vorba de schimbarea modului de relaţie cu spitalele. Pur şi simplu întreruperea relaţiilor ca angajaţi, ca şi bugetari. (...) În statutul nostru de profesie liberală să oferim servicii la tarife decente spitalului public. (...) Este un model din Polonia, care a schimbat radical statutul medicului anestezist şi a determinat întoarcerea lor', a afirmat secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii.



Legat de mult discutata majorare salarială cu 25% personalului din spitalele publice din România, dr. Vasile Ciurchea, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, a afirmat că soluţia găsită este factorul de corecţie. Acest lucru a implicat o evaluare a statelor de plată din fiecare spital în parte. a anunţat dr. Vasile Ciurchea, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. 'Ordonanţa spune că trebuie să ne raportăm la cuantumul venitului din luna septembrie şi atunci am cerut statul de plată, stat de plată însemnând număr de personal şi sumă alocată personalului şi am calculat acel 25% plus. Un spital are mai multe forme de finanţare şi procentele serviciilor acordate, fie în internarea de zi, fie în internarea de lungă durată sau în ambulatoriu, ele sunt diferite şi a trebuit să calculăm pentru fiecare grupă în parte şi să ajungem la acel 25%. Am privit venitul spitalului în integralitatea lui (...) Vine o componentă parţială pentru fiecare categorie în parte: internare de zi, internare de lungă durată, etc ', a afirmat preşedintele CNAS. Acesta a mai subliniat că 'va exista un act adiţional la contract şi suma absolută se va şti în momentul în care plătim pentru că depinde de valoarea fiecărui spital'.




Accent pe managementul calităţii serviciilor medicale



Începând cu luna octombrie, spitalelor care vor intra în evaluare pentru acreditarea activităţii li se vor aplica standardele revizuite, din care au fost excluşi circa 700 de indicatori, care au fost consideraţi nerelevanţi. Motivul revizuirii standardelor de acreditare a spitalelor a fost generat de faptul că un număr foarte mare de indicatori care au fost utilizaşi până acum în evaluare s-au dovedit a fi nerelevanţi şi au distorsionat rezultatul real.'Aceste standarde pe care noi le-am aplicat până acum au o serie întreagă de deficienţe, încât la ora actuală spitalele care sunt acreditate, cam o sută şi ceva, au un procentaj de conformitate între 80 şi 95%. Acest lucru este greu de crezut, pentru că, dacă ne uităm la imaginea pe care o au spitalele la nivel public şi chiar la nivelul profesioniştilor, nu corespunde cu această măsurătoare pe care noi am făcut-o. O analiză pe care am făcut-o în ultima perioadă ne-a arătat faptul că un număr foarte mare de indicatori pe care noi i-am utilizat în evaluare, până acum, sunt nerelevanţi şi atunci când raportezi neconformităţile la un număr foarte mare de indicatori care nu sunt relevanţi şi care sunt uşor de îndeplinit, măcar formal, atunci sigur că iese un grad mare de neconformitate. Ca urmare, noi am revizuit aceste standarde şi aplicăm standardele revizuite, din care am exclus vreo 700 de indicatori nerelevanţi. Aveam indicatori a căror interpretare era discutabilă, adică acelaşi indicator văzut de doi evaluatori diferiţi putea fi interpretat diferit', a precizat dr. Vasile Cepoi, preşedintele Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate (ANMCS).



Calitatea serviciilor medicale va fi urmărită şi la medicul de familie, deoarece este nevoie de standarde de calitate la medicii de familie pentru a reveni la medicina omului sănătos. 'Cunoaşterea expunerii pacienţilor la factori de risc, monitorizarea acestor factori de risc asupra organismului şi apariţia primelor semne biologice care arată că a apărut boala să fie văzute din timp, să se acţioneze asupra factorului de progresie, să se prevină apariţia bolii şi aşa mai departe. Aceasta este componenta principală care s-a pierdut, asta trebuie să facă medicul de familie. Medicul de familie care scrie o trimitere, dă o reţetă nu mai este medic de familie', a susţinut dr. Cepoi. Dar pentru ca aceste standarde să poată fi realizate ar trebui ca politica Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate să fie schimbată. 'Casa de Asigurări va trebui să îşi schimbe politica, CAS trebuie să plătească pe serviciu, pe rezultat. Ai descoperit un cancer din cele cinci care pot fi descoperite în stadiul tratabil, îţi dau o sumă motivantă ca să îl descoperi şi pe al doilea. Nici măcar programele de screening nu vor rezolva această problemă. Dacă interesul medicului de familie nu va fi motivat în acest sens, nu va fi determinat să acţioneze în acest sens, atunci nu vom obţine rezultate. În politica de sănătate trebuie să merg pe rezultat', a mai spus dr. Vasile Cepoi.



Finanţarea spitalelor bazată pe măsurători de costuri



În România, finanţarea spitalelor nu se bazează pe măsurători de costuri, tarifele din spitale nu au legătură cu costurile reale, iar formulele de calcul practicate distorsionează şi mai mult sistemul de plată.



'Regulile şi tarifele au fost stabilite din burtă, mai pe româneşte, pentru că nu s-au făcut măsurători de costuri. Doar prin noroc şi la nimereală se corelează cu costul real al furnizorului. La toate aceste tarife şi reguli se adaugă tarife şi reguli inventate, care nu prea au legătură cu actul medical şi cu sistemul de plată şi distorsionează şi mai mult sistemul de plată. În aceste condiţii, spitalele trebuie să funcţioneze, iar proprietarii trebuie să le administreze prin echipa de management. Acest lucru face foarte dificilă evaluarea funcţionării spitalului. Datorită faptului că finanţarea nu se bazează pe măsurători de costuri există servicii suprafinanţate, foarte rentabile. Dacă facem astăzi măsurători de costuri în România, la un spital care chiar dacă este înglodat în datorii şi merge foarte prost, o să găsim multe activităţi rentabile, dar pe lângă asta o să găsim şi multe activităţi care sunt pe pierdere', a susţinut dr. Lorenzovici László, preşedintele CNFMS 2015.



Dr. Lorenzovici a precizat că la nivelul Ministerului Sănătăţii este în fază de finalizare un proiect de măsurare de costuri, finanţat din fonduri europene. 'Am câştigat o licitaţie pe măsurare de costuri şi deja Ministerul Sănătăţii are o bază de date de 500.000 de cazuri cu costuri măsurate. Asta înseamnă că se deschid premisele pentru îmbunătăţirea bazelor de date, care va face multă ordine în sistem dacă se duce la bun sfârşit. Deşi proiectul iniţial avea ca obiectiv să se măsoare costurile la 20% dintre patologiile cele mai frecvente, s-au măsurat cu exactitate cam 97% din patologia din România. Dacă acest lucru se pune în practică şi ar trebui să fie pus în practică de anul viitor, sistemul de plată ar vira într-o zonă mult mai echitabilă. Nu va fi perfect din mai multe motive, dar trebuie să vă gândiţi că pornind pe o scală de la 0 la 10 pornim de la 1 şi am ajunge undeva la 8', a precizat acesta.



Totodată s-a subliniat ideea că pe toate palierele sistemului sanitar trebuie demarate măsurători de costuri şi, pas cu pas, să fie corelate regulile de finanţare şi tarifele cu costurile existente din România.

În România, în medie 7% din cazurile care ajung să fie internate ar putea fi tratate în afara spitalului, susţine prof. dr. Cristian Vlădescu, directorul general al Şcolii Naţionale de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar, precizând că ţara noastră are 7% spitalizare evitabilă faţă de o medie de 3% în Franţa. 'Există un indicator care se numeşte indicatorul privind spitalizarea evitabilă, adică, astfel spus, uitându-te la ce anume se spitalizează în România, ce anume boli sunt internate ca să fie mai simplu şi având o listă de boli care sunt considerate în Eurpa de Vest, SUA, Canada boli care pot fi tratate în afara spitalului sau boli care dacă ar fi fost tratate adecvat în afara spitalului nu ar fi dus la internare. Din acest indicator putem afla multe informaţii despre funcţionarea sistemului santitar de la noi. Este pentru prima dată când s-a calculat acest indicator în România şi l-am calculat în comparaţie cu alte ţări şi oraşe. De exemplu, hipertensiunea arterială în mod normal nu ar trebui să ajungă ca diagnostic simplu să fie tratat prin internarea în spitale, ar trebui să fie rezolvată la niveluri prespitaliceşti'.







Fenomenul finanţărilor mascate pentru CPU

Dr. Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne şi fondator SMURD, a afirmat că există un fenomen prin care managerii de spitale, din unele judeţe ale ţării, au găsit o modalitate de a primi bani în plus de la Casa de Asigurări de Sănătate pentru cheltuielile din Centrele de Primiri Urgenţe, acestea fiind însă 'cheltuieli mascate' ce nu se folosesc 'pentru urgenţă ci pentru restul spitalului'.

'Ce fenomen avem astăzi? Am fost bucuros la rectificare de buget pentru că s-au dat bani în plus ca să preluăm din compartimentele de primiri urgenţă din oraşele mici, care sunt 63 la număr înregistrate la Ministerul Sănătăţii. Şi am hotărât să luăm 10. Toţi trebuie preluaţi, în final. Am avut o surpriză la care ne aşteptam: unii manageri nu vor. Şi am descoperit că în unele judeţe Casa a început să-i finanţeze pe DRG şi pe internări de zi şi domnii manageri au început să fie foarte mulţumiţi pentru că iau bani mulţi pe internări de zi. Dar singura problemă e că nici măcar nu cheltuiesc pentru urgenţă ci iau pentru restul spitalului. Şi urgenţa rămâne nefinanţată mai departe. Problema noastră este că asta este o cheltuială mascată şi dacă mâine vine cineva şi cere date Casa raportează, noi pe urgenţă la CPU-uri 'uită-te cât plătim' şi o să iasă că, în viitor, Casa o să plătească mai mult decât bugetul de stat, dacă continuă treaba asta', a precizat dr. Arafat.



Fondatorul SMURD susţine că acest fenomen s-a descoperit 'la începuturile ei şi începem să ne luptăm împotriva ei pentru că nu vrem creşteri fictive, nu vrem costuri pentru că managerii au descoperit o metodă prin care să ia bani de la Casă şi în acelaşi timp noi vrem ca banii care ajung la CPU să fie folosiţi pe bolnavii de urgenţă şi să crească calitatea în CPU'.




Centre judeţene de consiliere pentru vaccinare



Înfiinţarea centrelor de consiliere pentru vaccinare este cuprinsă în viitoarea lege a vaccinării, a precizat prof. dr. Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie. De asemenea, se doreşte ca statul să suporte cheltuielile în cazul în care apar reacţii adverse la un vaccin. 'Proiectul propune constituirea la nivel naţional a unui stoc de vaccin tampon adică o cantitate care să asigure necesarul pentru cel puţin un an de zile şi care să fie permanent disponibil. Trebuie să existe centre judeţene de consiliere pentru vaccinare iar la nivelul fiecărui judeţ şi la nivel naţional vor exista grupuri tehnice multidisciplinare care să coordoneze acest domeniu delicat. Mai mult decât atât proiectul propune sumarea de către autorităţi a tuturor costurilor şi eventuala compesaţie financiară dacă cumva apare vreo reacţie adversă la un vaccin', a explicat prof. dr. Alexandru Rafila.

Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie a vorbit şi de rezistenţa bacteriilor la antibiotice, în acest sens România situându-se în topul european. 'Rezistenţa la antibiotice este a şaptea ameninţare la adresa omenirii. Noi ne găsim într-o zonă care are două probleme: consumă mult prea multe antibiotice, deci ne găsim pe primele locuri alături de Grecia, pe primele locuri în ce priveşte rezistenţa bacteriilor la antibiotice. În general, aceste topuri sunt dominate de România, Grecia, Cipru şi Italia şi mai mult costurile acestui lucru sunt de multe ori foarte importante, cu toate că nu există calcule la nivel naţional (...) Deja suntem contemporani cu momentul în care ne vom întoarce în epoca preantibiotică, în care infecţii curente vor fi produse de microorganisme care nu răspund la niciun tratament cu antibiotic.

Şi o să ne găsim în situaţia dramatică şi va trebui fie să găsim alternative terapeutice, fie să încercăm să descoperim molecule noi de antibiotic. Lucrul acesta nu prea se întâmplă. În ultimii 10 ani, nu prea s-au mai descoperit antibiotice noi pentru că necesită investiţii tot mai mari iar recuperarea acestora este mică tocmai datorită faptului că rezistenţa apare tot mai rapid la antibiotice şi atunci nu facem altceva decât să ne învârtim într-un cerc vicios', a arătat Alexandru Rafila.



Politică predictibilă în domeniul medicamentului

Preşedintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaţilor, conf. dr. Florin Buicu, a anunţat că de Comisia de Sănătate 'a trecut o formă care calculează clawback-ul pe două categorii, o categorie în care sunt incluse inovativele şi o altă formulă de calcul pentru produsele generice'. În propunerea formulată către Comisia de Buget s-a făcut şi o propunere astfel încât să existe 'o creştere a sumei alocată pentru medicamente'. De asemenea, se doreşte ca o parte din prevederile legate de stabilirea preţurilor la medicamente şi legate de partea de clawback să nu mai fie menţinute la nivelul unui ordin de ministru ci să fie introduse în lege. 'Dacă sistemul este predictibil ştie să-ţi adopte strategiile astfel încât să aibă succes pe piaţă', a declarat conf. dr. Florin Buicu.



Schimbările operate în domeniul medicamentului au condus deja la o scădere a producţiilor, iar unii angajaţi au fost disponibilizaţi . Multe companii au menţinut anumite medicamente pe piaţă, deşi merg în pierdere.



Piaţa farmaceutică a primit o lovitură foarte puternică. Ca industrie, ea nu va dispărea dar problema este ce facilităţi de producţie vom mai avea în România peste un an, doi, trei? Pe de altă parte, ce imagine şi reputaţie va avea România pe plan internaţional la acest aspect? În momentul în care ne-am asumat rolul discutabil de a fixa cel mai mic preţ european, s-ar putea ca acest lucru să fie dificil de realizat în situaţia în care piaţa din România reprezintă sub 1% din piaţa Uniunii Europene', a declarat Petru Crăciun, directorul Cegedim România.



Din această cauză, tot mai multe medicamente generice din România dispar, ceea ce duce la închiderea companiilor mici cu capital românesc.



Temerea producătorilor de medicamente, privind riscul de dispariţie a noi medicamente de pe piaţă, se menţine. 'De trei ani, şi tare mă tem că acolo vom rămâne, sistemul public cheltuieşte cu medicamentele compensate 5,1 miliarde de lei pe an. Aceasta este referinţa de la care se calculează taxa Clawback. Cu orice depăşeşte, şi anul trecut au fost circa 1,4 miliarde de lei, e plătit de producători în avans. Pentru că la producători ajunge peste 90 de zile, termenele de plată despre care vorbeşte directiva de plăţi întârziate se referă la plata de la Casă la farmacie. Aceşti bani sunt plătiţi în avans, trimestrial fără mari şanse de contestare. Nu cred că se poate prelungi la nesfârşit situaţia actuală, tot mai multe medicamente originale sau generice dispar, la un moment dat se va pune şi problema companiilor, mai ales a companiilor mici', a afirmat Laurenţiu Mihai, director executiv Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România.



Accesul dificil al pacienţilor la medicamente se datorează lipsei 'unei finanţări corecte a bugetului pentru medicamente', alocarea a 4% din PIB, cu mici variaţii, ducând la o lipsă de bani 'cronică pentru sistem'.



'4,2% din PIB cât este alocat anul acesta pentru sănătate reprezintă cu mult sub media ţărilor africane care au undeva la 5,9%.

La ce ne putem aştepta de la un sistem sanitar care se învârte în jurul unor asemenea cifre? Perspectivele, din păcate, sunt la fel de sumbre. Atâta vreme cât ţările europene alocă în medie 8% din PIB pentru sănătate, atâta vreme cât ţările din fostul bloc socialist alocă în jurul a 5-6% minim din PIB, singurul lucru care poate să se întâmple este ca decalajul dintre România şi celelalte ţări din UE să crească de la un an la altul, în nici un caz să se reducă', a menţionat Dan Zaharescu, director executiv Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente. Acesta a subliniat că schimbările operate în acest an, în domeniul medicamentului, vor conduce spre o 'creştere semnificativă a exporturilor paralele care la finele acestui an ar putea ajunge undeva la 30% din totalul pieţei. Avem ţări în care preţul unui medicament, faţă de preţul din România, poate să fie de 3, 4, 5, chiar 8 ori mai mare. Şi atunci un portbagaj de medicamente care pleacă din România, de dimensiunile acestea, să aducă un câştig de 500.000 de euro, foarte lejer, celui care se implică în astfel de activităţi.'



Principalele destinaţii pentru exportul paralel de medicamente din România sunt Danemarca, Polonia şi Germania, cele mai multe cereri fiind pentru afecţiunile cardio-vasculare, pentru sistemul nervos central, pentru cel respirator, dar şi pentru anticoncepţionale.




Ediţia a treia a Conferinţei Naţionale de Farmacoeconomie şi Management Sanitar va avea loc în perioada 5-8 octombrie 2016.

Mai multe informaţii găsiţi pe www.med-farm.ro



ARHIVA VIDEO:https://www.youtube.com/watch?v=vy2JCm-2FJo



Mecanismul de majorare cu 25% a salariilor in sistemul sanitarhttps://www.youtube.com/watch?v=U47WTPs73TI



O nouă clasă de salarizare pentru personalul medicalhttps://www.youtube.com/watch?v=lNwGbYXNIBM



Noi fonduri pentru salarizarea întregului personal din spitalele publicehttps://www.youtube.com/watch?v=SOcyCmA1gnk



Propunere medicii ATI sa nu fie angajati ai spitalelorhttps://www.youtube.com/watch?v=jNUptmakjM0



Piedici pentru UMF Tîrgu Mureş, de la o funcţionară din Ministerul Sănătăţiihttps://www.youtube.com/watch?v=5wt38CMysfo



Proiect taxa clawback caculată pe două categoriihttps://www.youtube.com/watch?v=WOmVT-1cHFY



Fenomenul cheltuielilor mascate pentru finantarea CPU prezentat de Arafathttps://www.youtube.com/watch?v=qR_6ISL2fFU