Bucureşti, 28 sep /Agerpres/ - România are "un sistem de raportare şi administrare în care vânătorii numără, gestionează, împuşcă şi fac profit de pe urma animalelor sălbatice", situaţie care "va genera erori grave", consideră reprezentanţii organizaţiei de mediu WWF-România.
Aceştia sunt nemulţumiţi de Ordinul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) aflat în dezbatere publică până pe 30 septembrie, referitor la cotele de vânătoare pentru urşi, lupi şi pisici sălbatice, act normativ care prevede împuşcarea a 552 de urşi, 657 de lupi şi 482 de pisici sălbatice.
Potrivit unui comunicat al WWF-România, postat miercuri pe pagina de Internet a organizaţiei, cotele sunt propuse în condiţiile în care ministerul acceptă parţial argumentarea unui studiu de specialitate realizat de către un colectiv al Facultăţii Transilvania din Braşov.
"Acelaşi studiu nu mai este considerat valabil când vine vorba de stabilirea cotelor pentru râs, deşi nu se oferă vreo explicaţie în acest sens. Mai mult, deşi 6 din 9 experţi din grupul consultativ pe carnivore mari au contestat studiul pe care se bazează hotărârea şi au cerut refacerea lui, opiniile lor au fost ignorate (...) Vânătoarea va fi singura alternativă de control a conflictului dintre om şi animalele sălbatice, dacă Ordinul ministerial aflat în dezbatere publică până vineri, 30 septembrie va trece mai departe. Şi asta în condiţiile în care cotele stabilite de autorităţi se bazează pe un studiu care propune împuşcarea a 68 de râşi şi 474 de pisici sălbatice, fără să existe înregistrate pagube cauzate de aceste specii. Autorităţile nu propun nicio alternativă la vânătoare, cum ar fi implementarea de măsuri de prevenire a conflictelor cu animalele sălbatice, câini la stână, garduri electrice, repelente etc. Nici măcar sistemul de compensaţii, existent în acest moment, nu funcţionează eficient", se notează în comunicatul WWF-România.
În anul 2014, WWF-România şi Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice (ACDB) au arătat că rata de creştere cu 10% a ursului brun în Maramureş este neobişnuită în raport cu caracteristicile biologice ale speciei, fiind mai mare chiar decât în Suedia, ţara cu cea mai spectaculoasă creştere a populaţiei de urs brun în ultimii ani (4,7%). De asemenea, cifrele oficiale din judeţele Vrancea şi Harghita au indicat creşteri cu 50% mai mari decât oriunde în lume, "deşi calitatea habitatului nu este comparabilă cu cele din America de Nord sau din unele părţi al Europei".
"În aceste condiţii, WWF România, ACDB şi Grupul Milvus se opun clar ordinului şi cer refacerea studiului pe baza căruia ministerul doreşte să autorizeze noile cote de împuşcare a animalelor sălbatice. Pagubele raportate în studiu sunt de 66.779 de lei, în cazul lupului, şi 783.018 de lei, în cazul ursului, pentru pisica sălbatică şi râs nefiind înregistrate pagube cauzate de aceste specii. Puse în contextul milioanelor de euro generate de industria vânătorii pentru aceleaşi specii - un trofeu de urs valorează în medie 8.000 de euro - motivaţia din spatele acestui ordin devine cel puţin îndoielnică. Mai mult, chiar dacă aceste compensaţii nu sunt semnificative la nivel macro, al unui buget de stat, ele se plătesc cu întârzieri semnificative iar procesul este îngreunat pentru păgubit', subliniază organizaţia de mediu.
În acest sens, WWF-România, ACDB şi Grupul Milvus solicită Ministerului Mediului revizuirea cotelor şi identificarea fără întârziere a soluţiilor alternative de a gestiona eventualele conflicte între speciile sălbatice şi comunităţile locale.
Ursul, lupul, râsul şi pisica sălbatică specii protejate prin lege atât la nivel naţional, cât şi european, prin directiva Habitate. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu)
Aceştia sunt nemulţumiţi de Ordinul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) aflat în dezbatere publică până pe 30 septembrie, referitor la cotele de vânătoare pentru urşi, lupi şi pisici sălbatice, act normativ care prevede împuşcarea a 552 de urşi, 657 de lupi şi 482 de pisici sălbatice.
Potrivit unui comunicat al WWF-România, postat miercuri pe pagina de Internet a organizaţiei, cotele sunt propuse în condiţiile în care ministerul acceptă parţial argumentarea unui studiu de specialitate realizat de către un colectiv al Facultăţii Transilvania din Braşov.
"Acelaşi studiu nu mai este considerat valabil când vine vorba de stabilirea cotelor pentru râs, deşi nu se oferă vreo explicaţie în acest sens. Mai mult, deşi 6 din 9 experţi din grupul consultativ pe carnivore mari au contestat studiul pe care se bazează hotărârea şi au cerut refacerea lui, opiniile lor au fost ignorate (...) Vânătoarea va fi singura alternativă de control a conflictului dintre om şi animalele sălbatice, dacă Ordinul ministerial aflat în dezbatere publică până vineri, 30 septembrie va trece mai departe. Şi asta în condiţiile în care cotele stabilite de autorităţi se bazează pe un studiu care propune împuşcarea a 68 de râşi şi 474 de pisici sălbatice, fără să existe înregistrate pagube cauzate de aceste specii. Autorităţile nu propun nicio alternativă la vânătoare, cum ar fi implementarea de măsuri de prevenire a conflictelor cu animalele sălbatice, câini la stână, garduri electrice, repelente etc. Nici măcar sistemul de compensaţii, existent în acest moment, nu funcţionează eficient", se notează în comunicatul WWF-România.
În anul 2014, WWF-România şi Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice (ACDB) au arătat că rata de creştere cu 10% a ursului brun în Maramureş este neobişnuită în raport cu caracteristicile biologice ale speciei, fiind mai mare chiar decât în Suedia, ţara cu cea mai spectaculoasă creştere a populaţiei de urs brun în ultimii ani (4,7%). De asemenea, cifrele oficiale din judeţele Vrancea şi Harghita au indicat creşteri cu 50% mai mari decât oriunde în lume, "deşi calitatea habitatului nu este comparabilă cu cele din America de Nord sau din unele părţi al Europei".
"În aceste condiţii, WWF România, ACDB şi Grupul Milvus se opun clar ordinului şi cer refacerea studiului pe baza căruia ministerul doreşte să autorizeze noile cote de împuşcare a animalelor sălbatice. Pagubele raportate în studiu sunt de 66.779 de lei, în cazul lupului, şi 783.018 de lei, în cazul ursului, pentru pisica sălbatică şi râs nefiind înregistrate pagube cauzate de aceste specii. Puse în contextul milioanelor de euro generate de industria vânătorii pentru aceleaşi specii - un trofeu de urs valorează în medie 8.000 de euro - motivaţia din spatele acestui ordin devine cel puţin îndoielnică. Mai mult, chiar dacă aceste compensaţii nu sunt semnificative la nivel macro, al unui buget de stat, ele se plătesc cu întârzieri semnificative iar procesul este îngreunat pentru păgubit', subliniază organizaţia de mediu.
În acest sens, WWF-România, ACDB şi Grupul Milvus solicită Ministerului Mediului revizuirea cotelor şi identificarea fără întârziere a soluţiilor alternative de a gestiona eventualele conflicte între speciile sălbatice şi comunităţile locale.
Ursul, lupul, râsul şi pisica sălbatică specii protejate prin lege atât la nivel naţional, cât şi european, prin directiva Habitate. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.