Geneva, 2 sep /Agerpres/ - Schimbările climatice au creat condiţii fără precedent pentru actualul fenomen climatic El Nińo, a cărui perioadă de maximă intensitate va fi între lunile octombrie şi ianuarie, potrivit unor experţi din cadrul Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM), semnalează EFE.

În contextul prevederii unei încălziri a apelor de la suprafaţa Pacificului tropical, fenomenul în desfăşurare El Nińo va fi probabil unul dintre cele mai puternice produse din 1950 şi până în prezent, după cele înregistrate în perioadele 1972/1973, 1982/1983 şi 1997/1998.

Oamenii de ştiinţă iau în calcul faptul că în luna august temperaturile suprafeţei apei au fost deja cu 1,3 - 2 grade Celsius peste medie, depăşind cu un grad pragurile obişnuite ale fenomenului El Nińo.

Efectele fenomenului El Nińo se fac deja simţite în unele regiuni ale lumii în mod diferit şi vor fi mai evidente în următoarele 4 - 8 luni, potrivit OMM, agenţie ştiinţifică a Naţiunilor Unite şi autoritate în materie.

În general, acest fenomen climatic poate provoca puternice precipitaţii - şi, prin urmare, inundaţii - în America Latină, Asia, Oceania şi Africa, cu episoade de secetă în alte zone din aceleaşi regiuni.

Acum însă ţările afectate au mai multe cunoştinţe şi experienţă, ceea ce le poate ajuta să ia măsuri de prevenire efective, a apreciat Maxx Dilley, director în cadrul OMM, prezentând cele mai recente informaţii despre evoluţia fenomenului El Nińo.

Expertul a menţionat cazul Republicii Peru, ţară care, după Chile, a renunţat să găzduiască Raliul auto-moto Dakar 2016 din cauza riscului de inundaţii sau alunecări de teren în zone care făceau parte din traseu.

Ceea ce este complet diferit de la apariţia ultimului fenomen El Nińo (1997/1998) este faptul că fenomenul climatic actual se desfăşoară în condiţii noi, influenţate de schimbările climatice.

De atunci, "lumea s-a schimbat mult" iar stratul de gheaţă al Mării Arctice s-a redus la niveluri minime şi s-au pierdut până la un milion de kilometri pătraţi de suprafaţă înzăpezită din emisfera nordică, a explicat David Carlson, director de program în cadrul OMM.

Din perioada 1997/1998 nu a mai fost observată prezenţa fenomenelor El Nińo şi La Nińa (fenomenul climatic contrar, caracterizat prin temperaturi scăzute ale apei de la suprafaţa Oceanului Pacific, în zona ecuatorială), fapt considerat neobişnuit.

În situaţia actuală - cu reducerea stratului de gheaţă în Marea Arctică şi încălzirea Pacificului tropical - "nu ştim ce se va întâmpla", a spus David Carlson. "Realmente nu ştim pentru că nu avem precedent pentru această situaţie', a subliniat el.

Caracteristicile fenomenului El Nińo cunoscute până acum conduc la concluzia că provoacă o creştere a intensităţii ploilor pe coasta de vest a Americii de Sud (mai ales în Ecuador şi Peru), precum şi în ţările din Cornul Africii. În schimb, apare seceta în Australia, Indonezia, sud-estul Asiei şi sudul Africii. AGERPRES/(AS - autor: Pepa Siţa, editor: Constanţa Niţă)