Printre cei prezenți s-au numărat vicepremierul Ungariei Semjen Zsolt, ministrul Resurselor Naționale din Ungaria, Rethelyi Miklos, ministrul Culturii și Patrimoniului Național din România, Kelemen Hunor, primarul Sorin Apostu, președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, europarlamentarul Tokes Laszlo.

Semjen Zsolt a spus că istoria restaurării grupului statuar Matei Corvin simbolizează cooperarea româno-maghiară, iar Kelemen Hunor a evidențiat faptul că fondurile pentru restaurare au fost suportate în părți egale de România și de Ungaria.

Lucrările la grupul statuar Matei Corvin au început în urmă cu aproximativ un an și au costat aproape 800.000 de euro, bani suportați în proporție egală de guvernele României și Ungariei.

Monumentul îl înfățișează pe regele Matei Corvin călare, înconjurat de comitele de Timiș, Pavel Chinezu, de viceregele Ungariei, Ștefan Szapolyai, de voievodul Transilvaniei, Ștefan Bathory, și de conducătorul de oști Blasiu Magyar. Monumentul a obținut premiul întâi la Expoziția Universală de la Paris din anul 1900 și a fost conceput de sculptorul Janos Fadrusz, iar arhitectul Lajos Pakey a realizat proiectul soclului statuii.

Inițiativa înălțării la Cluj-Napoca a unei statui ecvestre a lui Matei Corvin datează din 1882, an în care consiliul legislativ al orașului a decis realizarea unei opere artistice impresionante, în cinstea celui ce a fost considerat unul dintre marii monarhi ai Ungariei.

Costurile mari legate de realizarea monumentului au întârziat inaugurarea acestuia, astfel că festivitatea a avut loc în 12 octombrie 1902. Statuile de bronz ale grupului au fost transportate pe șinele unei vechi linii de tramvai cu cai, până în centrul Clujului, fiind apoi amplasate pe soclul din piatră.

Matei Corvin a fost cel de-al doilea fiu al lui Iancu de Hunedoara. Rege al Ungariei din 1458, când a fost înscăunat la vârsta de 15 ani, până în 1490, Matei Corvin a contribuit substanțial la prosperitatea orașului său natal, Cluj, susținând construirea și întreținerea unor biserici, printre care și Biserica "Sfântul Mihail", și acordând clujenilor o serie de privilegii economice. AGERPRES -