Ottawa, 24 mai /Agerpres/ - Dacă sunt utilizate toate rezervele cunoscute de gaze, petrol şi cărbune, temperatura de pe Terra poate creşte până la 10 grade Celsius, scenariu care s-ar putea materializa la sfârşitul secolului al 22-lea în ritmul actual al consumului de hidrocarburi, a estimat un studiu publicat în revista 'Nature Climate Change', citat de agenţia France Presse.

Mercurul ar putea urca până la 9,5 grade Celsius, în medie, în comparaţie cu nivelurile preindustriale, depăşind de cinci ori limita pe care comunitatea internaţională a stabilit-o în acordul împotriva încălzirii globale încheiat sub egida ONU în decembrie 2015 la Paris şi făcând planeta de nelocuit chiar în mai mare măsură decât anticipau deja oamenii de ştiinţă.

În regiunea arctică, care se încălzeşte deja de două ori mai repede decât altele, termometrul urcă la 15 până la 20 de grade Celsius, precizează studiul.

Arderea tuturor rezervelor cunoscute de combustibili fosili ar adăuga în atmosferă circa 5.000 de miliarde de tone de gaze cu efect de seră (GES), inclusiv de dioxid de carbon.

În cazul în care consumul va continua în ritmul actual, vom atinge această situaţie (echivalentă cu de zece ori nivelul gazelor cu efect de seră deja emise de la începutul industrializării până acum), spre sfârşitul secolului al 22-lea, susţin cercetătorii.

Experţii în climă ai Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC) au reţinut deja o ipoteză în ultimul lor raport din 2014, cu privire la sporul de 2.000 de miliarde de tone de gaze cu efect de seră degajate suplimentar în atmosferă. O rată deja sinonimă cu un impact important: creşterea nivelului mării, secete, valuri de căldură etc.

Pentru a se menţine creşterea temperaturii globale sub două grade Celsius faţa de epoca indistială, trebuie să rămânem în jurul valorii totale de 1.000 de miliarde de tone de gaze cu efect de seră, potrivit ONU.

Dar autorii studiului nu exclud cazul scenariului cel mai rău.

"Este relevant de ştiut ce se va întâmpla dacă nu acţionăm pentru a frâna schimbările climatice", a explicat pentru AFP autorul principal al studiului, Kasia Tokarska de la Universitatea din Victoria (Canada).

De fapt, nu există încă garanţia că cele 195 de ţări care au adoptat Acordul de la Paris vor reuşi să menţină încălzirea globală sub două grade Celsius.

Negociatorii din partea ţărilor semnatare ale acordului s-au întâlnit începând din 16 mai la Bonn, sediul Convenţiei ONU asupra climatului, pentru primele discuţii despre modul în care se poate avansa în aplicarea acordului, încă departe de a fi operaţional.

Până în prezent, cercetările au indicat o încălzire mai moderată odată cu depăşirea celor 2.000 de miliarde de tone suplimentare de gaze cu efect de seră.

Dar, conform acestui ultim studiu, care a folosit modele climatice recente, aceste rapoarte au supraestimat capacitatea oceanelor de a absorbi gazele cu efect de seră la un anumit nivel de temperatură.

Aceste modele au sugerat o încălzire de la 4,3 grade Celsius până la 8,4 grade Celsius, în cazul în care toate rezervele ar fi consumate. Acest nou studiu a anunţat un ecart de 6,4 grade Celsius până la 9,5 grade Celsius.

Acum, în plus faţă de emisiile de origine umană, vor conta, de asemenea, cele de origine naturală, avertizează oamenii de ştiinţă: de exemplu, gazele cu efect de seră, în special metanul din dezgheţarea solurilor din zonele arctice. Dezgheţ care, dincolo de un anumit prag de încălzire globală, ar putea fi imposibil de oprit, mai atrag atenţia oamenii de ştiinţă.AGERPRES/(autor: Constanţa Niţă, editor: Mariana Ionescu)