În cadrul celei de a doua ediţii a Conferinţei Naţionale de Farmacoeconomie şi Management Sanitar ce va avea loc la Tîrgu-Mureş, în perioada 14-17 octombrie, se va desfăşura şi un workshop susţinut de dumneavoastră. Despre ce este vorba?



Discuţiile din cadrul workshopului se vor concentra asupra calităţii în sistemul de sănătate şi siguranţei pacientului.



Pentru a avea un sistem funcţional, performant, de management al calităţii, ce linii directoare precise trebuie să cunoască managerul şi echipa de conducere?




Managerul şi echipa sa trebuie să cunoască, în primul rând, că implicarea lor directă este foarte importată, să renunţe la ideea că şeful doar stabileşte reguli pe care numai ceilalţi trebuie să le respecte, că rezolvă problemele de azi pe mâine. Toate sunt condiţii decisive pentru un demers în domeniul calităţii. Pregătirea personalului angajat în structura de management al calităţii şi antrenarea întregului personal din spital sunt alte două direcţii de acţiune, care pregătesc demararea acestui proces. Obiectivele urmărite într-un astfel de demers vizează satisfacerea nevoilor de servicii de sănătate şi aşteptările comunităţii, eficacitatea şi eficienţa acestora. Cu alte cuvinte asigurarea calităţii serviciilor de sănătate şi utilizarea eficientă a resurselor disponibile, reducerea până la zero a risipei.



De ce impedimente s-a împiedicat pe parcurs, în procesul de evaluare, spitalele, şi cum se impune rezolvarea lor atât din partea reprezentanţilor spitalului, dar şi a autorităţilor, respectiv ai Ministerului Sănătăţii, CNAS, Guvern ca parte a sistemului obligat să se implice pentru ca o parte dintre indicatorii stării de sănătate a românilor să nu fie afectaţi?



Spitalele întâmpină dificultăţi în implementarea unui sistem de management al calităţii, nu în evaluarea acestuia. Dificultăţile sunt determinate în primul rând de neînţelegerea conceptului de calitate a serviciilor de sănătate. Percepţia este că acest proces este unul formal, impus prin lege, căruia nu-i găsesc vreun rost, doar că este o condiţie de a putea încheia contracte cu sistemul public de asigurări de sănătate. Dar de ce oare CNAS, în calitatea sa de cumpărător de servicii pentru asiguraţii săi, a impus această condiţie nu se întreabă nimeni. De aceea, spitalele nu se preocupă de implementarea unui sistem de calitate. Preocuparea lor este de a răspunde cerinţelor comisiei de evaluare considerând că odată rezolvată această problemă nu mai au nimic de făcut şi totul intră pe făgaşul anterior acestui episod, considerat a fi normal.



Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate, fostul CoNAS, caută să facă înţeles conceptul de calitate ca singurul instrument care permite managementului de la toate nivele să identifice problemele şi să găsească soluţiile. Spre exemplu, toată lumea se plânge că tarifele practicate de CNAS sunt stabilite pe criterii istorice şi nu pe costurile reale ale serviciilor de sănătate efectuate de către spitale. Până în prezent, nu am constatat la nici unul din spitalele evaluate că există o preocupare pentru a cunoaşte care sunt aceste costuri şi să conteste tarifele pe date concrete. Nu am găsit în nici un spital care sunt costurile medii ale bolilor pe care le tratează, care este durata medie de spitalizare pentru fiecare boală, care este volumul de activitate pe fiecare medic şi asistent medical, care este influenţa variabilităţii de practică dintre medici/echipele medicale în determinarea costurilor pentru diagnosticul şi tratamentul patologiei spitalizate, care este eficacitatea protocoalelor/practicilor diagnostice şi terapeutice utilizate. Procesul de management al calităţii a fost perceput ca un proces birocratic, acceptat fără o atitudine critică ca fiind o obligaţie legală.



Majorarea salarială a personalului medico-sanitar, de la 1 octombrie, impune un efort din partea echipei manageriale de a gestiona finanţarea primită de la Ministerul Sănătăţii, Casa de Asigurări de Sănătate, autoritatea locală, unde e cazul. Consideraţi că acest aspect va fi, oarecum, în detrimentul realizării indicatorilor necesari pentru acreditare?



Managementul calităţii se referă la organizarea activităţii într-o manieră încât să se reducă pierderile, să crească eficacitatea şi să satisfacă aşteptările pacienţilor. Aceasta înseamnă că unitatea sanitară trebuie să îşi dimensioneze activităţile la nivelul resurselor disponibile sau care pot fi accesate într-un anumit interval de timp. Dacă îşi propui să faci ceva pentru care nu ai resurse suficiente este un mod de a îşi propune să eşuezi. Majorarea salarială va fi luată, de către CNAS, în calculul tarifului pe caz ponderat, încât nu ar trebui să aibă nici un impact. Dacă acest lucru nu se întâmplă, spitalele ar trebui să poată să demonstreze, cu date concrete, că sunt în situaţia de a-şi restrânge activitatea la nivelul resurselor disponibile. Pentru asta ar trebui să aibă un sistem de management al calităţii, care a monitorizat eficacitatea şi eficienţa practicii medicale, cunoaşte costurile şi face dovadă că acestea nu pot fi reduse fără expunerea la risc a pacienţilor trataţi.



Autor: Arina MOLDOVAN, Redactor şef adjunct, Revista MedFarm

Despre eveniment

Conferinţa este împărţită în două module tematice, Farmacoeconomie şi Management Sanitar şi îşi propune să fie un eveniment de referinţă pentru profesioniştii sistemului sanitar din România, temele acestei conferinţe fiind:

- MANAGEMENT SANITAR: Imbunatatirea metodologiei de masurare a costurilor si a mecanismelor de plata in sistemul sanitar si

- FARMACOECONOMIE: Politica predictibila in domeniul medicamentului



Evenimentul este organizat sub egida ISPOR ROMANIA, CAMERA DEPUTAŢILOR - Comisia pentru Sănătate şi Familie, Societatea Română de Farmacoeconomie şi Universitatea de Medicina şi Farmacie Tîrgu Mureş. Organizator Ştiintific este Universitatea de Medicina şi Farmacie Tîrgu Mureş - Centrul de Cercetare pentru Politici de Sănătate şi Management şi Asociaţia SURYAM, managementul tehnic al evenimentului fiind asigurat de MedFarm Events.



Evenimentul este creditat cu 30 EFC din partea Colegiului Farmaciştilor din România, 24 EMC din partea Colegiului Medicilor din România şi 12 EMC din partea Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România.



La eveniment vor participa peste 300 de directori din unităţi spitaliceşti şi clinici medicale, farmacii, reprezentanţii instituţiilor implicate în elaborarea politicilor publice, precum şi companii producătoare şi distribuitoare de medicamente şi dispozitive medicale.



Participarea naţională şi internaţională a unor personalităţi importante din domeniu transformă această conferinţă într-un important eveniment de schimb bilateral şi de networking, oferind posibilitatea relaţionării cu reprezentanţi ai celor mai importante instituţii şi companii din domeniul sanitar.



Inscrierile se fac accesând adresa www.cnfms.ro