Bucureşti, 18 dec /Agerpres/ - Anul care se încheie s-a remarcat nu numai prin schimbări politice răsunătoare la nivel global, realizări ştiinţifice deosebit de importante şi conflicte militare majore, ce au influenţat viaţa a milioane de persoane, ci şi printr-o multitudine de fenomene naturale care au "măturat" sau zdruncinat din temelii unele zone de pe Terra. Seismele şi fenomenele meteorologice extreme produse în 2016 au provocat mii de decese şi pagube materiale considerabile, agresivitatea unora dintre acestea fiind pusă de specialişti pe seama fenomenului încălzirii globale. AGERPRES face la sfârşitul anului o retrospectivă a celor mai semnificative cutremure, inundaţii, uragane şi erupţii vulcanice despre care a relatat în 2016.
Cutremurele, unele dintre fenomene naturale cele mai periculoase din cauză că sunt imposibil de prevăzut, au provocat în 2016 numeroase pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale de mare amploare în diverse colţuri ale lumii. Seismele cu efectele cele mai răsunătoare au avut loc în Ecuador, Italia, Taiwan şi Indonezia.
Ecuador a fost ţara cel mai puternic afectată de cutremure în 2016. La 16 aprilie, un seism puternic cu magnitudinea 7,8 - cel mai devastator din America Latină după cel din Haiti din 2010 - a lăsat în urmă 673 de morţi, 6.274 de răniţi şi aproximativ 29.000 de sinistraţi, alături de pagube materiale de 3,3 miliarde de dolari, aproape 10.000 de imobile fiind distruse parţial sau în totalitate. Cutremurul a fost succedat, în lunile următoare, de mai multe replici de peste 6 grade, soldate cu o persoană decedată şi zeci de răniţi.
Centrul Italiei a fost zdruncinat din temelii, în luna august, de un cutremur de magnitudinea 6,4, produs la 76 km sud-est de Perugia, soldat cu aproape 300 de decese şi numeroase persoane rănite. Seismul a distrus mai multe sate, cele mai afectate localităţi fiind Accumoli, Amatrice, Posta şi Arquata del Tronto, aflate între Roma şi Perugia. Cutremurul a fost urmat de mai multe replici, fiind afectate grav numeroase locuinţe şi clădiri istorice. În octombrie şi noiembrie, o serie de mai multe seisme, dintre care unul de 6,6 grade şi altul de 6,1 grade, au zguduit aceeaşi zonă, iar câteva persoane au fost rănite. Situată între placa euroasiatică şi cea africană, care o împinge spre nordul Balcanilor, Italia are o mare parte din teritoriu sub risc seismic ridicat.
Un alt eveniment seismic răsunător a avut loc în luna februarie, în Taiwan. Cutremurul produs în sudul ţării a avut magnitudinea de 6,4 şi a dus la prăbuşirea mai multor imobile din oraşul Tainan (sud-vestul insulei). Au murit peste 110 persoane.
În luna decembrie, un important seism, de 6,4 grade, produs în centrul Indoneziei a dus la moartea a peste o sută de persoane din provincia Aceh, în nordul insulei Sumatra. De asemenea, s-au înregistrat peste 700 de răniţi, iar mai bine de 45.000 de persoane au fost evacuate. Indonezia este situată pe 'Cercul de foc al Pacificului', o zonă care concentrează aproximativ 85% din activitatea seismică şi vulcanică de pe Terra.
Binecunoscută pentru activitatea seismică frecventă, Japonia nu a fost scutită nici în acest an de cutremure, unele dintre ele având o intensitate semnificativă. Unul dintre acestea, cu magnitudinea 7, a avut loc în luna aprilie, în sudul ţării. Ulterior, peste o mie de evenimente seismice au fost înregistrate în prefecturile Kumamoto şi Oita. Circa 50 de persoane au murit în timpul cutremurelor din acest an din Japonia, câteva sute au fost rănite, iar cel puţin 30.000 au fost evacuate. De asemenea, un puternic seism, cu magnitudinea 7,3, a avut loc în noiembrie în largul coastelor Japoniei, în apropiere de Fukushima, acesta fiind considerat de experţi o replică a evenimentului natural devastator din 2011. În această ţară, situată la joncţiunea a patru plăci tectonice, se produc în fiecare an peste 20 la sută din cele mai mari evenimente seismice din lume.
În chiar primele zile ale anului, un puternic seism având magnitudinea 6,7 a lovit nord-estul Indiei, epicentrul său fiind situat la 29 kilometri nord-vest de oraşul Imphal, capitala statului indian Manipur. S-au înregistrat cel puţin zece morţi şi sute de răniţi.
Un puternic seism de 7,8 grade urmat de tsunami s-a produs pe coasta de est a Noii Zeelande, în luna noiembrie, fiind soldat cu doi morţi. Acesta a fost urmat de replici de peste 6 grade. Unele au fost complet devastate, iar reconstrucţia va dura luni de zile şi va costa sute de milioane de dolari, după cum a declarat prim-ministrul John Key.
Cel puţin trei persoane au murit şi zeci de pagode au suferit pagube majore după un cutremur de 6,8 grade pe Richter care a afectat în august Myanmar şi s-a resimţit şi în ţările vecine. Două persoane şi-au pierdut viaţa, câteva zeci au fost rănite şi au fost afectate numeroase pagode şi monumente istorice budiste.
Fenomenul meteorologic El Nino a provocat inundaţii devastatoare
Cantităţile abundente de precipitaţii au provocat numeroase victime şi în 2016 în foarte multe zone ale lumii. La începutul anului, statul american California a fost puternic afectat de ruperile de nori determinate de fenomenul meteorologic El Nino (fenomen ce are loc o dată la patru până la şapte ani), care au provocat inundaţii şi alunecări de teren, dar şi tornade mortale. Tot în Statele Unite, în ianuarie, coasta de est s-a confruntat cu un viscol istoric care s-a soldat cu cel puţin 25 de morţi şi a paralizat mai multe mari oraşe, inclusiv New York-ul. Puternica furtună ''Jonas'' a perturbat grav traficul aerian şi terestru. Tot în Statele Unite, în luna mai au murit cel puţin 6 persoane în statul Texas în inundaţiile provocate de creşterea nivelului apelor. Cel puţin 11 persoane muriseră deja în inundaţii în statul Texas, la sfârşitul lunii aprilie. În iunie, inundaţiile provocate de furtuni puternice şi ploi torenţiale au dus la moartea a 24 de persoane în Virginia occidentală, iar preşedintele american Barack Obama a decretat stare de catastrofă naturală. În august, inundaţii "fără precedent" au fost înregistrate în statele americane Louisiana şi Mississippi, autorităţile anunţând trei morţi.
În februarie, intemperiile care au lovit Portugalia au provocat inundaţii puternice, care au dus la moartea unei persoane şi la pagube de peste 2 milioane de euro în regiunea Coimbra.
În aceeaşi lună, autorităţile din Fiji au instituit stare de dezastru natural din cauza ciclonului Winston, care a adus rafale de vânt de 285 de kilometri pe oră provocând moartea a cel puţin cinci persoane.
Ploile abundente care au căzut în luna aprilie în Yemen şi Arabia Saudită au provocat peste 40 de decese. De asemenea, în aceeaşi lună, ploile abundente au provocat inundaţii în Argentina, Chile şi Uruguay, soldate cu 11 decese şi evacuarea a zeci de mii de locuitori.
Puternicele furtuni şi inundaţiile înregistrate în luna mai în sudul Chinei s-au soldat cu cel puţin 66 de morţi, dispariţia a 11 persoane şi evacuarea a 95.000 de oameni. Peste 4,66 milioane de persoane au fost afectate, 5.200 de case au fost distruse şi alte 74.000 au suferit daune. Tot în mai, ploile puternice care s-au abătut asupra insulei Sri Lanka au ucis cel puţin o sută de persoane.
Sfârşitul lunii mai şi începutul lunii iunie au adus ploi torenţiale şi inundaţii violente în Germania, unde au murit nouă persoane din această cauză, şi au provocat pagube în Belgia şi Franţa, aceasta din urmă decretând stare de catastrofă naturală.
În luna iunie, trei persoane au murit în urma furtunilor violente care au măturat coasta de est a Australiei, iar în vestul Myanmar-ului precipitaţiile puternice au provocat moartea a 12 persoane. 13 persoane au murit în urma ploilor abundente care au căzut în mai multe regiuni din sudul Chinei, iar în Indonezia inundaţiile şi alunecările de teren au ucis 24 de persoane pe insula Java. Pe aceeaşi insulă, în luna septembrie inundaţiile şi alunecările de teren provocate de ploile torenţiale au dus la moartea a 19 persoane.
În iulie, numărul deceselor provocate de inundaţii în centrul Indiei, a ajuns la 22, iar peste 30 de persoane au murit în nord-vestul Pakistanului în urma inundaţiilor provocate de ploile torenţiale ale musonului.
În iulie, autorităţile chineze au anunţat că dezastrele naturale care au lovit teritoriul acestei ţări în prima parte a anului s-au soldat cu cel puţin 1.074 de morţi şi 270 de dispăruţi. Evenimentele cele mai notabile au inclus inundaţii, rafale puternice de vânt, grindină şi o serie de catastrofe geologice.
La începutul lunii august, peste 100 de persoane şi-au pierdut viaţa ca urmare a inundaţiilor şi alunecărilor de teren declanşate de ploile musonice înregistrate în 43 de districte din Nepal.
Tot în august, cel puţin cincisprezece persoane au murit în urma furtunilor violente care s-au abătut asupra capitalei Skopje din Macedonia, iar cel puţin 300 de persoane şi-au pierdut viaţa în estul şi centrul Indiei şi alte şase milioane au fost afectate de inundaţiile provocate de ploile musonice care au distrus sate, culturi şi drumuri.
Inundaţiile din septembrie din nord-estul Coreii de Nord s-au soldat cu 138 de morţi şi 400 de dispăruţi, potrivit unui bilanţ anunţat de ONU. Evenimentul a fost catalogat de presa oficială de la Phenian drept ''cel mai grav dezastru'' care a avut loc în această ţară de după al Doilea Război Mondial.
Cel puţin 21 de persoane au decedat din cauza inundaţiilor din octombrie care au afectat patru zone centrale din Vietnam, iar cel puţin 22 de persoane au murit şi 72 au fost rănite în inundaţii în Egipt.
În ultima lună a acestui an, cel puţin 24 de persoane şi-au pierdut viaţa în Vietnam ca urmare a inundaţiilor din centrul ţării.
Uraganul Matthew a "măturat" sute de vieţi
Cel mai important uragan care a avut loc în 2016 este Matthew. Acesta s-a format dintr-o furtună tropicală, în septembrie şi a atins categoria 5, intensitatea maximă pe scara Saffir-Simpson, cu rafale de vânt de 260 kilometri la oră. Printre statele afectate de trecerea sa s-au numărat Venezuela, Columbia, Republica Dominicană, Jamaica, Cuba, Statele Unite şi Canada. Acest fenomen meteorologic extrem a provocat moartea a 546 de persoane în Haiti, potrivit informaţiilor oficiale, în timp ce datele neoficiale indică peste 1.000 de decese. Au fost înregistrate decese şi în Columbia, Republica Dominicană, Cuba, dar şi în Statele Unite. Valoarea pagubelor estimate se ridică la peste 10 miliarde de dolari.
În luna noiembrie, uraganul Otto, care a afectat Costa Rica, a lăsat în urmă cel puţin zece persoane decedate, 11.000 de sinistraţi şi 2.778 de kilometri de drumuri distruse într-un total de 412 de localităţi. Otto a fost cel mai puternic astfel de fenomen care a lovit direct Costa Rica din istoria statisticilor meteorologice.
Seceta, o problemă din ce în ce mai stringentă
La polul opus acestor situaţii s-au aflat regiunile care se confruntă cu o problemă din ce în ce mai acută: seceta. De altfel, Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) a anunţat într-un raport dat publicităţii în această toamnă, cu ocazia celei de-a 22-a conferinţe a ONU privind schimbările climatice (Maroc), că 2016 ar putea fi cel mai călduros an înregistrat în istoria măsurătorilor meteorologice.
Cele mai afectate de secetă în acest an au fost Zimbabwe, Somalia, Panama, Palau, Malawi, Venezuela, Sierra Leone şi Siria. De asemenea, guvernul indian a informat că aproximativ 330 de milioane de persoane, mai mult de un sfert din întreaga populaţie, suferă din cauza secetei care afectează zece din cele 29 de state ale acestei ţări asiatice.
În noiembrie, guvernul bolivian a declarat "stare de urgenţă la nivel naţional" în faţa celei mai severe secete înregistrate în ultimii 25 de ani, care a provocat întreruperi ale furnizării de apă în şapte dintre principalele zece oraşe ale ţării.
Fondul ONU pentru copii UNICEF a avertizat anul acesta că aproape un milion de copii din Africa de est şi de sud suferă de malnutriţie acută severă din cauza secetei care afectează continentul şi care este de aşteptat să se agraveze din cauza fenomenului climatic El Nino, aceasta fiind o situaţie fără precedent.
Potrivit unui studiu publicat la 5 octombrie în revista Science Advances, odată cu accelerarea schimbărilor climatice, o secetă extremă va fi chiar mai toridă şi mai brutală, punând la încercare resursele de apă deja limitate din sud-vestul american.
Incendiile de vegetaţie au afectat serios unele state americane
O consecinţă gravă a secetei şi a căldurii excesive o reprezintă incendiile de vegetaţie. Statul american California se confruntă cu o secetă record în ultimii cinci ani şi a fost afectată de numeroase incendii în 2016 - până la mijlocul lunii august, peste 3.900 de incendii de pădure au distrus 45.300 de hectare de teren, o medie pe cinci ani în creştere cu aproape 50%. În luna august, statul Washington din nord-vestul SUA a declarat stare de urgenţă din cauza incendiilor uriaşe, fiind al doilea stat american, după California, care a recurs la această măsură, ca răspuns la incendiile de vegetaţie. Severitatea sezonului incendiilor s-a manifestat în această ţară cu preponderenţă în iunie şi iulie, fiind înregistrate zeci de focare, iar mii de kilometri pătraţi de teren au fost cuprinse de flăcări, în special în Arizona şi New Mexico unde, în iunie, cel puţin patru persoane şi-au pierdut viaţa, iar alte câteva sute au fost evacuate. În iulie, un incendiu de pădure, numit 'Sand Fire', alimentat de seceta şi de căldura excesivă din California a devastat aproximativ 8.000 de hectare de pădure, obligând sute de locuitori din nordul oraşului Los Angeles să fie evacuaţi. De altfel, în iunie autorităţile americane au anunţat că în unele zone din sud-vest recordurile de căldură au fost depăşite, un exemplu fiind cele 50 de grade înregistrate în pădurea Cibola (New Mexico). Şi în august, incendiile uriaşe au continuat să facă ravagii în vestul SUA, cuprinzând sute de kilometri pătraţi, forţând zeci de mii de persoane să-şi părăsească locuinţele şi existând cel puţin o victimă. La sfârşitul lunii noiembrie, incendiile de pădure au făcut 3 victime în statul american Tennessee, alte 14 persoane fiind rănite, iar zeci de mii de locuitori au fost evacuaţi din calea flăcărilor.
În luna august, în nordul Portugaliei au fost înregistrate mai multe incendii de pădure, dar şi pe insula Madeira unde cel puţin trei persoane şi-au pierdut viaţa şi circa o mie au fost evacuate din calea flăcărilor.
Şi Canada s-a confruntat în acest an cu uriaşe incendii de vegetaţie nemaivăzute până acum în această zonă a globului. Acestea au mistuit 1.600 de kilometri pătraţi de pădure şi ar putea avea drept cauză încălzirea climatică.
Vulcanii din Guatemala au "scuipat" lavă şi trâmbe de cenuşă
În 2016 nu s-au înregistrat erupţii vulcanice spectaculoase, însă unele dintre acestea au dus la moartea a mai multe persoane. În luna mai, mai multe sate din Indonezia au fost acoperite de cenuşă fierbinte după erupţia unui vulcan din zona de vest a ţării. Şapte persoane au fost ucise, iar altele au suferit arsuri grave. În aceeaşi lună, o mare cantitate de cenuşă a afectat capitala statului Costa Rica, în urma unei puternice erupţii a vulcanului Turrialba. Exploziile au continuat şi în septembrie, iar cenuşa a acoperit capitala.
Unul dintre vulcanii care au erupt pe parcursul anului a fost şi Vulcanul de Foc din Guatemala, situat la aproximativ 50 de kilometri de capitală. Acesta a înregistrat peste zece explozii de-a lungul anului, unele catalogate slabe şi altele moderate, iar undele de şoc au fost resimţite şi la 25 de kilometri depărtare. Trâmbele de cenuşă au fost proiectate până la 15 kilometri în atmosferă, iar ''râurile'' de lavă au atins lungimi între 800 şi 2.000 de metri. Vulcanul de Foc este, alături de Pacaya, situat în Escuintla, şi de Santiaguito, în Quetzaltenango, unul dintre cei mai activi dintre cei 32 pe care îi numără Guatemala. De altfel, în aprilie, vulcanul Santiaguito a intrat în fază de erupţie însoţită de explozii piroclastice.
În prima parte a anului, vulcanul Ubinas, cel mai activ din Peru, a fost zguduit de o puternică explozie care a provocat degajarea în aer de gaze şi cenuşă.
De asemenea, în februarie, un vulcan japonez situat la aproximativ 50 de kilometri de o centrală nucleară a erupt aruncând mase mari de lavă în aer, iar în martie, vulcanul Pavlo, situat în insulele Aleutine din statul american Alaska, a erupt formând o coloană de cenuşă de peste 6.000 de metri înălţime.
Vulcanul Popocatepetl, aflat la circa 55 de kilometri de Mexico, a început să erupă în aprilie aruncând în aer o coloană de cenuşă de 3 kilometri deasupra craterului şi ducând la închiderea aeroportului din Puebla (centru). În august, zone din Ciudad de Mexico şi din alte localităţi mexicane au fost acoperite de cenuşa aruncată din nou de acesdt vulcan.
Muntele Aso, un vulcan din Japonia a erupt în octombrie aruncând nori de cenuşă vulcanică până la 11.000 de metri în atmosferă.
Statele sărace, cele mai expuse ravagiilor provocate de încălzirea globală
Anul trecut, aproape jumătate dintre statele cele mai grav afectate de fenomenele meteo extreme s-au aflat pe continentul african, potrivit unui raport făcut public în cadrul COP22. Specialiştii au atras atenţia că statele sărace sunt cele mai expuse ravagiilor provocate de furtuni, canicule, inundaţii sau perioadele de secetă, fenomene a căror intensitate şi frecvenţă creşte ca urmare a efectului încălzirii globale la care contribuie în mare parte ţările dezvoltate.
Din 1996 până în 2015 aproape 11.000 de episoade de fenomene extreme au ucis peste jumătate de milion de persoane în lumea întreagă, conform raportului. Furtunile, valurile de căldură şi inundaţiile au generat pagube de peste 3.000 de miliarde de dolari în perioada amintită.AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Mariana Ionescu)
Cutremurele, unele dintre fenomene naturale cele mai periculoase din cauză că sunt imposibil de prevăzut, au provocat în 2016 numeroase pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale de mare amploare în diverse colţuri ale lumii. Seismele cu efectele cele mai răsunătoare au avut loc în Ecuador, Italia, Taiwan şi Indonezia.
Ecuador a fost ţara cel mai puternic afectată de cutremure în 2016. La 16 aprilie, un seism puternic cu magnitudinea 7,8 - cel mai devastator din America Latină după cel din Haiti din 2010 - a lăsat în urmă 673 de morţi, 6.274 de răniţi şi aproximativ 29.000 de sinistraţi, alături de pagube materiale de 3,3 miliarde de dolari, aproape 10.000 de imobile fiind distruse parţial sau în totalitate. Cutremurul a fost succedat, în lunile următoare, de mai multe replici de peste 6 grade, soldate cu o persoană decedată şi zeci de răniţi.
Centrul Italiei a fost zdruncinat din temelii, în luna august, de un cutremur de magnitudinea 6,4, produs la 76 km sud-est de Perugia, soldat cu aproape 300 de decese şi numeroase persoane rănite. Seismul a distrus mai multe sate, cele mai afectate localităţi fiind Accumoli, Amatrice, Posta şi Arquata del Tronto, aflate între Roma şi Perugia. Cutremurul a fost urmat de mai multe replici, fiind afectate grav numeroase locuinţe şi clădiri istorice. În octombrie şi noiembrie, o serie de mai multe seisme, dintre care unul de 6,6 grade şi altul de 6,1 grade, au zguduit aceeaşi zonă, iar câteva persoane au fost rănite. Situată între placa euroasiatică şi cea africană, care o împinge spre nordul Balcanilor, Italia are o mare parte din teritoriu sub risc seismic ridicat.
Un alt eveniment seismic răsunător a avut loc în luna februarie, în Taiwan. Cutremurul produs în sudul ţării a avut magnitudinea de 6,4 şi a dus la prăbuşirea mai multor imobile din oraşul Tainan (sud-vestul insulei). Au murit peste 110 persoane.
În luna decembrie, un important seism, de 6,4 grade, produs în centrul Indoneziei a dus la moartea a peste o sută de persoane din provincia Aceh, în nordul insulei Sumatra. De asemenea, s-au înregistrat peste 700 de răniţi, iar mai bine de 45.000 de persoane au fost evacuate. Indonezia este situată pe 'Cercul de foc al Pacificului', o zonă care concentrează aproximativ 85% din activitatea seismică şi vulcanică de pe Terra.
Binecunoscută pentru activitatea seismică frecventă, Japonia nu a fost scutită nici în acest an de cutremure, unele dintre ele având o intensitate semnificativă. Unul dintre acestea, cu magnitudinea 7, a avut loc în luna aprilie, în sudul ţării. Ulterior, peste o mie de evenimente seismice au fost înregistrate în prefecturile Kumamoto şi Oita. Circa 50 de persoane au murit în timpul cutremurelor din acest an din Japonia, câteva sute au fost rănite, iar cel puţin 30.000 au fost evacuate. De asemenea, un puternic seism, cu magnitudinea 7,3, a avut loc în noiembrie în largul coastelor Japoniei, în apropiere de Fukushima, acesta fiind considerat de experţi o replică a evenimentului natural devastator din 2011. În această ţară, situată la joncţiunea a patru plăci tectonice, se produc în fiecare an peste 20 la sută din cele mai mari evenimente seismice din lume.
În chiar primele zile ale anului, un puternic seism având magnitudinea 6,7 a lovit nord-estul Indiei, epicentrul său fiind situat la 29 kilometri nord-vest de oraşul Imphal, capitala statului indian Manipur. S-au înregistrat cel puţin zece morţi şi sute de răniţi.
Un puternic seism de 7,8 grade urmat de tsunami s-a produs pe coasta de est a Noii Zeelande, în luna noiembrie, fiind soldat cu doi morţi. Acesta a fost urmat de replici de peste 6 grade. Unele au fost complet devastate, iar reconstrucţia va dura luni de zile şi va costa sute de milioane de dolari, după cum a declarat prim-ministrul John Key.
Cel puţin trei persoane au murit şi zeci de pagode au suferit pagube majore după un cutremur de 6,8 grade pe Richter care a afectat în august Myanmar şi s-a resimţit şi în ţările vecine. Două persoane şi-au pierdut viaţa, câteva zeci au fost rănite şi au fost afectate numeroase pagode şi monumente istorice budiste.
Fenomenul meteorologic El Nino a provocat inundaţii devastatoare
Cantităţile abundente de precipitaţii au provocat numeroase victime şi în 2016 în foarte multe zone ale lumii. La începutul anului, statul american California a fost puternic afectat de ruperile de nori determinate de fenomenul meteorologic El Nino (fenomen ce are loc o dată la patru până la şapte ani), care au provocat inundaţii şi alunecări de teren, dar şi tornade mortale. Tot în Statele Unite, în ianuarie, coasta de est s-a confruntat cu un viscol istoric care s-a soldat cu cel puţin 25 de morţi şi a paralizat mai multe mari oraşe, inclusiv New York-ul. Puternica furtună ''Jonas'' a perturbat grav traficul aerian şi terestru. Tot în Statele Unite, în luna mai au murit cel puţin 6 persoane în statul Texas în inundaţiile provocate de creşterea nivelului apelor. Cel puţin 11 persoane muriseră deja în inundaţii în statul Texas, la sfârşitul lunii aprilie. În iunie, inundaţiile provocate de furtuni puternice şi ploi torenţiale au dus la moartea a 24 de persoane în Virginia occidentală, iar preşedintele american Barack Obama a decretat stare de catastrofă naturală. În august, inundaţii "fără precedent" au fost înregistrate în statele americane Louisiana şi Mississippi, autorităţile anunţând trei morţi.
În februarie, intemperiile care au lovit Portugalia au provocat inundaţii puternice, care au dus la moartea unei persoane şi la pagube de peste 2 milioane de euro în regiunea Coimbra.
În aceeaşi lună, autorităţile din Fiji au instituit stare de dezastru natural din cauza ciclonului Winston, care a adus rafale de vânt de 285 de kilometri pe oră provocând moartea a cel puţin cinci persoane.
Ploile abundente care au căzut în luna aprilie în Yemen şi Arabia Saudită au provocat peste 40 de decese. De asemenea, în aceeaşi lună, ploile abundente au provocat inundaţii în Argentina, Chile şi Uruguay, soldate cu 11 decese şi evacuarea a zeci de mii de locuitori.
Puternicele furtuni şi inundaţiile înregistrate în luna mai în sudul Chinei s-au soldat cu cel puţin 66 de morţi, dispariţia a 11 persoane şi evacuarea a 95.000 de oameni. Peste 4,66 milioane de persoane au fost afectate, 5.200 de case au fost distruse şi alte 74.000 au suferit daune. Tot în mai, ploile puternice care s-au abătut asupra insulei Sri Lanka au ucis cel puţin o sută de persoane.
Sfârşitul lunii mai şi începutul lunii iunie au adus ploi torenţiale şi inundaţii violente în Germania, unde au murit nouă persoane din această cauză, şi au provocat pagube în Belgia şi Franţa, aceasta din urmă decretând stare de catastrofă naturală.
În luna iunie, trei persoane au murit în urma furtunilor violente care au măturat coasta de est a Australiei, iar în vestul Myanmar-ului precipitaţiile puternice au provocat moartea a 12 persoane. 13 persoane au murit în urma ploilor abundente care au căzut în mai multe regiuni din sudul Chinei, iar în Indonezia inundaţiile şi alunecările de teren au ucis 24 de persoane pe insula Java. Pe aceeaşi insulă, în luna septembrie inundaţiile şi alunecările de teren provocate de ploile torenţiale au dus la moartea a 19 persoane.
În iulie, numărul deceselor provocate de inundaţii în centrul Indiei, a ajuns la 22, iar peste 30 de persoane au murit în nord-vestul Pakistanului în urma inundaţiilor provocate de ploile torenţiale ale musonului.
În iulie, autorităţile chineze au anunţat că dezastrele naturale care au lovit teritoriul acestei ţări în prima parte a anului s-au soldat cu cel puţin 1.074 de morţi şi 270 de dispăruţi. Evenimentele cele mai notabile au inclus inundaţii, rafale puternice de vânt, grindină şi o serie de catastrofe geologice.
La începutul lunii august, peste 100 de persoane şi-au pierdut viaţa ca urmare a inundaţiilor şi alunecărilor de teren declanşate de ploile musonice înregistrate în 43 de districte din Nepal.
Tot în august, cel puţin cincisprezece persoane au murit în urma furtunilor violente care s-au abătut asupra capitalei Skopje din Macedonia, iar cel puţin 300 de persoane şi-au pierdut viaţa în estul şi centrul Indiei şi alte şase milioane au fost afectate de inundaţiile provocate de ploile musonice care au distrus sate, culturi şi drumuri.
Inundaţiile din septembrie din nord-estul Coreii de Nord s-au soldat cu 138 de morţi şi 400 de dispăruţi, potrivit unui bilanţ anunţat de ONU. Evenimentul a fost catalogat de presa oficială de la Phenian drept ''cel mai grav dezastru'' care a avut loc în această ţară de după al Doilea Război Mondial.
Cel puţin 21 de persoane au decedat din cauza inundaţiilor din octombrie care au afectat patru zone centrale din Vietnam, iar cel puţin 22 de persoane au murit şi 72 au fost rănite în inundaţii în Egipt.
În ultima lună a acestui an, cel puţin 24 de persoane şi-au pierdut viaţa în Vietnam ca urmare a inundaţiilor din centrul ţării.
Uraganul Matthew a "măturat" sute de vieţi
Cel mai important uragan care a avut loc în 2016 este Matthew. Acesta s-a format dintr-o furtună tropicală, în septembrie şi a atins categoria 5, intensitatea maximă pe scara Saffir-Simpson, cu rafale de vânt de 260 kilometri la oră. Printre statele afectate de trecerea sa s-au numărat Venezuela, Columbia, Republica Dominicană, Jamaica, Cuba, Statele Unite şi Canada. Acest fenomen meteorologic extrem a provocat moartea a 546 de persoane în Haiti, potrivit informaţiilor oficiale, în timp ce datele neoficiale indică peste 1.000 de decese. Au fost înregistrate decese şi în Columbia, Republica Dominicană, Cuba, dar şi în Statele Unite. Valoarea pagubelor estimate se ridică la peste 10 miliarde de dolari.
În luna noiembrie, uraganul Otto, care a afectat Costa Rica, a lăsat în urmă cel puţin zece persoane decedate, 11.000 de sinistraţi şi 2.778 de kilometri de drumuri distruse într-un total de 412 de localităţi. Otto a fost cel mai puternic astfel de fenomen care a lovit direct Costa Rica din istoria statisticilor meteorologice.
Seceta, o problemă din ce în ce mai stringentă
La polul opus acestor situaţii s-au aflat regiunile care se confruntă cu o problemă din ce în ce mai acută: seceta. De altfel, Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) a anunţat într-un raport dat publicităţii în această toamnă, cu ocazia celei de-a 22-a conferinţe a ONU privind schimbările climatice (Maroc), că 2016 ar putea fi cel mai călduros an înregistrat în istoria măsurătorilor meteorologice.
Cele mai afectate de secetă în acest an au fost Zimbabwe, Somalia, Panama, Palau, Malawi, Venezuela, Sierra Leone şi Siria. De asemenea, guvernul indian a informat că aproximativ 330 de milioane de persoane, mai mult de un sfert din întreaga populaţie, suferă din cauza secetei care afectează zece din cele 29 de state ale acestei ţări asiatice.
În noiembrie, guvernul bolivian a declarat "stare de urgenţă la nivel naţional" în faţa celei mai severe secete înregistrate în ultimii 25 de ani, care a provocat întreruperi ale furnizării de apă în şapte dintre principalele zece oraşe ale ţării.
Fondul ONU pentru copii UNICEF a avertizat anul acesta că aproape un milion de copii din Africa de est şi de sud suferă de malnutriţie acută severă din cauza secetei care afectează continentul şi care este de aşteptat să se agraveze din cauza fenomenului climatic El Nino, aceasta fiind o situaţie fără precedent.
Potrivit unui studiu publicat la 5 octombrie în revista Science Advances, odată cu accelerarea schimbărilor climatice, o secetă extremă va fi chiar mai toridă şi mai brutală, punând la încercare resursele de apă deja limitate din sud-vestul american.
Incendiile de vegetaţie au afectat serios unele state americane
O consecinţă gravă a secetei şi a căldurii excesive o reprezintă incendiile de vegetaţie. Statul american California se confruntă cu o secetă record în ultimii cinci ani şi a fost afectată de numeroase incendii în 2016 - până la mijlocul lunii august, peste 3.900 de incendii de pădure au distrus 45.300 de hectare de teren, o medie pe cinci ani în creştere cu aproape 50%. În luna august, statul Washington din nord-vestul SUA a declarat stare de urgenţă din cauza incendiilor uriaşe, fiind al doilea stat american, după California, care a recurs la această măsură, ca răspuns la incendiile de vegetaţie. Severitatea sezonului incendiilor s-a manifestat în această ţară cu preponderenţă în iunie şi iulie, fiind înregistrate zeci de focare, iar mii de kilometri pătraţi de teren au fost cuprinse de flăcări, în special în Arizona şi New Mexico unde, în iunie, cel puţin patru persoane şi-au pierdut viaţa, iar alte câteva sute au fost evacuate. În iulie, un incendiu de pădure, numit 'Sand Fire', alimentat de seceta şi de căldura excesivă din California a devastat aproximativ 8.000 de hectare de pădure, obligând sute de locuitori din nordul oraşului Los Angeles să fie evacuaţi. De altfel, în iunie autorităţile americane au anunţat că în unele zone din sud-vest recordurile de căldură au fost depăşite, un exemplu fiind cele 50 de grade înregistrate în pădurea Cibola (New Mexico). Şi în august, incendiile uriaşe au continuat să facă ravagii în vestul SUA, cuprinzând sute de kilometri pătraţi, forţând zeci de mii de persoane să-şi părăsească locuinţele şi existând cel puţin o victimă. La sfârşitul lunii noiembrie, incendiile de pădure au făcut 3 victime în statul american Tennessee, alte 14 persoane fiind rănite, iar zeci de mii de locuitori au fost evacuaţi din calea flăcărilor.
În luna august, în nordul Portugaliei au fost înregistrate mai multe incendii de pădure, dar şi pe insula Madeira unde cel puţin trei persoane şi-au pierdut viaţa şi circa o mie au fost evacuate din calea flăcărilor.
Şi Canada s-a confruntat în acest an cu uriaşe incendii de vegetaţie nemaivăzute până acum în această zonă a globului. Acestea au mistuit 1.600 de kilometri pătraţi de pădure şi ar putea avea drept cauză încălzirea climatică.
Vulcanii din Guatemala au "scuipat" lavă şi trâmbe de cenuşă
În 2016 nu s-au înregistrat erupţii vulcanice spectaculoase, însă unele dintre acestea au dus la moartea a mai multe persoane. În luna mai, mai multe sate din Indonezia au fost acoperite de cenuşă fierbinte după erupţia unui vulcan din zona de vest a ţării. Şapte persoane au fost ucise, iar altele au suferit arsuri grave. În aceeaşi lună, o mare cantitate de cenuşă a afectat capitala statului Costa Rica, în urma unei puternice erupţii a vulcanului Turrialba. Exploziile au continuat şi în septembrie, iar cenuşa a acoperit capitala.
Unul dintre vulcanii care au erupt pe parcursul anului a fost şi Vulcanul de Foc din Guatemala, situat la aproximativ 50 de kilometri de capitală. Acesta a înregistrat peste zece explozii de-a lungul anului, unele catalogate slabe şi altele moderate, iar undele de şoc au fost resimţite şi la 25 de kilometri depărtare. Trâmbele de cenuşă au fost proiectate până la 15 kilometri în atmosferă, iar ''râurile'' de lavă au atins lungimi între 800 şi 2.000 de metri. Vulcanul de Foc este, alături de Pacaya, situat în Escuintla, şi de Santiaguito, în Quetzaltenango, unul dintre cei mai activi dintre cei 32 pe care îi numără Guatemala. De altfel, în aprilie, vulcanul Santiaguito a intrat în fază de erupţie însoţită de explozii piroclastice.
În prima parte a anului, vulcanul Ubinas, cel mai activ din Peru, a fost zguduit de o puternică explozie care a provocat degajarea în aer de gaze şi cenuşă.
De asemenea, în februarie, un vulcan japonez situat la aproximativ 50 de kilometri de o centrală nucleară a erupt aruncând mase mari de lavă în aer, iar în martie, vulcanul Pavlo, situat în insulele Aleutine din statul american Alaska, a erupt formând o coloană de cenuşă de peste 6.000 de metri înălţime.
Vulcanul Popocatepetl, aflat la circa 55 de kilometri de Mexico, a început să erupă în aprilie aruncând în aer o coloană de cenuşă de 3 kilometri deasupra craterului şi ducând la închiderea aeroportului din Puebla (centru). În august, zone din Ciudad de Mexico şi din alte localităţi mexicane au fost acoperite de cenuşa aruncată din nou de acesdt vulcan.
Muntele Aso, un vulcan din Japonia a erupt în octombrie aruncând nori de cenuşă vulcanică până la 11.000 de metri în atmosferă.
Statele sărace, cele mai expuse ravagiilor provocate de încălzirea globală
Anul trecut, aproape jumătate dintre statele cele mai grav afectate de fenomenele meteo extreme s-au aflat pe continentul african, potrivit unui raport făcut public în cadrul COP22. Specialiştii au atras atenţia că statele sărace sunt cele mai expuse ravagiilor provocate de furtuni, canicule, inundaţii sau perioadele de secetă, fenomene a căror intensitate şi frecvenţă creşte ca urmare a efectului încălzirii globale la care contribuie în mare parte ţările dezvoltate.
Din 1996 până în 2015 aproape 11.000 de episoade de fenomene extreme au ucis peste jumătate de milion de persoane în lumea întreagă, conform raportului. Furtunile, valurile de căldură şi inundaţiile au generat pagube de peste 3.000 de miliarde de dolari în perioada amintită.AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Mariana Ionescu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.