Bucureşti, 16 dec /Agerpres/ - Cutremurele, cele mai catastrofale dezastre naturale, însoţite uneori de tsunami, au provocat şi în 2015 numeroase pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale de mare amploare. Cele mai multe au avut loc pe Centura de Foc a Pacificului, zonă în care au loc majoritatea seismelor de intensitate ridicată. AGERPRES le trece în revistă pe cele mai mari şi mai distrugătoare, despre care a relatat în cursul acestui an.

Cel mai distructiv seism din anul care a trecut a fost înregistrat în Nepal, în 25 aprilie. El a avut 7,8 grade pe scara Richter şi a fost simţit şi în India şi Bangladesh, fiind de 700 de ori mai puternic decât bomba de la Hiroshima, potrivit unui seismolog grec. A fost cel mai puternic cutremur înregistrat în regiune din 1934, produs la ciocnirea a două plăci tectonice. Seismul a durat 60 de secunde şi a avut epicentrul la 77 de kilometri nord-vest de capitala Kathmandu. Potrivit cifrelor oficiale, peste 8.500 de oameni şi-au pierdut viaţa în Nepal şi în ţările învecinate, printre care şi turişti străini, iar mai mult 17.000 de persoane au fost rănite. Monumente istorice din patrimoniul UNESCO, printre care Piaţa Durbar şi Turnul Dharhara au fost distruse sau grav avariate, iar falia a alunecat cu trei metri de-a lungul zonei de ruptură care trece pe sub Kathmandu. Cutremurul "a mutat întreg oraşul spre sud cu trei metri", potrivit lui Roger Bilham, profesor de geologie american. A fost urmat de 274 de replici de peste gradul 4 (cu o medie de opt pe zi), cele mai puternice în primele trei ore de la şocul principal. Cele mai mari au avut 6,7 şi 6,6 grade pe scara Richter, prima provocând trei avalanşe pe muntele Everest.

În luna mai, Nepalul a fost din nou scena unui cutremur cu magnitudinea de 7,4 grade, cu epicentrul la nord-est de Kathmandu, zona cea mai afectată de seismul din 25 aprilie. Peste 80 de persoane şi-au pierdut viaţa şi 1.130 au fost rănite în urma prăbuşirii unor case. Mişcarea seismică a fost resimţit şi în capitala Indiei.

Tot pe continentul asiatic, în nord-estul Afganistanului, s-a mai produs un seism de magnitudinea 7,5 în 26 octombrie. El a fost resimţit timp de aproape un minut şi în capitalele Indiei şi Pakistanului. Cutremurul a făcut cel puţin 390 de morţi în Afganistan şi ţara vecină, Pakistan.

În Tadjikistan, vecin cu Afganistanul, în luna decembrie a avut loc un seism de magnitudinea 7,2, şi acesta resimţit în unele zone ale Pakistanului şi Indiei. Nu s-au semnalat victime sau pagube materiale.

Cea mai întinsă zonă vulcanică activă de pe glob este Cercul de Foc al Pacificului, care concentrează 62% din vulcanii activi în prezent. Două treimi dintre ei se află în arcurile insulare din Pacificul de Vest, iar restul, pe ţărmurile la Pacific ale celor două Americi. De-a lungul Cercului de Foc se petrec deplasări submarine, care provoacă uneori tsunami devastatoare.

Japonia este una din ţările cele mai expuse unor astfel de fenomene, arhipelagul nipon fiind zguduit anual de circa 1.500 de cutremure cu magnitudini de 4-6 pe scara Richter. Japonezii de pe coasta de nord-est a ţării au simţit în 17 februarie un cutremur de 6,9, al cărui epicentru a fost în mare. Nu au fost anunţate victime sau pagube materiale. În 30 mai însă mişcarea seismică a fost mai puternică, de magnitudinea 8,5. Ea a lovit coasta de est a Japoniei, zguduind clădirile din Tokyo şi fiind resimţită pe scară largă în arhipelagul nipon. Nu au fost raportate daune şi nu a existat nici tsunami.

O altă ţară aflată pe Cercul de Foc al Pacificului şi zguduită periodic de seisme de mare intensitate este Indonezia. Un seism cu magnitudinea 6,2 s-a produs în 18 martie în Marea Molucelor, un altul în 5 iunie, de 6,0 grade în insula Borneo, iar cel din 24 septembrie, de 6,6, a avut loc în estul Indoneziei, niciunul nefiind urmat de tsunami

Regiunea vecină Papua - Noua Guinee a înregistrat şi ea în acest an câteva cutremure de peste 6 grade, cel mai puternic fiind cel din 30 martie, cu magnitudinea de 7,7, urmat în 28 iulie de unul de 7,0. Insulele de origine vulcanică Solomon, aflate în aceeaşi regiune, nu au fost ocolite de mişcări seismice, cele mai mari având loc în 23 mai (6,8, al treilea cutremur puternic în trei zile), 10 iulie (7,0) şi un altul de aceeaşi intensitate, în 19 noiembrie. Şi arhipelagul Vanuatu, situat în apropiere, a fost zguduit de o mişcare seismică cu magnitudinea de 7,1 în 21 octombrie.

Continentul sud-american a înregistrat cutremure de mare intensitate în 2015, Chile, Peru, Mexic, Argentina şi Brazilia fiind ţările în care s-au cutremurat diferite regiuni. "Cel mai puternic seism la scară mondială în 2015", de 8,4, a avut loc în Chile, în 16 septembrie, când centrul ţării, precum şi capitala Santiago, cu 5 milioane de locuitori, au fost afectate. El a fost resimţit până la Buenos Aires în Argentina, la o distanţă de 1.400 km. Au murit 19 persoane şi aproape un milion au fost evacuate în perspectiva unui posibil tsunami. Cutremurul a fost urmat, până în dimineaţa zilei de 22 septembrie, de 550 de replici, iar seismologii au anunţat că acestea se vor mai produce timp de cel puţin un an. Dintre replicile de după şocul seismic principal, câteva au avut magnitudine mai mare de 7, iar aproximativ 20 au fost peste magnitudinea 6.

Mişcări seismice de mai mică intensitate s-au înregistrat în Argentina (în 2 februarie, cu magnitudinea 6,3), Mexic (21 martie, 5,5 şi 24 noiembrie, tot de 5,5, ultimul soldat cu doi morţi), Peru (25 noiembrie, magnitudinea 7,5, într-o zonă slab populată de la graniţa cu Brazilia), Brazilia (26 noiembrie, de magnitudine 6,7, fără victime semnalate).

Nici locuitorii continentului nord-american, din California până în Alaska, nu au fost scutiţi în 2015 de spaima produsă de mişcări telurice mai mult sau mai puţin violente. Un cutremur de magnitudine 5,4 s-a produs în 22 mai în Nevada, în apropierea localităţii Caliente, la nord-est de Las Vegas, şi câteva în unele zone din Alaska: în 25 iunie de 5,8, în 27 iulie de magnitudine 6,9 (într-o localitate slab populată), în 29 iulie de 6,2.

Europa a înregistrat şi ea câteva cutremure semnificative în acest an, cel mai puternic fiind cel din largul coastelor vestice ale Greciei, din 17 noiembrie. El a avut o magnitudine de 6,8 grade şi s-a soldat cu doi morţi şi patru răniţi. A fost afectată reţeaua rutieră în insula Lefkada, unde seismul s-a resimţit mai puternic. Un alt cutremur, de magnitudine 5,2 s-a produs la nord de Atena în 9 iunie, fiind puternic resimţit în capitala Greciei. Nu au fost anunţate victime. În 15 aprilie insula Cipru a fost zguduită de un cutremur, cel mai mare din ultimii 16 ani din zonă, care nu a făcut însă victime. Seismul cu magnitudinea de 5,6 a fost urmat de 10 replici. Epicentrul a fost în mare, în dreptul oraşului de coastă Paphos (sud-vest), iar mişcarea telurică a fost resimţită până în capitala Nicosia.

Erupţiile vulcanice se numără printre cele mai spectaculoase evenimente pe care le produce natura, însă puterea lor distructivă şi efectele îndelungate asupra economiei şi turismului din zona lor le-au pus pe bună dreptate pe lista dezastrelor naturale. Mai mulţi vulcani de pe glob au erupt în 2015, aruncând lavă, emanând coloane groase şi înalte de fum sau creând noi zone de uscat în mare.

La începutul anului, în 4 ianuarie, a erupt vulcanul Colima din sud-estul Mexicului. Erupţia a generat o coloană de fum şi vapori înaltă de 3.000 de metri. Mai multe oraşe din împrejurimi, din statul Jalisco, au fost acoperite cu un strat de cenuşă, fără a se înregistra victime sau daune materiale. El a erupt din nou în 12 iulie, ducând la închiderea aeroportului şi evacuarea a sute de persoane.

La mijlocul lunii ianuarie, activitatea unui vulcan submarin din insulele Tonga, arhipelag din Pacificul de Sud, a perturbat traficul aerian din regiune, mai multe zboruri din zonă fiind suspendate. Centrul vulcanologic din Wellington a avertizat că din vulcanul submarin Hunga Ha'apai, situat la nord de Nuku'alofa, capitala arhipelagului Tonga, iese o coloană de cenuşă neagră de circa 4.500 înălţime. Erupţia vulcanului submarin a creat o nouă insulă de anvergură în urma volumului mare de roci şi a coloanelor de cenuşă expulzate.

În 3 martie a început să erupă vulcanul Villarrica din sudul statului Chile, aruncând lavă la înălţimi mari şi provocând un nor de cenuşă, ceea ce a determinat evacuarea forţată a comunităţilor aflate în apropiere. Vulcanul, aflat la aproximativ 750 de km sud de capitala chiliană, este unul dintre cei mai activi vulcani din America de Sud. Un alt vulcan din sudul ţării, Calbuco, a erupt în 22 aprilie, pentru prima dată după 40 de ani, degajând un nor de cenuşă de câţiva kilometri în atmosferă. Populaţia a fost evacuată pe o rază de 20 kilometri. El a erupt de trei ori până la sfârşitul lunii aprilie.

Tot în America de Sud, vulcanul Turrialba din Costa Rica a intrat din nou în erupţie în 5 mai (după cea din 13 martie), aruncând cenuşă până în capitala San José, situată la circa 60 de kilometri, iar în 11 mai, în Nicaragua, a fost observată la vulcanul Telica, unul dintre cei mai activii din ţară, o nouă erupţie de gaz şi cenuşă, printre cele mai semnificative de la reluarea slabelor emisii în urmă cu o săptămână.

Vulcanul Cotopaxi, aflat aproape de Quito şi care a intrat în erupţie în luna august, după o pauză de 138 de ani, arunca la începutul lunii octombrie o impresionantă coloană de cenuşă până la 2 kilometri înălţime. Vulcanul de 5.897 de metri din Ecuador este considerat unul dintre cei mai periculoşi din lume din cauza marii cantităţi de zăpadă de pe vârf şi a populaţiei numeroase din apropierea lui.

Un strat de nisip şi cenuşă a acoperit la începutul lunii decembrie nord-estul Nicaraguei în urma celei mai mari erupţii a vulcanului Momotombo în mai mult de un secol. Momotombo nu a mai înregistrat o erupţie atât de importantă din 1905, coloana de fum atingând 8.000 de metri înălţime. A fost urmată de o explozie la fiecare patru secunde, potrivit Institutului Nicaraguan de Studii Teritoriale (Ineter). Vulcanul a expulzat cenuşă, fum, nisip şi lavă cu o forţă impresionantă.

Într-o altă zonă a planetei, în Indonezia, vulcanul de pe muntele Sinabung din provincia Sumatra de Nord a erupt în 2 aprilie, împrăştiind o coloană de cenuşă de 2 kilometri spre cer, ceea ce a impus declanşarea unei evacuări la scară redusă a populaţiei. Explozia puternică a răspândit cenuşă fierbinte până la 4 km sud de crater. Situaţia s-a repetat la începutul lunii iunie, când circa 3.000 de persoane au fost evacuate după o altă erupţie a vulcanului Sinabung, declanşând emiterea celui mai înalt nivel de alertă. Peste 10.000 de persoane din aşezările din apropierea vulcanului Sinabung au fost evacuate din cauza erupţiilor violente.

Un alt vulcan indonezian, din Java de Est, s-a trezit la viaţă în aceeaşi lună după o perioadă de calm, aruncând fum şi cenuşă. Autorităţile au declarat alertă în zona Mount Raung situată la o treaptă imediat sub cea maximă, dar nu au ordonat evacuări. Aeroportul din insula Bali a fost închis două zile, blocând numeroşi turişti aflaţi în vacanţă.

Autorităţile italiene au fost în alertă la începutul lunii decembrie, când vulcanul Etna din Sicilia a avut una din cele mai puternice erupţii din ultimii 20 de ani. El a aruncat în aer un uriaş nor de cenuşă neagră care a acoperit localităţile din zonă şi a dus la închiderea unui aeroport aflat la 70 de kilometri distanţă. Muntele Etna, înalt de 3.350 de metri, este unul dintre cei mai mari vulcani activi din lume. Cea mai importantă erupţie a sa din perioada recentă a durat 473 de zile şi s-a încheiat în martie 1993, după ce a generat un flux de lavă ce ameninţa să acopere localitatea Zafferana Etnea. Echipele de intervenţie au reuşit din fericire să devieze curgerea piroclastică.AGERPRES/(AS - autor: Lelia Bretan, editor: Mariana Ionescu)