Paris, 10 dec /Agerpres/ - Creşterea nivelului mărilor şi oceanelor, canicule repetate, dispariţia unor specii ar fi consecinţele unei temperaturi globale care să o depăşească cu peste 2 grade Celsius pe cea din era preindustrială - subliniază climatologi menţionaţi joi de AFP.

La Conferinţa internaţională asupra climei (COP21) de la Le Bourget, statele încearcă să se pună de acord pentru a limita creşterea temperaturii la 2 grade Celsius şi chiar 1,5 grade Celsius - prag mai sigur pentru multe ţări, dar tot mai dificil de atins şi de impus în negocieri.

De ce tocmai 2 grade Celsius? Ideea este că omenirea s-ar putea adapta în general până la această limită.

Dacă nu se face nimic pentru reducerea gazelor cu efect de seră, rezultate îndeosebi din arderea de energii fosile, lumea s-ar putea îndrepta spre o încălzire de 5 grade Celsius în 2100, potrivit GIEC (Grupul de experţi interguvernamental asupra evoluţiei climei). Acest lucru ar însemna un salt în necunoscut, ţinând seama că de la ultima epocă glaciară, de acum 20.000 de ani, temperatura mondială a crescut cu 5 grade Celsius.

Conform planurilor de limitare a emisiilor, publicate de ţări în vederea COP21, planeta, pe care temperatura a crescut deja cu 1 grad Celsius, s-ar îndrepta spre o creştere cu 3 grade Celsius, situaţie care ar avea consecinţe devastatoare. Miza constă în devierea acestui parcurs.

În condiţiile unei încălziri cu 2 grade Celsius, nivelul oceanelor ar urma să crească cu 40 de centimetri la sfârşitul secolului, arată climatologul Jean Jouzel: "La 3 grade Celsius vor fi 60 de centimetri, iar la 4 grade, 80 de centimetri şi chiar mai mult, ceea ce ar fi catastrofal fiindcă nu s-ar mai opri", a spus el.

La originea fenomenului ar sta dilatarea oceanului, topirea gheţurilor, dar şi degradarea calotelor din Groenlanda şi Antarctica, ireversibilă de la un anumit prag. New York, Hong Kong, Shanghai, Bombay se numără printre marile oraşe care ar fi acoperite parţial de ape ca efect al dereglării climatice, potrivit Institutului de cercetări american Climate Central.

La o încălzire de 2 grade Celsius, apele vor acoperi peste câteva sute sau 2.000 de ani teritorii populate în prezent de 280 de milioane de oameni. Însă la o creştere a temperaturii de 3 grade Celsius, fenomenul ar viza 400 de milioane de oameni, iar dacă temperatura ar fi cu 4 grade Celsius mai mare, ar fi implicate 600 de milioane de persoane, adaugă institutul menţionat.

Dacă mercurul s-ar limita la o creştere de 2 grade Celsius, 1,5 miliarde de persoane vor fi expuse în fiecare an la valuri de căldură începând din 2100, arată Avoid 2, consorţiu britanic de institute de cercetări. Acest număr ar creşte la 4,5 miliarde la o încălzire cu sub 3 grade şi la 12 miliarde dacă temperatura ar urca cu 5 grade Celsius.

Dacă temperatura ar creşte cu 2 grade Celsius, o caniculă asemănătoare cu cea prin care a trecut Europa în 2003 în mod excepţional (soldată cu 70.000 de morţi) ar surveni o dată la patru ani, iar în cazul unei creşteri cu 3 grade, frecvenţa ar fi de o dată la doi ani. "În cazul în care temperatura ar urca cu 4-5 grade Celsius, toate verile vor fi mai calde decât cea din 2003", avertizează Jouzel.

Tot în situaţia unei temperaturi cu 2 grade Celsius mai ridicate decât în epoca pre-industrială, circa 30 de milioane de oameni ar fi afectaţi anual de inundaţii în 2100 şi de două ori mai mulţi la o creştere de 3 grade, apreciază Avoid 2. În alte regiuni s-ar înregistra, dimpotrivă, fenomene de secetă cronică, cum se întâmplă deja în Sahel. Deficitul de apă în unele locuri şi excesul în altele ar însemna că 1,5 miliarde de persoane vor fi în situaţie de "stres hidric" la o încălzire cu 2 grade şi 2 miliarde la 5 grade Celsius.

Între 2030 şi 2050, schimbările climatice ar putea provoca aproape 250.000 de decese în plus pe an, dintre care 38.000 s-ar datora expunerii vârstnicilor la căldură, 48.000, diareei, 60.000, paludismului şi 95.000, malnutriţiei copiilor, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

Lupta pentru resurse, ameninţare pentru siguranţa alimentară şi pentru securitate, este un factor suplimentar de instabilitate, care poate împinge în exil numeroase comunităţi.

De la Marea Barieră de corali la Marea de Gheaţă, trecând prin Veneţia şi Kilimandjaro, situri de mare importanţă sunt ameninţate sau sunt supuse deja unor efecte care se adaugă altora, avertizează UNESCO.

"Dacă rămânem la 2 grade Celsius, calota din Groenlanda s-ar putea topi, ceea ce înseamnă o creştere a nivelului mării cu 7 metri", previne Jean Jouzel. "Vorbim fără îndoială de un mileniu sau de mai mult, însă multe oraşe şi patrimoniul lor se vor pierde. Este o problemă etică fiindcă peste o mie de ani oamenii vor ţine la fel de mult ca noi la istoria trecutului", a încheiat el, citat de AFP.AGERPRES/ (AS - editor: Lelia Bretan)