Bucureşti, 12 mai /Agerpres/ - Nou înfiinţata Agenţie Naţională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) ar putea să-şi intre în atribuţii în luna octombrie a acestui an, până atunci primul pas, conform legii, fiind ca ministerul să propună o Hotărâre de Guvern pentru organizarea acestei entităţi, a declarat, joi, pentru AGERPRES, secretarul de stat în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), Viorel Traian Lascu.

'Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate se va ocupa de ceea ce înseamnă sistemul naţional de management. (...) Primul pas, conform legii, este ca Ministerul Mediului să propună o Hotărâre de Guvern pentru organizarea acestei agenţii naţionale. Aceasta va demara cu un nucleu profesional de circa 10-15 persoane, prin care ne asigurăm că această construcţie are un schelet de resurse umane foarte bine gândit. În paralel, trebuie să acoperim ceea ce înseamnă arii naturale protejate, administrate în momentul de faţă. Agenţia se va dezvolta în timp, în funcţie de nevoi, până la maximum 90 de persoane, aşa cum spune legea, în ceea ce priveşte nucleul central. Teritorial, în funcţie de cum grupăm ariile naturale protejate neadministrate, vom crea şi instituţiile publice de administrare a acestor arii. Estimez că, în luna octombrie, Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate îşi va intra în atribuţii', a afirmat Lascu.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, miercuri, decretul pentru promulgarea Legii privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi pentru modificarea OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

Deputatul liberal Lucia Varga, unul dintre iniţiatorii legii, declara, în aprilie, că actul normativ oferă posibilitatea de a proteja mai bine şi de a conserva biodiversitatea din ţara noastră. Ea preciza că prin această agenţie se creează cadrul legal pentru administrarea unitară a tuturor ariilor naturale protejate şi o coordonare a implementării planurilor de management al acestora, în vederea protejării şi conservării biodiversităţii.

România adăposteşte cele mai valoroase ecosisteme din Europa pe nu mai puţin de 1,6 milioane de hectare (rezervaţii ştiinţifice, rezervaţii naturale, parcuri naţionale, parcuri naturale, monumente ale naturii), la care se adaugă Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, cu cele 580.000 de hectare.

Ariile naturale protejate înfiinţate în România, inclusiv siturile Natura 2000 - arii naturale protejate de interes European - reprezintă 23% din suprafaţa ţării, iar din acest areal pădurile reprezintă 45% din fondul forestier naţional. Parcurile naţionale şi naturale (fără Delta Dunării) reprezintă doar 5% din suprafaţa României.

Conform datelor publicate la sfârşitul lunii ianuarie de Societatea Ornitologică Română (SOR), România deţinea, la nivelul anului 2015, un număr de 1.486 de arii naturale protejate, în creştere cu 156,6% faţă de anul de referinţă 1990.

Statistica prezentată cu ocazia împlinirii a 25 de ani de mediu indică faptul că, la sfârşitul anului trecut, pe plan naţional existau 13 parcuri naţionale şi 15 parcuri naturale. De asemenea, Reţeaua Natura 2000 din România cuprindea 383 de Situri de Importanţă Comunitară (SCI), respectiv 148 de Situri de Protecţie Avifaunistică (SPA).

Pe de altă parte, în Uniunea Europeană, Natura 2000 acoperă 18% din suprafaţa terestră şi 4% din cea a mărilor, fiind cea mai mare reţea de arii protejate din lume, însumând 1,039 milioane de kilometri pătraţi.AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu)