Modifică dimensiunea fontului:
Bucureşti, 22 oct /Agerpres/ - Aproximativ 50% din lemnul tăiat în România a provenit, în ultimul deceniu, din surse ilegale, iar în majoritatea cazurilor investigate destinaţia lemnului ilegal a fost compania austriacă Schweighofer, a declarat, joi, Alexander von Bismarck, directorul executiv al Agenţiei pentru Investigaţii de Mediu /Environmental Investigation Agency - EIA/, organizaţie care a prezentat în cadrul unei conferinţe de presă Raportul 'Jefuirea ultimei păduri: Cea mai mare companie de procesare a lemnului din Austria, drepturi funciare şi corupţia din România'.
Potrivit realizatorilor documentului, raportul EIA prezintă o serie de studii de caz din mai multe zone ale României, ce arată că austriecii de la Holzindustrie Schweighofer acceptă cu bună ştiinţă şi încurajează furnizarea lemnului ilegal, 'speculând proasta administrare a pădurilor'.
Datele concrete, având la bază o hartă întocmită de Greenpeace, arată că, în perioada 2000-2011, o suprafaţă de 280.000 de hectare de păduri au fost pierdute sau degradate, într-un ritm de 3 hectare/oră. În acelaşi timp, dintr-o actualizare realizată în 2015 reiese că pierderea pădurii a avut loc în acelaşi ritm, în intervalul 2012-2014.
Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor /MMAP/ arată un volum de 8,8 milioane de metri cubi de lemn ilegal, iar autorităţile de control descoperă doar jumătate de milion de metri cubi pe an, menţionează realizatorii cercetării.
Conform raportului EIA, compania austriacă Holzindustrie Schweighofer a provocat pierderi masive industriei mobilei din România, odată cu majorarea preţurilor şi preluarea stocurilor de cherestea.
Astfel, în 2004, România a exportat produse din lemn în valoare de aproximativ un miliard de dolari, iar zece ani mai târziu valoarea a crescut la 2,5 miliarde de dolari. Pe de altă parte, exporturile de mobilă se cifrau, în 2004, la 762 milioane de dolari, în timp ce în 2014 acestea au scăzut la 628 milioane de dolari.
În replică la Raportul EIA, Holzindustrie Schweighofer, prezentă în România din 2002, a respins, miercuri, acuzaţiile formulate de către organizaţia de mediu, subliniind faptul că este adepta prelucrării responsabile a lemnului.
'Tăierile ilegale de lemn afectează grav pădurile, precum şi întreaga industrie de prelucrare a lemnului, astfel că este în interesul tuturor să promovăm sustenabilitatea, să avem un sistem riguros şi eficient de control al originii lemnului şi să prelucrăm doar lemn cu documente complete şi corecte, care respectă toate reglementările din România şi din Uniunea Europeană', se arată într-un comunicat de presă al companiei austriece.
Holzindustrie Schweighofer precizează, totodată, că operează pe plan local alte două fabrici de cherestea - la Rădăuţi şi Reci, o fabrică de panouri încleiate din lemn masiv la Siret şi una de panel la Comăneşti, generând peste 3.000 de locuri de muncă direct în aceste locaţii şi mai mult de 10.000 de locuri de muncă indirect, în industrii conexe. De asemenea, compania austriacă susţine că, până la ora actuală, a investit 778 milioane de euro în România, iar în ultimii patru ani a contribuit la bugetul statului cu peste 100 milioane de euro.
Numele companiei Holzindustrie Schweighofer România a fost menţionat la finalul lunii aprilie 2015, când un Environmental Investigation Agency - EIA, cu birouri la Washington D.C. şi Londra, a dat publicităţii filmări din care reiese că angajaţi din conducerea acestei companii ar accepta cu bună ştiinţă şi ar recompensa printr-un sistem de bonificaţie lemnul tăiat ilegal din păduri.
În urma apariţiei în presă a mai multor articole care au vizat posibile nereguli produse în sectorul forestier, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Graţiela Gavrilescu a declanşat, în perioada 7 aprilie - 12 iunie 2015, un amplu control atât la S.C. Holzindustrie Schweighofer S.R.L. Sebeş , S.C. Holzindustrie Schweighofer S.R.L Rădăuţi, precum şi la sediile sau punctele de lucru ale principalilor furnizori de materiale lemnoase către operatorul economic în cauză. Scopul controalelor a fost verificarea respectării prevederilor legale referitoare la provenienţa, transportul, depozitarea, prelucrarea primară şi comercializarea materialelor lemnoase, inclusiv importul acestora', notează sursa citată.
Corpul de control al primului ministru a anunţat, în data de 10 mai, că a constatat în cursul verificărilor făcute o serie de nereguli la Direcţia Silvică Maramureş în care este implicată şi firma austriacă Holzindustrie Schweighofer SRL. Potrivit documentului referitor la exploatarea fondului forestier administrat de stat, timp de patru ani societatea austriacă a exploatat un volum total de 126.292 metri cubi masă lemnoasă pe picior, faţă de volumul total de 200.000 metri cubi pe care trebuia să-l exploateze conform contractului de vânzare-cumpărare, ceea ce a avut drept consecinţă diminuarea veniturilor Romsilva cu suma totală de 2.152.590 lei.
Ulterior, compania austriacă a atenţionat că s-ar putea retrage din România din cauza noului Cod Silvic, acţiune care ar putea pune în pericol până la 3.000 de locuri de muncă. Un purtător de cuvânt al Schweighofer Holzindustrie declara, astfel, că 'impactul noii legi nu poate fi estimat', dar că este posibil ca unele locaţii să fie închise.
Holzindustrie Schweighofer are, în prezent, 2.670 de angajaţi în România, iar până la finele anului ar putea ajunge la peste 3.000. Compania cu sediul la Viena i-a scris în toamna anului 2014 prim-ministrului român Victor Ponta, ameninţând că va recurge la concedieri în masă.
La finele lunii iulie, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor /MMAP/ a transmis Parchetului General rapoartele de control referitoare la activitatea mai multor operatori din sectorul forestier.AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.