Washington, 21 dec /Agerpres/ - Cu o lună înainte de sosirea la Casa Albă a lui Donald Trump, care a promis să elimine reglementările de mediu, preşedintele american în exerciţiu, Barack Obama, a interzis marţi orice nouă forare pentru gaz sau petrol în zone vaste din Oceanul Arctic. Această decizie a preşedintelui democrat, completată de un demers similar al Canadei anunţat simultan, ar urma să provoace proteste în tabăra republicană şi un eventual război judiciar, comentează AFP.
"Astăzi, în parteneriat cu vecinii şi aliaţii noştri din Canada, Statele Unite ale Americii fac un pas istoric pentru (...) a conserva ecosistemele din Arctica", a declarat Obama într-un comunicat, evocând necesitatea de a reduce dependenţa de combustibilii fosili pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice.
Decizia de marţi se sprijină pe ''o bază legală solidă" şi nu poate fi contestată de un alt preşedinte, a asigurat un înalt responsabil de la Casa Albă.
Obama, care a făcut din protecţia mediului una dintre priorităţile de vârf ale celor două mandate ale sale, s-a bazat pe o lege din 1953 (Outer Continental Shelf Lands Act) pentru a lua această decizie cu câteva săptămâni înainte de plecarea sa.
Această lege dă preşedinţilor puterea de a proteja apele federale de orice exploatare a hidrocarburilor. Textul a fost deja utilizat de mai mulţi dintre predecesorii săi, între care republicanul Dwight Eisenhower şi democratul Bill Clinton.
Obama a interzis de o manieră permanentă orice nou foraj pe puţin peste 50 de milioane de hectare în Oceanul Arctic, în largul Alaskăi, zonă care include toate apele americane din Marea Ciukotsk şi o mare parte din apele americane din Marea Beaufort.
La rândul ei, Canada a anunţat interzicerea de o manieră permanentă a oricăror noi foraje pentru petrol sau gaze în apele canadiene din Oceanul Arctic, cu o revizuire planificată o dată la cinci ani.
"Anunţăm împreună cu Statele Unite măsuri pentru a asigura viabilitatea economiei şi a ecosistemului Arcticii", şi-a declarat satisfacţia prim-ministrul canadian, Justin Trudeau, pe Twitter.
Obama a numit, de asemenea, 31 canioane submarine din Atlantic unde va fi interzisă forarea.
Donald Trump, care de mai multe ori a pus la îndoială realitatea schimbărilor climatice, a promis să pună capăt "intruziunii" Agenţiei americane pentru Protecţia Mediului (EPA) în "viaţa americanilor".
El l-a desemnat la conducerea acestei agenţii pe Scott Pruitt, ministru al justiţiei din Oklahoma, care s-a aflat în prima linie a luptei judiciare pentru a obţine anularea reglementărilor ce vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ale centralelor pe cărbune.
Institutul american Petroleum (API), care reprezintă interesele industriei petroliere, a declarat marţi că iniţiativa lui Obama ar duce în SUA "în direcţia greşită". "Blocarea explorării offshore slăbeşte securitatea naţională, distruge locuri de muncă bine plătite şi ar putea face energia mai scumpă pentru consumatori", a declarat unul dintre liderii API, Erik Milito.
În schimb, organizaţiile de protecţie a mediului au salutat iniţiativa de ultim moment a preşedintelui democrat. "Preşedintele Obama îşi consolidează în continuare un bilanţ fără precedent în ceea ce priveşte clima", a declarat Michael Brune, director executiv al Sierra Club.
Barack Obama, care va pleca de la putere la 20 ianuarie, a fost unul dintre principalii arhitecţi ai acordului privind clima de la Paris, care prevede limitarea încălzirii globale sub pragul de 2°C, în raport cu nivelul din era pre-industrială.
În ce-l priveşte pe Donald Trump, după ce în campania electorală a promis că va retrage Statele Unite ale Americii din acest acord, în urmă cu câteva săptămâni el s-a declarat ''deschis" pe acest subiect. Cu toate acestea, de atunci, prin numirile sale, el a trimis o serie de semnale care neliniştesc comunitatea ştiinţifică.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Ionescu, editor: Ana Bîgu)
"Astăzi, în parteneriat cu vecinii şi aliaţii noştri din Canada, Statele Unite ale Americii fac un pas istoric pentru (...) a conserva ecosistemele din Arctica", a declarat Obama într-un comunicat, evocând necesitatea de a reduce dependenţa de combustibilii fosili pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice.
Decizia de marţi se sprijină pe ''o bază legală solidă" şi nu poate fi contestată de un alt preşedinte, a asigurat un înalt responsabil de la Casa Albă.
Obama, care a făcut din protecţia mediului una dintre priorităţile de vârf ale celor două mandate ale sale, s-a bazat pe o lege din 1953 (Outer Continental Shelf Lands Act) pentru a lua această decizie cu câteva săptămâni înainte de plecarea sa.
Această lege dă preşedinţilor puterea de a proteja apele federale de orice exploatare a hidrocarburilor. Textul a fost deja utilizat de mai mulţi dintre predecesorii săi, între care republicanul Dwight Eisenhower şi democratul Bill Clinton.
Obama a interzis de o manieră permanentă orice nou foraj pe puţin peste 50 de milioane de hectare în Oceanul Arctic, în largul Alaskăi, zonă care include toate apele americane din Marea Ciukotsk şi o mare parte din apele americane din Marea Beaufort.
La rândul ei, Canada a anunţat interzicerea de o manieră permanentă a oricăror noi foraje pentru petrol sau gaze în apele canadiene din Oceanul Arctic, cu o revizuire planificată o dată la cinci ani.
"Anunţăm împreună cu Statele Unite măsuri pentru a asigura viabilitatea economiei şi a ecosistemului Arcticii", şi-a declarat satisfacţia prim-ministrul canadian, Justin Trudeau, pe Twitter.
Obama a numit, de asemenea, 31 canioane submarine din Atlantic unde va fi interzisă forarea.
Donald Trump, care de mai multe ori a pus la îndoială realitatea schimbărilor climatice, a promis să pună capăt "intruziunii" Agenţiei americane pentru Protecţia Mediului (EPA) în "viaţa americanilor".
El l-a desemnat la conducerea acestei agenţii pe Scott Pruitt, ministru al justiţiei din Oklahoma, care s-a aflat în prima linie a luptei judiciare pentru a obţine anularea reglementărilor ce vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ale centralelor pe cărbune.
Institutul american Petroleum (API), care reprezintă interesele industriei petroliere, a declarat marţi că iniţiativa lui Obama ar duce în SUA "în direcţia greşită". "Blocarea explorării offshore slăbeşte securitatea naţională, distruge locuri de muncă bine plătite şi ar putea face energia mai scumpă pentru consumatori", a declarat unul dintre liderii API, Erik Milito.
În schimb, organizaţiile de protecţie a mediului au salutat iniţiativa de ultim moment a preşedintelui democrat. "Preşedintele Obama îşi consolidează în continuare un bilanţ fără precedent în ceea ce priveşte clima", a declarat Michael Brune, director executiv al Sierra Club.
Barack Obama, care va pleca de la putere la 20 ianuarie, a fost unul dintre principalii arhitecţi ai acordului privind clima de la Paris, care prevede limitarea încălzirii globale sub pragul de 2°C, în raport cu nivelul din era pre-industrială.
În ce-l priveşte pe Donald Trump, după ce în campania electorală a promis că va retrage Statele Unite ale Americii din acest acord, în urmă cu câteva săptămâni el s-a declarat ''deschis" pe acest subiect. Cu toate acestea, de atunci, prin numirile sale, el a trimis o serie de semnale care neliniştesc comunitatea ştiinţifică.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Ionescu, editor: Ana Bîgu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.