Haga, 13 mai /Agerpres/ - Încălzirea din zona Arcticii a determinat în ultimii treizeci de ani o reducere a dimensiunii şi morfologiei păsărilor migratoare care se înmulţesc în nordul Rusiei şi iernează în Africa, a identificat o echipă internaţională de oameni de ştiinţă, care a publicat un studiu pe această temă în revista 'Science'.
Puii de fugaci roşu (Calidris canutus) care ies din ou în peninsula Tamir de pe coasta de nord a Siberiei centrale, unde încălzirea globală se accelerează, ating cea mai mică talie înainte de începutul migrării lor spre Africa de vest deoarece aceştia vin pe lume prea târziu şi ratează perioada când populaţiile de ţânţari, hrana lor preferată, sunt cele mai numeroase, cu explicat oamenii de ştiinţă.
O analiză a imaginilor din satelit ale peninsulei Tamir din ultimii treizeci de ani arată că zăpada din locurile în care aceste păsări se reproduc se topeşte tot mai mult pe măsură ce temperaturile cresc.
Dispariţia stratului de zăpadă marchează debutul sezonului de vârf al ţânţarilor din Arctica, care este principala sursă de hrană pentru aceşti pui înainte a-şi începe migrarea spre coastele Africii de vest.
"Am observat că tinerii fugaci roşii pe care i-am capturat pe coasta baltică în drum spre Africa erau mai mici după verile fierbinţi din Arctica", au explicat cercetătorii, între care se află şi Jan van Gils de la 'Royal Netherlands Institute for Sea', unul dintre coautorii ai studiului.
Atunci când ajung în habitatul lor de iarnă, pe coasta Mauritaniei, după o călătorie de 5000 de kilometri, aceste păsări sunt din nou defavorizate deoarece lungimea mai mică a ciocului lor este insuficientă pentru a le satisface alegerile alimentare, moluştele bivalve îngropate între sedimente. Ele sunt forţate astfel să mănânce mult mai puţine alimente nutritive şi, de obicei, îşi pierd vigoarea.
Rezultatele acestui studiu susţin ipoteza că reducerea corpului animalelor din cauza schimbărilor climatice perturbă capacitatea lor de a consuma la momentul potrivit suficientă hrană adecvată de care au nevoie, ceea ce duce la malnutriţie.
O altă ipoteză avansată pentru a explica această modificare ca o etapă de evoluţie ar fi aceea că un corp mai mic este mai bine adaptat pentru a disipa căldura din cauza reducerii suprafeţei sale.
Dar, chiar dacă se ştie că păsările mai mici supravieţuiesc cu mult mai puţin decât cele mai mari, echipa de cercetători respinge ipoteza că micşorarea corpului oferă un avantaj în evoluţia speciei, a spus Jan van Ils, citat de AFP.AGERPRES/(autor: Constanţa Niţă, editor: Mariana Ionescu)
Puii de fugaci roşu (Calidris canutus) care ies din ou în peninsula Tamir de pe coasta de nord a Siberiei centrale, unde încălzirea globală se accelerează, ating cea mai mică talie înainte de începutul migrării lor spre Africa de vest deoarece aceştia vin pe lume prea târziu şi ratează perioada când populaţiile de ţânţari, hrana lor preferată, sunt cele mai numeroase, cu explicat oamenii de ştiinţă.
O analiză a imaginilor din satelit ale peninsulei Tamir din ultimii treizeci de ani arată că zăpada din locurile în care aceste păsări se reproduc se topeşte tot mai mult pe măsură ce temperaturile cresc.
Dispariţia stratului de zăpadă marchează debutul sezonului de vârf al ţânţarilor din Arctica, care este principala sursă de hrană pentru aceşti pui înainte a-şi începe migrarea spre coastele Africii de vest.
"Am observat că tinerii fugaci roşii pe care i-am capturat pe coasta baltică în drum spre Africa erau mai mici după verile fierbinţi din Arctica", au explicat cercetătorii, între care se află şi Jan van Gils de la 'Royal Netherlands Institute for Sea', unul dintre coautorii ai studiului.
Atunci când ajung în habitatul lor de iarnă, pe coasta Mauritaniei, după o călătorie de 5000 de kilometri, aceste păsări sunt din nou defavorizate deoarece lungimea mai mică a ciocului lor este insuficientă pentru a le satisface alegerile alimentare, moluştele bivalve îngropate între sedimente. Ele sunt forţate astfel să mănânce mult mai puţine alimente nutritive şi, de obicei, îşi pierd vigoarea.
Rezultatele acestui studiu susţin ipoteza că reducerea corpului animalelor din cauza schimbărilor climatice perturbă capacitatea lor de a consuma la momentul potrivit suficientă hrană adecvată de care au nevoie, ceea ce duce la malnutriţie.
O altă ipoteză avansată pentru a explica această modificare ca o etapă de evoluţie ar fi aceea că un corp mai mic este mai bine adaptat pentru a disipa căldura din cauza reducerii suprafeţei sale.
Dar, chiar dacă se ştie că păsările mai mici supravieţuiesc cu mult mai puţin decât cele mai mari, echipa de cercetători respinge ipoteza că micşorarea corpului oferă un avantaj în evoluţia speciei, a spus Jan van Ils, citat de AFP.AGERPRES/(autor: Constanţa Niţă, editor: Mariana Ionescu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.