Bucureşti, 3 iun /Agerpres/ - Rezolvarea problemelor apărute, de-a lungul timpului, în domeniul Pădurilor, dar şi al gestiunii deşeurilor, precum şi situaţia actuală a procedurilor de infringement, în cazul României, sunt câteva dintre subiectele abordate de către ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Cristiana Paşca Palmer, într-un interviu acordat AGERPRES.

Paşca Palmer a vorbit şi despre planurile pe termen scurt pe care ministerul de resort le pregăteşte, printre acestea aflându-se procedura de atribuire în administrare a 5 arii naturale protejate, printre care şi Parcul Natural Văcăreşti, respectiv finalizarea măsurilor în sectorul combaterii tăierilor ilegale, în special prin consolidarea capacităţii Gărzilor Forestiere.

AGERPRES: Aţi preluat mandatul la Ministerul Mediului de mai bine de şase luni. Care sunt cele mai importante trei realizări?
Cristiana Paşca Palmer: Timpul a trecut foarte repede. Atât eu, cât şi echipa am funcţionat într-un mod extrem de alert, i-aş putea spune chiar un 'mandat sprint'. Principala mea preocupare, încă de la preluarea mandatului, a fost, şi este în continuare, să putem lăsa în urmă rezultate concrete, cuantificabile şi de impact. Şi, de ce nu, poate chiar un "record ministerial"! Recordul ar fi, pe de-o parte, să reuşim să rezolvăm o serie de probleme şi să progresăm sau să închidem capitole vechi rămase din anii trecuţi. Pe de altă parte, să sădim o viziune complet nouă de abordare a politicii de mediu, mult mai bine integrată cu nevoile de dezvoltare economică şi socială pe care o societate română modernă le are în secolul al 21-lea, corelată cu tendinţele progresiste care există în acest sens la nivel internaţional. Pentru a putea pune în practică toate aceste deziderate, am iniţiat măsuri, programe, idei şi acţiuni inovatoare, implementate într-un ritm alert şi contra cronometru.

Nu mă ascund să vă spun că primele şase luni de mandat s-au tradus printr-o muncă intensă de echipă, care a debutat zgomotos, pe fundalul câtorva crize majore, cum au fost cea legată de licitaţia de masă lemnoasă şi cea a ambalajelor, ambele provocate de decizii luate în guvernările trecute, dar al căror impact exploziv a "venit în plată" în timpul mandatului meu. Ambele crize au fost rezolvate cu succes. Însă această primă jumătate a mandatului a fost mai degrabă dominată de eforturile de a începe să construim un alt tip de abordare în domeniile aflate în responsabilitatea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor. Am pornit o reformă atât în minister, cât şi în instituţiile subordonate sau în coordonarea ministerului, în care am instituit profesionalismul, integritatea, competenţa şi transparenţa drept criterii principale de selecţie a personalului şi de funcţionare.

Aş evita să fac un top trei al celor mai mari realizări. Asta pentru că fiecare domeniu are realizările lui în timpul scurs. O să încep cu domeniul forestier, în care sensibilitatea şi aşteptarea publică sunt poate cele mai mari dintre toate capitolele de mediu. Pentru mine şi echipa mea, siguranţa pădurilor şi limitarea tăierilor ilegale, a defrişărilor sunt vârf de lance în reforma domeniului forestier. Măsurile pe care le-am adoptat şi le implementăm anul acesta vor conduce, sper eu, la o reducere vizibilă şi cuantificabilă a fenomenului tăierilor ilegale cu impact anul acesta şi în anii care vin. Am pornit în acest demers prin restructurarea RNP Romsilva, pentru prima dată în istoria acestei instituţii, pe baza principiilor de bună guvernanţă corporativă. A fost schimbată conducerea RNP, iar imediat după aceea am început un proces de selecţie transparent şi competitiv pentru noul director general al RNP şi pentru membrii Consiliului de Administraţie. În paralel, deşi legea Gărzilor Forestiere, la care am muncit foarte mult, este în continuare blocată în Parlament, am demarat deja procesul de recrutare pentru încă 160 de inspectori de Gardă Forestieră. Derulăm concursuri cu probe dificile, cu analiză atentă, inclusiv pe criterii de integritate, a celor care îşi depun candidaturile, pentru că vrem să-i aducem alături de noi pe cei mai buni şi mai integri specialişti silvici din România. Vă dau şi un exemplu: la Cluj am reuşit să ocupăm doar 3 locuri din peste 10 scoase la concurs. Am considerat că restul candidaţilor nu au fost suficient de bine pregătiţi pentru corpul de elită care dorim să devină Garda Forestieră.

Apoi, o altă realizare este legislaţia pe care o livrăm în domeniul silvic: am finalizat o Lege a contravenţiilor silvice care vine cu amenzi aproape duble pentru neregulile depistate în teren. Din păcate, şi această lege încă aşteaptă reacţia parlamentară printr-un vot care să o impună cât de urgent în legislaţia românească. Totodată, completăm Codul Silvic cu o legislaţie secundară dezbătută în grupuri de lucru. Nu în ultimul rând, dezvoltăm sistemele informatice, precum Radarul Pădurilor, SUMAL-ul, sistemul Forest Management Information Monitoring System, pentru a elimina tăierile ilegale şi posibilitatea de corupţie în domeniul silvic. Aici lucrăm în strânsă colaborare cu STS şi cu foarte mulţi voluntari. În plus, am derulat acţiuni ample de împădurire; 3.761 de hectare au fost deja plantate cu puieţi, în timp ce pe 10.250 de hectare s-au realizat lucrări de regenerare a pădurii pe cale naturală.

Aşa cum am declarat în repetate rânduri, am convingerea că acest capital natural impresionant pe care ţara noastră îl are reprezintă o oportunitate de dezvoltare. Mandatul meu de ministru are ca prioritate punerea sub protecţie a acestei resurse, pe care încă nu ştim să o valorificăm durabil, la adevăratul său potenţial. Spre exemplu, în luna ianuarie am reuşit să finalizăm documentaţia şi să transmitem către UNESCO lista cu pădurile seculare de fag pe care le-am propus pentru a fi incluse în patrimoniul mondial. În acelaşi timp, luna trecută am dispus un control al Gărzilor Forestiere pe zona pădurilor virgine din Munţii Ţarcu unde existau suspiciuni de exploatare ilegală. În urma verificărilor din teren, au fost stopate abuzuri pe 993 hectare de păduri virgine în această frumoasă zonă a ţării. Avem în pregătire şi alte măsuri pentru protecţia pădurilor virgine, la care lucrează intens Departamentul de Păduri din Minister, în colaborare cu Departamentul de Biodiversitate.

Un alt capitol pe care mi l-am asumat a fost acela de a introduce o viziune complet nouă de armonizare a obiectivelor de protecţie a mediului cu cele de dezvoltare economică şi socială prin adoptarea, pentru prima dată în România, de obiective şi măsuri pentru impulsionarea tranziţiei către economie verde. Concret, am creat anul acesta o listă de programe mult îmbunătăţite (Rabla PLUS, Casa Verde PLUS), programe în premieră pentru România (Eco Antreprenoriat), programe care sprijină domenii mult întârziate ca reformă, cum este cel al deşeurilor (Eco Parc, Magazine ZERO deşeuri). Tot în această linie, dezvoltăm parteneriate şi activăm cooperarea inter-ministerială pentru ca politica de mediu să devină parte integrantă în sectoarele care asigură tranziţia către o economie verde în România: de pildă, lucrăm cu Ministerul Educaţiei pentru introducerea, în premieră, a Programului Eco-educaţie pentru Şcoli Verzi ca program opţional în programa şcolară naţională; cu Ministerul Economiei promovăm o HG comună pentru susţinerea Strategiei de eco-turism a României etc.

O altă axă asumată la începutul mandatului este biodiversitatea, unde ne-am propus o administrare unitară a ariilor naturale protejate, adică a mai bine de 25% din teritoriul ţării. Puţină lume ştie că, în acest domeniu, România riscă să piardă sume importante din fonduri europene, pentru întârzieri majore. Am deblocat, după mai bine de 3 ani, 200 de planuri de management al ariilor naturale protejate. Prin această reuşită s-a evitat pierderea a aproximativ 200 milioane euro, fonduri europene destinate managementului ariilor protejate în România. Am înfiinţat Agenţia Naţională pentru Administrarea Ariilor Naturale Protejate (ANANP), o instituţie care trebuia să existe într-o ţară cu un asemenea potenţial natural. Prin ANANP pot fi demarate politici prin care ariile naturale din România să devină branduri puternice în Europa, să contribuie la dezvoltarea comunităţilor locale din proximitatea acestora şi să reprezinte impulsul pentru mutarea accentului către economia verde.

Fireşte, o altă mare realizare a fost declararea acumulării Văcăreşti, după mai bine de 4 ani de la iniţierea proiectului, ca parc natural, primul parc urban din România şi din Europa continentală. În Europa, singura astfel de zonă umedă urbană este Wetland Centre din Londra, dar care acoperă o suprafaţă mult mai mică, de aproximativ 40 de hectare, faţă de 186 de hectare, dimensiunea Parcului Natural Văcăreşti. Acolo am început să promovăm deja un plan de măsuri până la preluarea formală a parcului de către un administrator. Aşa că, imediat ce am instituit regimul de protecţie, am început să ecologizăm mecanizat întregul areal şi să selectăm servicii specializate de monitorizare şi pază 24 de ore din 24.

Vreau să aduc în discuţie şi munca pe care am depus-o alături de colegii de la Agenţia de Protecţie a Mediului prin care proiecte de infrastructură mare, o miză importantă pentru România, au putut merge mai departe. Practic, la începutul mandatului ne-am confruntat cu două astfel de proiecte, blocate de mai bine de un an, din pricina nefinalizării actelor de reglementare de mediu: Autostrada Arad-Timişoara şi Autostrada Sebeş-Turda. Procedurile şi-au accelerat parcursul şi astfel am deblocat aceste proiecte, la fel cum am făcut-o şi în cazul aeroportului de la Braşov (Ghimbav), proiect care astăzi poate avansa în acord total cu legislaţia de mediu. În plus, a fost finalizată analiza îndeplinirii obligaţiilor de mediu în cazul fabricii Ford, element-cheie în decizia Ford de a reinvesti în România. Termenul acestei analize era depăşit încă din anul 2014.

AGERPRES: Sunteţi primul ministru al Mediului care a avut o poziţie foarte clară în ceea ce priveşte interzicerea folosirii cianurilor în minerit. De ce credeţi că trebuie interzisă în România această tehnologie?
Cristiana Paşca Palmer: Nu ştiu dacă atât premiera este de subliniat, cât faptul că Ministerul Mediului, cel puţin sub mandatul meu, gândeşte dezvoltarea ţării în termeni de sustenabilitate, este ataşat de capitalul natural, doreşte să conserve această resursă şi înţelege că un astfel de patrimoniu este o valoare care poate deveni motorul economiei verzi în România.

Fiindcă mă întrebaţi cum am ajuns la acest punct de vedere, vă pot răspunde simplu: am făcut o analiză atentă a tuturor argumentelor pro şi contra şi am considerat că, după ani în care toţi cei care ar fi putut să decidă în favoarea mediului nu au făcut-o, a venit momentul să ne asumăm o poziţie clară şi tranşantă pe acest subiect, în conformitate cu mandatul pe care instituţia şi ministrul îl au.

Impactul de mediu, precum şi gestionarea deşeurilor din industriile extractive care folosesc cianura, prezintă riscuri majore de mediu şi de sănătate care, din punctul meu de vedere, nu sunt compensate de raţiuni economice. În urma închiderii numeroaselor centre de exploatare minieră, România a rămas, din păcate, cu foarte multe probleme: iazuri de decantare, halde de steril etc. Numai o parte dintre acestea sunt ecologizate, iar statul român nu are resursele financiare şi capacitatea de a le ecologiza şi le aduce în conformitate pe toate. Apoi, avem un istoric marcat de accidente: toată lumea îşi aminteşte de noaptea neagră din 1971 de la Certej, când zeci de oameni şi-au pierdut viaţa. Accidentul de la Baia Mare din 2000 a fost un nou dezastru ecologic care a avut consecinţe nefaste pentru ţară. Analizând toate aceste fapte şi argumente, am concluzionat că "principiul precauţiei" privind riscul de accidente majore ce implică substanţe periculoase trebuie să prevaleze atunci când se pune problema legiferării utilizării tehnologiei de cianurare pentru mineritul auro-argintifer.

În următoarea perioadă, va urma o discuţie la nivel de Guvern. Premierul Cioloş a dispus să se formeze un grup de lucru şi să discutăm cu argumentele pro şi contra, astfel încât la nivel de Guvern să se elaboreze un punct de vedere al Executivului, care va fi trimis Parlamentului, urmând ca Parlamentul să fie cel ce va avea decizia finală, conform cu prerogativele sale. 

AGERPRES: Care mai este situaţia în ceea ce priveşte ambalajele?
Cristiana Paşca Palmer: Într-adevăr, poate cea mai complexă şi sensibilă moştenire a mandatelor anterioare este cea a deşeurilor. Încă din luna decembrie a anului trecut, imediat după preluarea mandatului, echipa mea a avut numeroase întâlniri cu reprezentanţi ai producătorilor în încercarea de a găsi soluţii pertinente, atât pentru rezolvarea doleanţelor acestora, cât şi pentru remedierea situaţiei din sectorul deşeurilor.

În paralel, au avut loc grupuri de lucru interne şi interministeriale prin care, alături de reprezentanţi ai altor ministere, precum Ministerul Economiei, Ministerul Agriculturii, Cancelaria Primului Ministru, am încercat să găsim soluţii. Având în vedere investigaţiile DIICOT, în cazul unor OTR-uri (Organisme de Transfer al Responsabilităţii) şi reciclatori, şi după o analiză atentă a tuturor elementelor, dintre care unele de natură penală, am realizat că o mare parte din doleanţele producătorilor nu pot fi luate în considerare, întrucât fie ar fi susţinut o piaţă neagră a deşeurilor, fie ar fi fost discriminatorii.

Pe principiul "poluatorul plăteşte", operatorii economici care pun pe piaţă produse ambalate sunt responsabili prin lege de poluarea produsă odată ce ambalajele ajung deşeuri. Într-o economie circulară, acestea ar trebui refolosite, reciclate sau compostate şi reintroduse în sistemul economic ca resurse valoroase. Însă, în condiţiile în care producătorii refuză să-şi declare ambalajul ca fiind refolosibil, iar primăriile şi salubrizatorii nu susţin selectarea deşeurilor în locuinţa cetăţenilor, pe cel puţin trei fracţii (reciclabil, biodegradabil, hârtie/carton), respectiv colectarea programată pe zile diferite, pe tip de deşeu, va fi foarte dificil să obţinem rezultate semnificative. În ceea ce priveşte partea legislativă, este adevărat că am identificat lacune, modificări legislative mai vechi sau mai recente, care fie au redus sau eliminat responsabilitatea OTR-urilor, fie au eliminat Comisia de Licenţiere a acestora. Unele sunt în curs de modificare, altele, precum Ordinul de Ministru pentru licenţierea OTR-urilor, se află deja în avizare interministerială.

Aşa cum am mai afirmat cu alte ocazii, interesul nostru nu este să colectăm penalitatea de 2 lei/kg pentru fiecare kilogram de deşeu nereciclat, ci să ne atingem ţintele de reciclare asumate prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană. Din fondurile colectate de la producători la Fondul de Mediu, un cuantum de 100 milioane de lei va fi alocat anul acesta, pentru prima dată, pentru a susţine programe de prevenţie, reparare, refolosire, reciclare, compostare şi colectare corectă a deşeurilor. Beneficiarii acestui program vor fi industria de reciclare a sticlei, primării, asociaţii de locatari, ONG-uri, cooperative şi alţi actori implicaţi. Dar, bineînţeles, beneficiarul final va fi cetăţeanul.

De asemenea, am alocat 30 de milioane de lei, tot din Fondul de Mediu, pentru finanţarea de programe de educaţie şi conştientizare a cetăţenilor, alături de alte 85 de milioane de lei pentru un program de Eco-antreprenoriat, prin care vom susţine iniţiative, precum producţia de materiale de construcţii, în special din sticlă reciclată. Cu alte cuvinte, am vrut să ne asigurăm că banii colectaţi în urma principiului "poluatorul plăteşte" se vor investi în programe şi proiecte care să contribuie în mod real la îmbunătăţirea condiţiilor de mediu din România.

AGERPRES: Care este situaţia actuală a infringementurilor pentru România şi care sunt acţiunile pe care le veţi întreprinde fie pentru rezolvarea lor, fie pentru preîntâmpinarea apariţiei unora noi?
Cristiana Paşca Palmer: În prezent, sunt în derulare 16 proceduri de infringement în domeniul mediului, dintre care 6 proceduri se referă la netranspunerea sau transpunerea necorespunzătoare a acquis-ului de mediu, iar 10 proceduri privesc incompatibilitatea normelor juridice naţionale cu legislaţia Uniunii Europene sau aplicarea incorectă a dreptului UE.

Pentru clasarea cât mai urgentă a procedurilor care se referă la transpunerea acquis-ului de mediu, s-au constituit grupuri de lucru, au fost organizate consultări cu reprezentanţii celorlalte autorităţi publice centrale, precum şi ai asociaţiilor profesionale interesate, ONG-uri, inclusiv consultări ale publicului. În acest mod a fost accelerată procedura de elaborare şi aprobare a legislaţiei naţionale, asigurându-se totodată consultarea tuturor celor interesaţi şi transparenţa actului decizional. În urma acestui proces, în prezent, din cele 6 proceduri declanşate pentru netranspunere, două sunt deja rezolvate şi încă una urmează să fie clasată în perioada imediat următoare, prin publicarea actului normativ în Monitorul Oficial al României.

În ceea ce priveşte cele 10 proceduri declanşate pentru aplicarea incorectă a legislaţiei, au fost luate măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii actelor de reglementare, întărirea controlului modului de aplicare a legislaţiei (atât prin realizarea de controale periodice, planificate, cât şi inopinate), consolidarea capacităţii instituţionale şi mă refer în special la înfiinţarea recentă a Gărzilor Forestiere, mărirea cuantumului amenzilor. Din păcate, atât legea Gărzilor Forestiere, cât şi cea referitoare la contravenţiile din sectorul silvic stau, de luni bune, în Parlament, fără să observăm vreo evoluţie.

AGERPRES: Credeţi că este nevoie ca Timbrul de mediu să fie schimbat, eventual în varianta unui impozit anual, cum s-a vehiculat la un moment dat?
Cristiana Paşca Palmer: Categoric că este util să analizăm dacă există variante care să reflecte mult mai fidel şi mai conform cu cerinţele europene principiul 'poluatorul plăteşte'. Ştiţi foarte bine că diferitele formule ale taxelor de poluare pentru autovehicule au adus România în situaţia de a fi dată în judecată de proprii cetăţeni la Curtea Europeană de Justiţie. În urma câştigării acestor procese, acum statul trebuie să returneze sume importante încasate de la populaţie. Pentru a vedea care este cea mai bună cale de a progresa în această speţă, am organizat la Administraţia Fondului pentru Mediu un grup de lucru, alcătuit din specialişti care trebuie să întocmească o analiză serioasă privind conformitatea actualului timbru de mediu şi să propună, eventual, o variantă nouă pentru acesta. Ştiu că în piaţă sunt vehiculate tot felul de formule şi variante. Eu nu aş vrea să lansez în spaţiul public idei care nu sunt bine fundamentate.

AGERPRES: Cum vedeţi ideea de Românie verde cu o capitală cu adevărat europeană în care aerul respirat să fie mai curat, în care bicicletele să fie la discreţie, la fel şi pistele aferente, iar suprafeţele de spaţii verzi să ajungă la media europeană de 24 mp/cap de locuitor?
Cristiana Paşca Palmer: România 'verde', aşa cum o descrieţi, nu trebuie să rămână strict la nivelul unei "idei". Sunt paşi importanţi pe care i-am făcut în acest sens în cele şase luni de mandat ca şi ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor. Mă refer, printre altele, la instrumente noi de finanţare prin care asigurăm crearea infrastructurii de biciclete şi programul 'Rabla Plus', prin care vă spuneam că ne dorim să încurajăm achiziţionarea de autovehicule electrice, precum şi crearea infrastructurii necesare de încărcare a acestora. Lucrurile sunt pe drumul cel bun din acest punct de vedere, doar că aceste eforturi trebuie dublate, triplate de Primării şi autorităţile locale care au principala responsabilitate când vine vorba de implementare.

Pentru ca o astfel de viziune să fie transpusă în realitate este nevoie de implicarea celor mandataţi să administreze Bucureştiul, respectiv a Primăriei Capitalei şi a primăriilor de sector. Ştiţi foarte bine că Ministerul Mediului a pus la dispoziţia Primăriei Capitalei circa 10 milioane de euro pentru realizarea infrastructurii de deplasare cu bicicleta. Aceşti bani acoperă peste 60% din necesarul pentru Bucureşti, ceea ce nu e puţin deloc. Din păcate, deşi sumele sunt la dispoziţia Primăriei încă din 2014, lucrările nu au început nici astăzi. Apoi, mărturisesc că, având în vedere preocuparea intensă pentru mediu existentă în majoritatea statelor europene, şi faptul că în secolul al 21-lea nu mai putem continua cu 'business as usual' să ignorăm nevoile reale de a avea oraşe inteligente şi verzi care să asigure confort şi un mediu curat pentru cetăţenii săi, mă aşteptam ca şi pentru campania electorală de alegere a unei noi conduceri administrative a Capitalei, tema de mediu să fie foarte prezentă şi intens dezbătută. Nu putem vorbi de un Bucureşti modern, conectat la realitatea contemporană fără a lua în calcul provocările din ce în ce mai mari de mediu, şi rezolvarea lor, fără de care nu se poate asigura un trai decent, civilizat, sănătos şi confortabil pentru bucureşteni.

AGERPRES: Ce urmează să mai întreprindă Ministerul Mediului până în luna noiembrie, când vă expiră mandatul?
Cristiana Paşca Palmer: Situaţia acestui Guvern a fost, încă de la început, una specială. Am ştiut că avem un mandat limitat, de un an, şi m-am axat pe stabilirea priorităţilor, astfel încât ele să poată fi realizate în această perioadă. După ce am stabilit ca priorităţi-cadru ale mandatului meu pădurile, biodiversitatea şi economia verde, m-am implicat intens. Împreună cu echipa pe care am selectat-o la minister, am dezvoltat măsuri concrete şi realizabile în această perioadă de timp. Aşteptările publicului de la această instituţie sunt foarte mari, de a rezolva cât mai multe din problemele rămase din trecut, dar şi de a încuraja un nou mod de a guverna. Pentru a nu dezamăgi am încercat să canalizăm energia şi resursele, de altfel foarte limitate, în a pune în practică măsurile pe care ni le-am stabilit la începutul mandatului. Ne-am ţinut deoparte de promisiuni populiste chiar dacă asta poate ne face mai puţin atractivi în ochii publicului. Eu zic că este, însă, mult mai onest aşa. Astfel, strategia pentru a doua jumătate a mandatului este de a duce la bun sfârşit tot ce am început să construim în prima parte. Sigur că există şi o serie de măsuri pe care le vom demara anul acesta cu scopul de a fi continuate şi finalizate în perioada următoare. Însă pe acestea doresc să le predau viitorului ministru împreună cu o analiză fundamentată a beneficiilor şi cu o detaliere clară asupra a ceea ce trebuie făcut, în speranţa că ele vo+r fi într-adevăr continuate.

În domeniul Pădurilor, până la finalul acestui mandat, vom finaliza măsurile pe care le-am propus în sectorul combaterii tăierilor ilegale. Mă refer, în primul rând, la întărirea capacităţii Gărzilor Forestiere, prin angajarea a 100 de noi persoane, recrutate pe criterii de integritate şi profesionalism. În cadrul ministerului, vom înfiinţa un nou Departament de Control Silvic şi Cinegetic, care va coordona şi monitoriza activitatea celor 9 Gărzi Forestiere regionale, instituţii care, în prezent, au personalitate juridică independentă şi nu acţionează unitar. O altă măsură din acest sector, extrem de importantă şi care ar putea fi finalizată, se referă la legea privind înăsprirea pedepselor pentru contravenţiile silvice. Aceasta se află, deja, de ceva vreme, pe masa Parlamentului, care însă, din păcate, în ciuda numeroaselor noastre solicitări, amână să o introducă pe agenda de Plen. Totodată, pregătim îmbunătăţiri semnificative pentru sistemele electronice de monitorizare Radarul Pădurii şi SUMAL. Începând de anul acesta, cetăţenii vor avea la dispoziţie un portal public unde vor putea verifica în timp real legalitatea unei exploatări forestiere, precum şi o aplicaţie care va simplifica Radarul Pădurii, oferind cetăţeanului posibilitatea să verifice legalitatea transporturilor de masă lemnoasă direct de pe telefonul lui mobil. Tot în domeniul Pădurilor trebuie să finalizăm o parte din legislaţia subsecventă Codului Silvic. Avem două HG care urmează să intre în avizare, două ordine de ministru care sunt în fază avansată, urmând să intre în consultare publică, şi alte două care trebuie elaborate urgent. Un alt act act normativ la care lucrăm este un ordin de ministru care va stabili cadrul pentru identificarea şi punerea sub protecţie a pădurilor virgine din România.

În domeniul Biodiversităţii, avem de finalizat, chiar în luna iunie, procedura de atribuire în administrare a 5 arii naturale protejate, printre care şi Parcul Natural Văcăreşti, pentru a se putea elabora planurile de management. Trebuie să elaborăm HG privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate, instituţia care va gestiona administrarea unei suprafeţe de aproximativ 25% din teritoriul României, care se află sub o formă sau alta de protecţie. Ne aflăm pe ultima sută de metri cu procedura de deblocare, după mai bine de 3 ani, a 200 de planuri de management pentru 240 de arii naturale protejate. Prin acest demers se evită pierderea a aproximativ 280 milioane euro din fonduri europene. Împreună cu Ministerul Agriculturii, dorim să iniţiem sistemul de compensaţii pentru Natura2000, prin care proprietarii de păduri sau păşuni în arii protejate vor fi compensaţi pentru restricţionarea folosinţei terenurilor pe care le deţin. Un alt punct important, la care lucrăm cu colegi din mai multe ministere, se referă la integrarea managementului ariilor naturale protejate cu politica naţională de amenajare a teritoriului şi cadastru naţional.

Economia verde este o viziune complet nouă în România, pe care am introdus-o, în acest mandat, şi care se bazează pe expertiza mea tehnică pe acest subiect, cât şi pe experienţa mea profesională anterioară funcţiei de ministru al Mediului Apelor şi Pădurilor. Scopul principal este de a armoniza obiectivele de protecţie a mediului cu cele de dezvoltare economică şi socială prin adoptarea, pentru prima dată în România, de obiective şi măsuri pentru tranziţia către economia verde, bazată pe emisii reduse de carbon. Îmi doresc să schimbăm percepţia asupra mediului la noi în ţară, astfel încât acesta să fie privit ca o oportunitate de dezvoltare economică, şi nu ca o barieră în calea acesteia. Pentru a susţine această viziune, am gândit o serie de programe de finanţare la Fondul pentru Mediu pe care vi le-am detaliat deja.AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu)