Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:




Nawaf Salameh, preşedinte şi CEO al Alexandrion Group România, salută faptul că autorităţile române aplică modelul american şi trec alcoolul contrafăcut pe acelaşi nivel de periculozitate cu drogurile şi armele de foc. Însă, arată Salameh, dacă se trage un foc de armă oriunde în România, acest lucru se află imediat, în timp ce pe drumurile ţării circulă cisterne pline cu alcool contrafăcut şi nimeni nu se sesizează.



Jean Valvis, Preşedinte al General Valvis Holding, a adus în discuţie şi concurenţa neloială din partea companiilor care joacă pe campania AQUA Carpatica, de 0% nitraţi, manipulând în mod periculos paronimia dintre nitriţi şi nitraţi.

'Nu eşti obligat să demonstrezi că nu eşti asasin. E necesar să vină cineva cu probe în sensul ăsta', explica Valvis problemele cu care se confruntă producătorii.



Grapini: Toate produsele de artizanat de la Bran sunt contrafăcute

La fel, europarlamentarul Maria Grapini atrage atenţia că produsele româneşti de artizanat sunt contrafăcute.

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC),Marius Alexandru Dunca, arată că 30% din piaţa metalelor preţioase sunt produse neconforme. 'Noi avem în subordinea ANPC şi Direcţia de metale preţioase. 30% din piaţa metalelor preţioase sunt produse neconforme, având probleme de etichetare. Vă dau câteva exemple: sunt produse prezentate ca fiind din metale preţioase de 8 carate care sunt de 9 carate, metal umplut cu plumb, adică cu materiale care cresc artificial greutatea, pietre preţioase de calitate inferioară şi prezentate cu certificat că ar fi de calitate superioară'.

În anul 2013, primele 10 tipuri de mărfuri reţinute din punct de vedere cantitativ au fost ţigarete, jucării, articole de îmbrăcăminte, bijuterii din metale comune, telefoane mobile şi accesorii, încălţăminte, brichete, accesorii pentru păr, pixuri şi discuri abrazive, a declarat Florica Maria Păun, consilier superior in cadrul Direcţiei de Supraveghere şi Control Vamal.



Valentina Sidore, de la Camera de Comerţ Italiană pentru România, a prezentat statistici şocante: din patru produse de tip italian, trei sunt false, iar cifra de afaceri a produselor contrafăcute este de 60 de miliarde de euro, faţă de doar 33 de miliarde de euro pentru cele originale.



Statistică alarmantă pentru România

Citând date europene, avocatul Gabriel Turcu, de la Asociaţia Anticontrafacere REACT Internaţional, sublinia un fapt demn de notat: populaţia României are cea mai slabă înţelegere a drepturilor de proprietate intelectuală din întreaga Uniune Europeană, iar România este prima ţară din UE în ce priveşte numărul victimelor achiziţionării de bunuri contrafăcute. Situaţia nu arată bine nici la nivel comunitar, unde 49% dintre cei cu vârste între 15 şi 24 de ani consideră că achiziţionarea unui produs contrafăcut este o formă de protest, iar 52% consideră că este o achiziţie inteligentă.




România, stat pilot în UE la anticontrafacere

Europarlamentarul Maria Grapini a vorbit despre importanţa înfiinţării Observatorului European pentru încălcarea drepturilor intelectuale şi a unei reţele europene de schimb de informaţii. România nu stă rău la acest capitol. Avocatul Gabriel Turcu a explicat că am fost 'un stat pilot' în care au fost testate modalităţi de acţiune împotriva contrafacerii încă din perioada de preaderare, că bazele de date ale Autorităţii Vamale au fost interconectate cu cele ale Parchetului şi Poliţiei, paşi pe care nu toate ţările UE i-au făcut.



Urmează să fie create şi baze de date cu jurisprudenţa în domeniu, după cum a spus Graţiela Costache, consilier juridic în serviciul juridic al OSIM, care este principalul partener în România pentru Observatorul European.



La acelaşi capitol se adaugă şi recenta modificare prin ordonanţă a legii concurenţei neloiale, Consiliul Concurenţei preluând gestionarea în domeniul concurenţei neloiale, după cum a explicat Gheorghe Rădulescu, director în cadrul Consiliului Concurenţei.

AGERPRES nu îşi asumă responsabilitatea pentru informaţiile conţinute de comunicatele primite şi publicate în fluxul de ştiri sau pe site-ul public. Responsabilitatea conţinutului aparţine exclusiv emitentului comunicatului de presă.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES nu poate fi trasă la răspundere pentru informaţii inexacte/false transmise de către emitenţii comunicatelor de presă.

AGERPRES îşi rezervă dreptul de a nu publica comunicatele de presă care conţin exprimări injurioase, atacuri la persoană şi/sau acuzaţii, încălcări ale drepturilor altor persoane, garantate de Constituţia României.

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Direcția Marketing – marketing@agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.